DESAVARSIREA UNITATII NATIONALE A STATULUI ROMAN

DESĂVÂRsIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A STATULUI ROMÂN

CONTEXTUL INTERN SI INTERNAŢIONAL.

UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI SI TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA - ACT
CU CARACTER DEMOCRATIC SI PLEBISCITAR.

IMPORTANŢA ISTORICA A MARII UNIRII DIN 1918.

Contextul intern si international, intrarea României în razboiul mondial, în vara anului 1916, alaturi de Antanta, a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei si Bucovinei, stravechi teritorii locuite de români. Luptele din anii 1916-1917 au pus în lumina, cu multa putere, durabilitatea sentimentului national si convingerea ca se apropia ziua înfaptuirii marelui act al unirii tuturor românilor.

în ciuda impunerii pacii umilitoare de la Bucuresti din 1918, si a prezentei trupelor straine pe o mare parte a teritoriului national, România, redusa teritorial la Moldova, prin retragerea armatei si autoritatilor, continua sa existe ca stat de sine statator. în conditiile în care, în 1918, pe fronturile de lupta Puterile Centrale înregistrau înfrângeri categorice, imperiile multinationale, si în primul rând Austro-Ungaria, s-au prabusit sub actiunea unui avânt revo 19419b117t lutionar de proportii, popoarele aflate sub dominatie straina dorind sa-si decida singure soarta. Paralel cu lupta politico-diplomatica si militara a României pentru supravietuire, s-a desfasurat lupta românilor din provinciile aflate sub stapânire straina pentru libertate nationala. Acestia au hotarât, într-un cadru democratic reprezentat de adunarile populare si printr-o consultare larga a maselor populare, sa se uneasca cu Ţara. Deplasarea armatei române în provincii s-a facut doar la chemarea organelor reprezentative ale populatiei românesti si numai atunci când hotarârea unanim aprobata a populatiei majoritare a fost pusa în pericol de vreo posibila interventie armata straina. Se încheia, astfel, un proces legic prin care românii s-au reunit în limitele unuia si aceluiasi stat national.

Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu România - act cu caracter democratic si plebiscitar, prima provincie care s-a unit cu pa-tria-mama >a fost Basarabia. Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Rus, odata cu proclamarea, principiului autodeterminarii pâna la despartirea de statul multinational în care au fost înglobate. în 1917 s-a constituit în provincie Partidul National Moldovean, ce a coordonat miscarea de eliberare "ationala. în acelasi an a aparut, la Chisinau, ziarul "CuvântMoldovenesc".

Cu prilejul Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul tarii. Ca for coordonator al sau a fost format Consiliul Directorilor. Acesta a

riamanzi Botosani

J   Carei

mese "    Falticeni

Marghita _sjm|    ,

Silvaniei   Nasaud _pascanj ,;Ţâr_Su

^{ZalaU De}iBeclean Bistrita    ' _n lasi

c

Salonta

Beius

fântâna     Nucet

/^bantana        Câmpeni

:i.i9i8

i        A^raQl -.

V.        P1918 ofJ ^Deva

31X191s MiSISorastie

Timisoara ^Lu9 i

1.XI.1918 Caransebes

Resita . ' Câmpulung

«f    OravitaBai/deArama T¹¹; ³¹⁰⁶³ curtea câmpinaU
J1.XU918      y Targu Jiu _de Arges \|\ Ploiesti .

L        Mehadia Pitesti       Ţârgoviste '

"L. Orsova _{Tumu Severjn}

\j r³ Dragasani <_w /'^;'^<?

s                BUCUREsTI

Oltenita

Turtucaia

1918 Rascoale ale soldatilor români din armata Austro-Ungara

Manifestari ale maselor pentru unire
Comitetul executiv al P N R proclama dreptul la
Oradea autodeterminare

C3Demonstratu penlru Dace

Lansarea mamfestuiui lui Amos Fi an

Tiraspol

irghe

_Tribuna

«SSîfOtJiOI MUfKH

UNIREA

i     ... -Or ' «Be «f« M«f»f Ţirli.tSmi T«k$.        fîef t tenul -Mmîku»iu -La J >

