DESCOPERIREA MEXICULUI SI A TARMULUI NORDIC AL GOLFULUI MEXIC

DESCOPERIREA MEXICULUI sI A ŢĂRMULUI NORDIC AL GOLFULUI MEXIC

EXPEDIŢIA LUI CORDOVA sI DESCOPERIREA PENINSULEI YUCATAN

9^ ani dupa descoperirea Floridei niste soldati spanioli care hoinareau fara rost pe insula Cuba s-au constituit într-un detasament, si-au ales un "capitan" bogat - Francisco Fernandez Cordova - si au notarît "sa-si încerce norocul plecând sa descopere pamînturi noi, unde sa-si poata gasi o ocupatie". Printre ei se afla si soldatul Bernal Diaz del astillo autorul cartii "Adevarata istorie a cuceririi Noii Spânii", care ipt la expeditiile ce au dus la descoperirea si cucerirea Mexi-carte r^^⁶ P^e care le dam mai jos între ghilimele sînt luate din

^mîna de la rnîna, soldatii au achizitionat si au echipat doua ^ ^ *^re*^{a cor}abie le-a fost data pe datorie de guvernatorul ^^eîas(?^uez- El a aprovizionat expeditia cu alimente, iar cu ^at^{u au} raai cumparat niste porci si au facut rezerve de alte maruntisuri pentru schimb. Soldatii au angajat si mari-

P^e ^^ ^insulel^e Bimini de nord si de sud, situate în dreptuî
- latitudine nordica, la sud-vest de Bahama mare. Nu se poate

^{a toc}mai aceste insule au fost descoperite de Alaminos în 1513.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

nari, precum si trei cîrmaci; capetenia acestora era Antonio Alami_n Corabiile au mers timp de idouasprezece zile de-a lungul tarmurilor CuW" iar apoi au iesit în larg, navigînd la întâmplare spre vest, p_e o m necunoscuta. O puternica furtuna, care a durat doua zile si doua nont"^ era cît pe aci sa distruga corabiile. Dupa ce furtuna s-o potolit, Alamin a schimbat directia. în a doua zi de navigatie în largul marii a apar°+ pamînt la orizont - tarmul peninsulei Yucatan. "Nimeni n-a de,scone î înca acest pamînt si nimeni n-a auzit de el". în departare se vedea * asezare mare, mult mai mare decît satele din Cuba sau din Espafiola.      ° Dimineata au aparut zece piroge pline de indieni, care se îndrepta-spre corabii, cu ajutorul vâslelor si pînzelor. "Fiecare piroga era scobita cu iscusinta dintr-un trunchi urias de copac si multe din ele puteau sa transporte cîte patruzeci de oameni". Indienii s-au apropiat fara teama de corabii si s^au urcat pe vasul principal. Purtau camasi din tesatura de bumbac si legaturi în jurul soldurilor. Ei li s-au parut spaniolilor mai civilizati decît indienii din Cuba, care "umbla aproape goi si numai femeile poarta o bucata de pînza în jurul soldurilor". Spaniolii i-a_U jspatat cu pîine si slanina si au daruit fiecaruia cîte un sirag de mar­jele. Asadar, cel de al doilea contact dintre spanioli si yucatani, adica toporul Maya, a început, ca si primul, cînd Columb a întâlnit un vas :iudat lînga tarmurile Hondurasului, într^o atmosfera tot atît de pasnica. A doua zi dimineata indienii au venit în numar mult mai mare, mbareati în douasprezece piroge. Capetenia lor îl asigura prin semne ►e Cordova de prietenia sa si-1 pofti pe tarm spunând: "cones catoohe", dica "veniti în casele noastre". "Noi am botezat regiunea capul Catoche i asa este si astazi însemnata pe harta". Cordova a debarcat cu un grup e oameni pe tarm, unde se adunase o multime mare de indieni. Cape-siia lor i-a poftit pe straini prin semne sa mearga mai departe în sat. oldatii au hotarît sa mearga, ramînînd însa atenti, cu mîinile pe arme. înd s-au apropiat de niste dealuri împadurite, la un semnal al capeteniei, stenii sai au iesit din locul unde stateau la pânda. Capetele le erau upodobite cu pene. Purtau "zale" facute din tesatura de bumbac, iar ' l arme aveau sulite, scuturi, arcuri si prastii. Dupa ce au tras un nor » sageti, indienii s-au napustit cu sulitele în mîna asupra spaniolilor, ir acestia i-au respins si i-au pus pe fuga. în lupta au fost ucisi cinci-rezece indieni si tot atâtia spanioli au fost raniti.

în apropiere de locul bataliei, învingatorii au vazut o piata cu trei nstructii de piatra. "Acestea erau templele lor, unde se aflau multi )li de lut, cu chipuri de demoni sau de femei.. . înauntrul templelor 1 gasit mici casete de lemn, iar în ele alti idoli si câteva discuri mari, ele din aur, dar cele mai multe din arama, câteva salbe, trei coroane alte nimicuri ca, de pilda, pesti si rate facuti din aur de calitate mai >asta. Când am vazut toate acestea - aurul si cladirile de piatra -. ■am bucurat mult ca am descoperit aceasta tara".

