d r e p t u l f e u d a l

Sectiunea I

institutiile dreptului public

Capitolul 1

Domnul. Voievodul, Principele si Guvernatorul Transilvaniei

1.1.2. Succesiunea la tron

Īntemeietorii tarilor au creat dinastii (Basarabii si Musatinii), īnsa cu excluderea descendentei feminine.

Avānd īn vedere necesitatea conducerii tarilor de catre capabili, s-a amendat principiile ereditatii pure si simple si cel al primogeniturii prin impunerea principiului mixt electiv-ereditar.

1.1.5.1. Prerogativele legiuitoare

Asemenea īmparatilor bizantini, domnul era unicul legiuitor, īntruparea terestra a vointei lui Dumnezeu.

Actele normative pe care le emitea se numeau hrisoave, asezaminte si legaturi; domnul putea hotarī si singur īn ce priveste noile norme de drept, putea modifica si obiceiul pamāntului sau a pravilelor deja existente.

1.1.5.2. Prerogativele executive

Toate atributiile executive erau concentrate īn māna domnului.

Puterea absoluta a domnului era diminuata īn relatia cu Biserica.

Prerogativele judecatoresti

Domnul era judecatorul suprem al Ţarii. Judeca īn ultima instanta, dar si putea prelua spre judecare orice cauza, fie de natura civila, fie de natura penala, ce se afla pe rolul dregatoriilor. Hotarārile sale erau definitive, nefiind supuse cailor de atac. Singur domnul putea sa revina asupra hotarārilor.

Functia judecatoreasca era exercitata de multe ori cu ostentatie, pentru ca de ea depindea pastrarea prestigiului domniei si a tronului. Erau situatii cānd condamna chiar la moarte fara dovezi si procedura judiciara, dar erau si situatii cānd gratia chiar fapte grave.

Organizarea teritorial-administrativa

Originea unitatilor administrativ-teritoriale este dinaintea statelor feudale. Vechile obsti satesti, vicinale, organizate īn cnezate si voievodate (tari) au stat atāt la baza constituirii noilor state feudale romānesti, cāt si la baza organizarii administrativ-teritoriale.

Judetul, din latinescul judicius, care īnseamna īn cea mai reusita traducere scaun de judecata, ca unitate administrativ-teritoriala a fost cunoscuta sub aceasta denumire la īnceput doar īn Ţara Romāneasca.

Atāt īnfiintarea cāt si hotarnicirea acestora a fost prerogativa domnului. si numirea capeteniei judetului era tot atributul dom­niei ca simbol al puterii absolute a domnului pe īntreg teritoriul tarii.

Īn Moldova subdiviziunea administrativ teritoriala a Moldovei, echivalenta cu cea din Ţara Romāneasca a fost tinutul. Denumirea capeteniei tinutului a variat īnsa. Īn tinuturile īn care existau cetati importante, capetenia se numea pārcalab, īn cele de la marginea tarii (tinuturi de granita) se numeau starosti, iar pentru celelalte tinuturi capeteniile s-au numit ca si īn Ţara Romāneasca, adica sudet.

Tot ca o reminiscenta a vechilor forme de organizare prestatala, semnalam si īn Moldova ca teritoriul sau a fost īmpartit īn doua mari provincii: Ţara de Sus si Ţara de Jos.