Ziarul "Tribuna", din 30 martie 1918, despre unirea Basarabiei cu România

anuntat autonomia Basarabiei. Presedinte al sau a fost ales loan Inculet. în conditiile primejdiei reprezentate de pretentiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut si Nistru si folosindu-se de prevederile Declaratiei drepturilor popoarelor din Rusia, în decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. Tulburarile provocate de bolsevici în Moldova, în conditiile destramarii unitatilor militare ruse o data cu lovitura de stat bolsevica din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, pericolul întreruperii legaturilor între gu­vernul de la lasi si serviciile românesti dislocate, prin refugiu, în sudul Rusiei, au creat noi agitatii în Basarabia. Consiliul Directorilor a cerut sprijinul armatei române, care a patruns, în aceste conditii, în provincie. La 13/26 ianuarîe 1918, guvernul Rusiei sovietice a întrerupt, prin urmare, relatiile diplomatice cu România.

în ianuarie 1918 si-a proclamat independenta Ucraina. Complet izolata, Republica Moldoveneasca si-a proclamat, la rândul sau, la 4 februarie 1918, independenta. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul tarii, care cuprindea reprezen­tanti ai tuturor nationalitatilor - 138 deputati - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotarârea sasarabie/'de a se uni cu România.

Desfasurarea primei conflagratii mondiale a adâncit si criza de structura a regimului dualist austro-ungar si a impus rezolvarea situatiei provinciilor locuite de catre români, si anume, Bucovina si Transilvania. Bucovina a fost teatru de razboi, numerosi tineri fiind înrolati în armata austro-ungara, ceea ce a agravat suferintele locuitorilor sai. Totodata, ea a constituit un subiect al planurilor Vienei în încercarea de reorganizare a Imperiului pe baze federale. Lupta nationala s-a radicalizat în provincie, în conditiile înfrângerilor suferite de Puterile Centrale.

umerosi ostasi români din fosta armata austro-ungara, cazuti prizonieri în usia, s-au înrolat în detasamentele de voluntari care sustineau lupta pentru litate nationala. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la lasi primul detasament de jluntari transilvaneni si bucovineni.

Situatia românilor din Bucovina s-a înrautatit în toamna anului 1918 când ustro-Ungaria, practic, se prabusise. Se vehicula teza anexarii de catre absburgi, ca o ultima solutie de salvare, a Bucovinei la Galitia, în timp ce craina ridica pretentii de stapânire asupra provinciei românesti si ameninta cu terventia armata. Din initiativa lui Sextil Puscariu si lancu Flondor, s-a jnvoca't, în aceste conditii, la 14/27 octombrie 1918, o Adunare a sprezentantilor populatiei românesti din provincie. Aceasta a decis unirea ucovinei cu teritoriile locuite de români, din Austro-Ungaria, acum, practic rabusita. S-a ales un Comitet Executiv si un Consiliu National. Lider politic a ist ales lancu Flondor. Populatia româneasca si-a manifestat astfel, libera de rice ingerinta, vointa de a se uni cu Ţara. Interventia trupelor ucrainene l-a eterminat însa pe Flondor sa ceara sprijinul armatei române.

în atari împrejurari, a avut loc la Cernauti, la 15/28 noiembrie 1918, ".ongresul General al Bucovinei, si anume, al reprezentantilor românilor, olonezilor, germanilor, rutenilor. Românii constituiau marea majoritate a articipantilor. La propunerea lui lancu Flondor, care a prezidat lucrarile :ongresului, s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, "unirea neconditionata, entru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu regatul României". teprezentantri celorlalte populatii au recunoscut si acceptat hotarârea jmânilor.

Ziarul "Glasul Bucovinei", din 29 noiembrie 1918, despre unirea Bucovinei cu România

_{Qlasul Bucovinei}

*» * -;

_{Cm mal mare}

IfcWKto* «hi mMtfMut m**m Mult*-* Kbmi.i.

i. Ni»t«r.