Dupa lupta, spaniolii s-au intors pe corabii, si-^au bandajat ranitii si | plecat mai departe spre vest, navigînd numai în timpul zilei; noaptea ncau ancora, dar, din prudenta, nimeni nu debarca pe tarm. Corabiile înaintat în aceasta directie cîteva sute de kilometri. Apoi tarmul a

DESCOPERIREA MEXICULUI

spre sud si Alaminos a crezut ca noul paimînt descoperit nu cotit ^^>ruSC_nti_nent, ci o insula. Dupa ce au calatorit doua saptamâni de-a este un ? _ur^_OT' _noii "insule", spaniolii au vazut în departare o loca-lungul V ^ ^ gurile unui rîu. Pe corabii nu mai era decît putina apa litate ^a? ^gtfel, spaniolii au fost nevoiti sa acosteze la tarmul tarii pe ^de ^nd'ienii o numeau Campeche si sa ia apa din rîu. care w¹ _acest timp s-a apropiat un grup de indieni care purtau mantii

t aturi de bumbac. Ei aratau cu mîna spre rasarit, întrebând daca diⁿ ,_n_au venit cumva de acolo si repetau cuvântul "castilian", dar ^SPH¹Tii n-au înteles atunci ca este vorba 'de .castilieni si ca, prin urmare, .rir nii stiau ce se petrece pe insulele Antile. Prin gesturi, ei i-au poftit ^m Ridati sa-i urmeze în sat. Dupa ce s-au sfatuit, acestia au hotarît sa ^ _rga dar sa fie cu luare aminte si sa nu se departeze unii de altii, Au fost condusi pîna la niste case mari din piatra, foarte bine construite. Erau templele idolilor lor, în care erau zugraviti pe pereti serpi mari si alti idoli hidosi. Înauntru era un fel de altar acoperit de sînge înche­gat . Se pare ca nu de mult s-au adus aici jertfe omenesti..." Indienii s-au adunat într-un numar atît de mare, încât soldatii au fost cuprinsi de teama ca li se întinde o cursa la fel cu aceea din Catoche. Niste oameni îmbracati în mantii sfâsiate au adus cîteva legaturi de trestie uscata pe care le-au asezat gramada. In acelasi timp au venit doua detasamente de arcasi si prastieri cu zale din vata de bumbac, cu scuturi si suliti, care s-au oprit în apropiere.

"In acel moment, din templul învecinat au iesit zece indieni în mantii albe, lungi pîna la calcâie. Parul lor lung era atît de încâlcit si plin de sînge naclait, încît nici nu mai putea fi pieptanat, ci numai taiat. Acestia erau preotii Ei ne-au afumat cu niste cadelnite si prin semne ne-au dat a întelege ca trebuie sa parasim tara lor înainte de a fi ars gramada de trestie, caci altfel ne vor ataca si ne vor ucide. Apoi au poruncit sa se dea foc trestiei si au tacut. Ostenii, însirati ca pentru lupta, au început isa fluiere, sa bata tobele si sa sufle dintr-un fel de trompete... Ne-a cuprins o spaima atît de mare, încît în siruri com­pacte ne-am retras spre tarm, am încarcat butoaiele cu apa si aro plecat".

Dupa o saptamâna a început sa sufle vîntul dinspre nord, care s^a transformat apoi într-o furtuna ce a durat patru zile. Furtuna a fost atît de puternica, încît nu a lipsit mult ca vasele ancorate sa fie aruncate Pe tarm. Dupa ce vîntul s-a potolit, corabiile au plecat mai departe spre \.n7;'^^CaU^ⁿ^ ^{sa se} tT** °ît rnai aproape de tarm, pentru a se putea apro-cu apa proaspata. Dupa cîteva zile spaniolii au vazut marele sat ton, înconjurat de ogoare cultivate cu porumb. Din cauza ca ^{2a m}arii era mica, au fost trimise dupa apa niste barci, sub fost t ^{a c}P^r^ki^ei celei mai mici. Dimineata, soldatii care luau apa au pî_epj ^acati de indieni. Dupa o lupta care a durat o ora, spaniolii au nieri T ^aJ^>r<?^ape cincizeci de morti, iar doi dintre ei au fost luati prizo-(mai tîrz ^{ln a}^^{ara de} unul singur, au fost raniti, dintre care unii grav T- *^{u a}.^u "^i murit cinci). Cordova capatase zece rani si sângele îi ^oaie. Cu mare greutate, parasind pe tarm butoaiele cu apa,

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

spaniolii au revenit pe corabii,
nitii au suferit crâncen cînd au"f ^
pansati, caci ranile au trebuit sa /
soalate cu apa de mare. Unii d
ei au început sa-1 blesteme pe
tonio Alaminos pentru ruta pe
a ales-o si pentru descoperirea i
lei (el afirma tot timpul ca
I      vorba de o insula, iar nu de un
i     tinent)". ⁿ

