Cruciade
Cruciadele sunt
expeditii militare conduse de crestinii din Europa de Vest ncepând cu 1095, de obicei facute la cerinta
Papei, pentru a recupera Ierusalimul si alte locuri din Palestina (actual
Prima Cruciada
Cruciadele au început formal joi, pe 27 noiembrie 1095. În acea zi papa Urban al II -lea a tinut o predică credinciosilor si clericilor într o biserica din Clermont. În timpul acestei predici papa a mentionat un plan pentru o cruciada, che
mând pe credinciosi pentru a i se alatura. Raspunsul a fost afirmativ si a depasit asteptarile tuturor. Papa a ales un grup de episcopi esntru a merge si a aduna crestini pentru aceasta cruciada. A mentionat de asemenea o strategie de baza pentru fiecare grup de cruciati care îsi va începe calatoria în august 1096. Grupurile aveau sa mearga pe cai diferite pâna la Constantinopol unde aveau sa se întâlneasca. De acolo aveau sa lanseze un atac asupra cuceritorilor si imperiului Bizantin. Odata ce aceasta regiune avea sa fie crestinizata, cruciatii mai aveau de mers în Palestina si Siria, Ierusa limul încheind aceasta cruciada.
Cucerirea Anatoliei
Armata cruciatilor a ajuns la Constantinopol între noiembrie 1096 si mai 1097. Împaratul bizantin Alexius I Comnenus a fortat cruciatii sa-i returneze toate teritoriile bizantine cucerite pâna în prezent de acestia. Liderii cruciatilor nu au putut suporta aceste cereri, si mai târziu multi dintre ei devenind suspiciosi pe bizantini.
În mai 1097, cruciatii au atacat prima lor tinta impor tanta, capitala Anatoliana turca, Niceea. În iunie aceasta s a predat bizantinilor si nu cruciatilor. Aceasta a confir mat banuielile celor din urma, Alexius se folosea de cruciati pentru a si atinge propriile scopuri.
Pe data de 1 iulie 1097, cruciatii au avut parte de o mare victorie si aproape ca au anihilat fortele turcesti. Drept urmare acestia nu au mai întâmpinat rezistentadeo sebita din partea fortelor turcesti în perioada calato riei în Asia Mica. Urmatoarea lor tinta a fost Antiochia, un oras din nordul Siriei. Cruciatii au început atacul pe data de 21 octombrie 1097, dar orasul nu a fost supus pâna pe data de 3 iunie 1098. Dupa aceasta cucerire au sosit forte noi turcesti ce venisera pentru a înlocui armata înfrânta.
Capturarea Ierusalimului
Dupa cucerirea Antiochiei, cruciatii au pus la punct planul pentru capturarea Ierusalimului în noiembrie 1098. Au evitat sa atace alte orase pentru a si pastra fortele. În mai 1099 au ajuns la granitele Palestinei, iar spre seara zilei de 7 iunie 1099 au ajuns lânga zidurile Ierusalimului.
Orasul se afla sub control Egiptean aparatorii aces tuia erau numerosi si bine pregatiti pentru un asalt. Cru ciatii au atacat, si datorita unor noi forte si masini de a salt au reusi sa cucereasca Ierusalimul pe data de 15 iu lie 1099; au masacrat toti locuitorii. Din punctul lor de vedere orasul a fost purificat prin sângele înfrântilor.
O saptamâna mai târziu a fost ales unul din liderii cruciatilor, care a ramas în oras. Sub conducerea lui ar-mata egipteană a fost înfrântă pe data de 12 august 1099. După aceasta majoritatea cruciaților s-au întors în Euro pa lasând pe acel lider sa aiba grija de teritoriile cucerite.
|
Urmarile cruciadelor
Expulsarea latinilor de pe "Pamântul Sfânt nu a pus capat cruciadelor, dar raspunsul regilor europeni si al nobililor la repetatele amenintari cu privire la viitoarele cruciade a fost negativ, iar niste expeditii au pus capatul cruciadelor. Efectul cruciadelor a fost simtit în principal în Europa si nu în Orientul Mijlociu. Cruciadele au stâr nit interesul de explorare al Orientului Mijlociu si au stabilit piete de importanta remarcabila. Încercarea papei si a monarhiei europene de a strânge fonduri pentru finantarea cruciadelor au condus la dezvoltarea siste-melor de taxare ce au avut consecinte pe termen lung asupra structurii fiscale a guvernelor europene.
Made by: Chirila Bogdan
More info: www.paco.petar.ro/referate
|