în Transilvania, lupta pentru realizarea unirii cu patria-mama a tins sa se radicalizeze o data cu debutul primei conflagratii mondiale. Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au intensificat, iar Liga pentru unitatea politica a tuturor românilor a desfasurat o vie activitate în sprijinul idealului national. Intrarea trupelor române în Transilvania, în vara lui 1916, a fost salutata cu entuziasm de catre români. Numerosi tineri au cautat sa se înroleze în armata româna. Dupa retragerea unitatilor militare, urmare a necesitatilor campaniei de la sudul Dunarii, autoritatile maghiare au dezlantuit o campanie de reprimare a miscarii nationale românesti. S-au facut rechizitii, internari în lagare, s-a trecut la arestarea unor lideri politici, a fost suspendata presa româneasca, au fost închise si desfiintate scoli confesionale si elementare ale românilor. Multi români au fost înrolati cu forta în armata austro-ungara. în aceste conditii grele au avut loc, în ciuda interdictiilor pronuntate de guvernul Tisza, actiuni sociale si de protest, între 1916 si 1918, pe Valea Jiului, la Cluj, Oradea, Brasov, Timisoara, în conditiile înfrângerilor de pe front si a adâncirii crizei dualismului austro-ungar s-au produs, la finele anului 1917 si în 1918, demonstratii de strada si agitatii în unitatile militare. La 1 octombrie 1917 a reaparut ziarul "Adevarul". în ianuarie si în iunie 1918 au avut loc, în întreg Imperiul, puternice greve generale.

în acelasi timp, s-a desfasurat în strainatate, pe diferite cai, o vasta propaganda pentru sustinerea cauzei unitatii tuturor românilor, deoarece mai existau, înca, multi oameni politici occidentali, în S.U.A. si Marea Britanie, care cereau mentinerea Austro-Ungariei. Au actionat în acest sens, în Franta, Anglia, S.U.A., Italia, Suedia, între altii, Take lonescu, Simion Mândrescu, loan Ursu, Constantin Angelescu, Vasile Lucaciu, V. Stoica. S-au publicat articole de presa si carti, au avut loc conferinte si manifestatii, s-au facut interventii în parlamente, s-au obtinut audiente pe lânga mari oameni politici. La 8 aprilie 1918 a avut loc la Roma, Congresul popoarelor asuprite din Imperiul Austro-Ungar, la care au participat din partea românilor Simion Mândrescu, dr. Nicolae Lupu, D. Draghicescu, G.G. Mironescu. S-a, decis, astfel, continuarea luptei comune a popoarelor asuprite din dubla monarhie. La 3 octombrie 1918 s-a constituit la Paris, sub presedintia lui Take lonescu, Consiliul National al Unitatii Românesti, care publica ziarul "La Roumanie".

în toamna anului 1918, în conditiile prabusirii structurilor puterii imperiale, s-a desfasurat în Transilvania un puternic proces revolutionar, cu colaborarea tuturor fortelor sociale reprezentând populatia româneasca. si-a reluat, astfel, activitatea Partidul National Român. Comitetul sau executiv reunit la Oradea a adoptat, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, o declaratie ce proclama "independenta natiunii române" din cadrul dublei monarhii. în acelasi timp, au fost reluate si intensificate contactele cu Partidul Social Democrat. La 3/16 octombrie 1918, împaratul Caro//a facut ultima încercare de a salva monarhia aflata în plina dezagregare. El a lansat manifestul "Catre popoare/e mele credincioase", în care propunea federalizarea Austro-Ungariei. Drept raspuns, deputatul român Alexandru Vaida-Voevqd a citit în parlamentul maghiar Declaratia de independenta a populatiei românesti din Transilvania S du desfasurat, de asemenea, numeroase actiuni pentru pace, pentru respectarea drepturilor si libertatilor democratice, pentru realizarea unirii cu România.

Treptat, puterea locala a fost preluata de Consiliile românesti, denumite Sfaturi] care au dispus de sprijinul militar al populatiei românesti prin intermediul

larzilor românesti. Ele au organizat rezistenta împotriva oricaror provocari ale jstelor autoritati maghiare. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul National Român Central (C.N.R.) din care au facut parte sase sprezentanti ai Partidului National Român - Teodor Mihaly, Vasile Goldis, Aurel ''Iad, Alexandru Vaida-Voevod, stefan Cicio-Pop, A. Lazar-s\ sase ai Partidului locial Democrat - loan Flueras, Basil Surdu, losif Renoiu, Tiron A/bani, Enea Jrapini, losif Jumanca. El a avut sediul la Arad si a devenit organul central al jptei românilor pentru unire.

Ulterior, el a luat denumirea de Marele Sfat al Natiunii din Transilvania si Ingaria. La 9/22 noiembrie. 1918, Consiliul National Român Centrala anuntat uvernul de la Budapesta ca a preluat puterea deplina în Transilvania. între 13-5 noiembrie 1918 au avut loc, la Arad, tratative între reprezentantii Consiliului /ationa/s'i cei ai guvernului Tisza. Ele au esuat însa datorita pozitiei reticente a elegatiei conduse de Kârolyi. Trecându-se la preluarea puterii administrative si olitice locale în Transilvania, s-a hotarât sa se supuna aprobarii populare documentele unitatii nationale în cadrul unei mari adunari, la Alba-lulia.

Adunarea nationala de la Alba-lulia a avut loc la 18 noiembrie/1 decembrie 918. Ea a reunit peste 1 228 delegati alesi si peste 100 000 oameni veniti din >ate colturile Transilvaniei pentru a consfinti, în mod liber de orice constrângere, otarârea de unire cu patria-mama. Adunarea a fost deschisa de Gheorghe Pop e Basesti. într-o atmosfera de puternic entuziasm popular, prin glasul lui Vasile Goldis, Marea Adunare Nationala a proclamat unirea "acelor români si a tuturor ?ritorii/or locuite de dânsii cu România". Rezolutia Unirii prevedea înfaptuirea

Marea Adunare Nationala, din 1 Decembrie 1918, de la Alba-lulia

>8

_r

luliu Maniu

Vasile Goldis

unui regim democratic în România. A doua zi s-au ales organele provizorii ale puterii de stat, si anume, Marele Sfat National care a jucat rol de for legislativ, condus de Gheorghe Pop de Basesti, si Consiliul Dirigent, prezidat de luliu Maniu si format din 15 membri. Actul de la Alba-lulia a consfintit pe vecie, prin votul maselor, înfaptuirea Marii Uniri.

Editia speciala a ziarului «Alba lulia », din 20 noiembrie/3 decembrie 1918

_1LH-IULIJ

Organ al proclamarii unitatii nationale.

Unirea Jtomâmbr din Transilvania» îjârlat si Ungureasca cu România,

Uniri* yetstâ ât JtiunarH) Jfsffmafâ 4in

mtiMUÎS » t ,twuf Kununllti' <*«» TtM-

***.*»■ "■*..

IV *M .«ini

Delegatia venita din Transilvania sa predea regelui Ferdinand actul marii unirii din 1918

Unirea a fost salutata si recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. La 8 nuarie 1919, Comitetul Central Sasesc a recunoscut, la Medias, actul de la decembrie 1918. în acelasi sens, s-au pronuntat reprezentantii populatiei evreiesti înuarie 1919), Congresul svabilor de la Timisoara (august 1919), Consiliul National 'agh/ar de la Târgu Mures. Pozitia cercurilor democratice maghiare fusese «primata înca de la finele anului 1918. într-un manifest din 3 noiembrie 1918 se Jblinia ca: "Fata de natiunile surori nu avem nici o pretentie.- si noi ne consideram o apune reînnoita, o forta acum eliberata pe ruinele monarhiei. Ne trezim usurati la înstiinta faptului ca nu mai suntem fortati sa fim stâlpii asupririi. Sa traim unul lânga 'tul în pace...". Refuzul autoritatilor maghiare de a recunoaste însa hotarârea de lire a românilor si Consiliul DÎrigent, permanentele amenintari proferate de Bela un la adresa României reîntregite, ca si atacurile armatei maghiare împotriva imanilor din Transilvania, au impus participarea armatei române la campania din 919. Dupa o ofensiva în Transilvania si pe Tisa, în august 1919, armata româna, ifrângând fortele maghiare, a patruns în Budapesta.

Trupele române la Budapesta, în 1919

iV.if.i,<-<ni<> lit.-ff.-» . Airtff «n-.ir un Unirea din 1918 într-un singur

stat a tuturor românilor s-a realizat, asadar, ca expresie a vointei populare într-un context favorabil. Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut de jure o situatie deja existenta, rod al actiunii românilor însisi. S-a creat astfel- un cadru favorabil dezvoltarii societatii românesti, intrata într-o noua etapa a evolutiei sale.

Marea Unire din 1918 a încununat aspiratiile de veacuri ale românilor de a vietui într-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generatie importanta de oameni politici precum: regele Ferdinand, Ionel Bratianu, luliu Maniu, Ion Nistor, Take lonescu, Ion Inculet, Nicolae lorga si multi altii. în noul cadru istoric de dupa anul 1918 s-a accelerat ritmul de dezvoltare si modernizare al societatii românesti, ceea ce a conferit trainicie statului national. Suprafata tarii a sporit de la 137 000 km² la 295 049 km², populatia de la'7 250 000 locuitori, înainte de 1918, la 18 052 896 locuitori, la recensamântul din 1930. Au marcat cresteri importante, între altele, suprafata arabila-de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafata acoperita cu paduri - de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate - de la 4300 km la 11 000 km. A avut loc integrarea deplina, social-economica §\ politica, a noilor teritorii unite cu patria-mama, un progres economic real si eficient, aplicarea unui program democratic de propasire a tarii.

Modificarea fundamentala a structurii institutionale si economice, dupa reformele din 1921-1923, s-a tradus prin largirea masiva a cadrului vietii social-politice, mutatii în ceea ce priveste echilibrul social de forte. S-a faurit,în acelasi timp, o lume a contrastelor, Tn care taranimea, ce reprezenta majoritatea Populatiei, traia relativ greu,      mai ales din gospodariile proprii, iar Bucurestiul

Arcul de triumf din Bucuresti

devenit "Micul Paris", principala capitala din sud-estul Europei, un oras idem, aliniat standardelor urbanismului international.

într-un cadru general de evolutie a întregii societati au aparut si fenomene <i, precum coruptia, arivismul si, foarte rar, violenta, au avut loc conflicte 'dale. Degradarea pozitiilor forteior conducatoare a facut loc manifestarilor de trema stânga si dreapta în societate, cu efecte, din perspectiva istorica, igative. Pe plan international, România s-a afirmat ca un factor cu initiativa olomatica, cu o conduita exemplara, în sensul mentinerii pacii si securitatii iropene, contra politicii de revizuire a tratatelor de pace, a oricarui atentat la Iresa statu-quo-u\u\ teritorial. în noile conditii internationale din deceniul al itrulea al secolului nostru, marcate de ascensiunea fascismului, a tendintei itre autoritarism, promovata de regele Caro/ al II, România Mare s-a îzmembrat, în vara anului 1940, sub loviturile de forta ale puterilor totalitare, îmocratia facând loc regimurilor totalitare.

Declaratia de Unire a Basarabiei cu România, la 27 martiel9 aprilie 1918

"în numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţarii declara:

Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, area Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei oldove,

în puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor,

de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa România. Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:

1. Sfatul Ţarii actual ramâne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupa nevoile si cererile norodului; aceste hotarâri se vor recunoaste de Guvernul Român; 2. Basarabia îsi pastreaza autonomia provinciala, având un Sfat al Ţarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ împlinitor si administratia proprie; 3. Competenta Sfatului Ţarii este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor; c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, pnn Organul sau împlinitor, iar functionarii înalti sunt întariti de Guvern; 4. Recrutarea Armatei se va face în principiu pe baze teritoriale;

Legile în vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) ramân în putere si vor putea fi schimbate
de Parlamentul Român, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;

Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia; 7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra în
Consiliul de Ministri Român, acum desemnati de actualul Sfat al Ţarii, iar pe viitor luati din sânul
reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Român; 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român
un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si
direct; 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor
face pe baza votului universal, egal, secret si direct; 10. Libertatea personala, libertatea tiparului, a
cuvântului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstei vor fi garantate prin Constitutie..."

Declaratia de Unire a Bucovinei cu România, la 1928 noiembrie 1918

"Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; ca în cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor împotriva tuturor încalcarilor din afara si a cotropirei pagâne; ca în 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri straine, care îi nesocotea drepturile nationale si care prin strâmbatati si persecutii cauta sa-si înstraineze firea si sa-l învrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate câmpurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa îndure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca în acelasi timp poporul bastinas a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de câstig ale acestei tari, si despoiat în mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mântuirii, asteptat cu atâta dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui stefan, si ca au nutrit vecinie credinta ca marele vis al neamului se va înfaptui prin unirea tuturor tarilor române dintre Nistru si Tisa într-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a supat!

Astazi, când dupa sfortari si jertfe uriase din partea României si a puternicilor si nobililor ei
aliati s-a întronat în lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si când în urma
loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate
neamurile îndatusate în cuprinsul ei si-au câstigat dreptul de libera hotarâre de sine, cel dintâiu gând
al Bucovinei desrobite se îndreapta caire regatul României, de care întotdeauna am legat nadejdea
desrobirii noastre. ,

Drept aceea

Noi,

Congresul general al Bucovinei,

întrupând suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

în numele Suveranitatii nationale,

Hotarâm:

Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare pâna la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul României".

Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba-lulia de la 18 noiembneU decembrie 1918

I ADUNAREA NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA BANAT SI FARA UNGUREASCĂ adunati prin reprezentantii lor îndreptatiti la Alba-lulia în 1 DECEMBRIE 1918 DECRETEAZĂ UNIREA ACELOR ROMÂNI SI A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE 5ÂNsII CU ROMÂNIA Adunarea Nationala proclama îndeosebi dreptul inalienabil al natiunii omâne la întreg Banatul cuprins între râurile Mures Tisa si Dunare

II    ADUNAREA NAŢIONALĂ rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pâna la
ntrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal

IIIîn legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat român Adunarea
vlationala proclama urmatoarele

Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare

Fiecare popor se va instrui administra si judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul sau i fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii în jroportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc

Egala îndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din

stat

înfaptuirea desavârsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietn publice
y/otul obstesc direct egal secret pe comune în mod proportional pentru ambele sexe în vârsta de
21 de am, la reprezentarea în comune judete ori parlament

Desavârsita libertate de presa asociere si întrunire libera propaganda a tuturor gândurilor
Dmenesti

Reforma agrara radicala

Se va face conscnerea tuturor proprietatilor în special a proprietatilor mari în baza acestei sonscneri desfiintând fidel comisurile în temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator pasune padure) cel putin atât cât o poate munci el cu familia lui Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelam sociale pe de alta parte potentarea productiunn

Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate în
cele mai avansate state industriale din apus

IVAdunarea nationala da expresie vointei sale ca congresul de pace sa înfaptuiasca comu­
nitatea natiunilor libere în asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile
mari si mici deopotriva iar în viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor
internationale

V Românii adunati în aceasta Adunare nationala saluta pe fratn lor din Bucovina scapati de
|ugul monarhiei austro-ungare si umti cu tara-mama România

VIAdunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pâna aci
în monarhia austro-ungara anume natiunile ceho-slovaca austro-germana, jugoslava, polona si
ruteana, si hotaraste ca acest salut sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni

VII Adunarea Nationala cu smerenie se închina înaintea memoriei acelor bravi români care
în acest razboi si-au varsat sângele pentru înfaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si
unitatea Natiunii Române

VIII Adunarea Nationala da expresie multumim si admiratiunn sale tuturor puterilor aliate
care, prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dusman pregatit de multe decenii
pentru razboi au scapat civihzatiunea din ghearele barbariei

IX Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii române din Transilvania   Banat
si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Român
care va avea toata îndreptatirea sa reprezinte Natiunea Româna, oricând si pretutindeni
fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare în interesul
natiunii

TEMĂ

Prezentati împrejurarile unim Basarabiei cu România în anul 1918

Ce rol a jucat Bucovina în anul 1918 în planurile Habsburgilor?

Ilustrati caracterul plebiscitar al unim Transilvaniei cu România, în anul 1918

Care a fost semnificatia istorica a Marii Uniri'