De aceea toti au hotarât sa se întoarca în Cuba. întrueît aproape toti marinarii erau raniti si nu erau destui oameni pentru a conduce co­rabiile, s-a dat foc vasului celui mai mic. Dar înainte de a porni la drum trebuiau sa ia apa de baut. în cautarea apei, corabiile au pornit spre sud-vest si în cea de a treia zi au dat de un golf în care se varsa un rîulet. Apa din el se dovedi însa a fi amara si sarata. Mai tîrziu, Alaminos

t dat acestui golf (situat la extremitatea sud-vestica a peninsulei Yueatan) mmele laguna de Terminos, întrucît tot mai spera sa gaseasca acolo apatul (în spaniola - "termino") noii "insule". Dar de acolo coasta otea spre vest si spaniolii, chinuiti de sete, au hotarît sa se întoarca 1 Cuba. Cu toate greutatile întâmpinate, expeditia lui Cordova a cer-etat tot tarmul nordic si vestic al peninsulei Yucatan pe o distanta de 00 de km si a descoperit o tara locuita de poporul maya, care se afla a un nivel mult mai înalt de civilizatie decît triburile indiene pe care ; cunoscusera pîna atunci europenii.

Alaminos a propus ca expeditia sa nu se întoarca în Cuba de-a lungul armului peninsulei Yucatan (în acest caz ar fi trebuit sa navigheze tot impui împotriva vîntului si curentului), ci sa foloseasca curentul (Golf-tream) si sa se îndrepte spre Florida, unde îsi puteau procura apa de aut. Cordova, care era pe moarte din pricina ranilor primite, nu s-a npotrivit acestui plan si spaniolii au traversat pentru prima data golful lexic, ajungând pe tarmul apusean al Floridei, dupa ce au strabatut este 1 200 de km în patru zile. Pe tarmul Floridei au avut o ciocnire x indienii, dar au izbutit totusi sa ia apa. Dupa aceea, nenorocosii cau^j itori de aventuri s-au întors în Cuba.

Cei mai multi dintre participantii la expeditie au pierit. Cordova a turit la zece zile dupa înapoiere. "Banii putini pe care i-am avut s-au js pentru aceasta expeditie; ne-am întors în Cuba saraci, plini de datorii acoperiti de rani.. . Dupa socoteala noastra, 57 de soldati au pierit-ita tot ce ne-au adus expeditia si descoperirile noastre! Dar Diego VelaS" lez a scris în Spania ce descoperire mare a facut el si cît de mult^e

DESCOPERIREA MEXICULUI

ur a cheltuit pentru expeditie. La fel a scris despre aceasta d^{e a} , -_n piandra Juan Rodrigo de Fonseca, presedintele consi-ru India, laudindu^l pe Velasquez, iar pe noi, care am desco-liului P⁶¹¹¹* . _a Fonseca nici nu ne-a pomenit!", peru atw

EXPEDIŢIA LUI GRIJALVA sI DESCOPERIREA MEXICULUI

toata înfrângerea pe care au suferit-o spaniolii pe tarmurile pen-l Yucatan, obiectele de aur aduse de acolo au stârnit atât de mult ima-^ f a amatorilor de aventuri, încât chiar în anul urmator (1518) a fost ^Sina izata în Cuba o noua expeditie, mai mare, condusa de Juan Grijalva. organ ■ ^ j_a dispozitie patru corabii (doua dintre ele au fost echipate de Defio Velasquez) si un detasament de 240 de soldati. Pilot-sef a fost

celasi Alaminos, iar Bernal Diaz a luat si el parte la expeditie. Escadra a pornit spre vest pe drumul pe care-1 urmase si Cordova, dar curentul a împins-o catre sud si cu acest prilej a fost descoperita insula Cozumel în dreptul tarmului rasaritean al peninsulei Yucatan. Locuitorii insulei au fugit îngroziti când i-au vazut pe spanioli si acestia au pornit mai departe fara a mai zabovi.

Grijalva a hotarât în primul rând sa pedepseasca pe locuitorii din Champoton, pentru nimicirea detasamentului lui Cordova. Un detasament mare a debarcat pe tarm. Indieni înarmati, mînjiti cu vopsea alba si neagra pe obraz, îi asteptau pe spanioli. în cursul debarcarii, jumatate din soldati au fost raniti, dar pe tarm ei si-au pus "zale" din bumbac si i-au alungat pe indieni, pierzând sapte morti; saizeci au fost raniti, printre care si Grijalva. Dupa lupta grea din care spaniolii au iesit învingatori, dar au suferit pierderi mari, ei au hotarît sa se comporte pasnic.

De la laguna Terminos, corabiile au înaintat cu prudenta mai departe spre apus, de-a lungul tarmului înca neexplorat. Ele mergeau numai ziua si, dupa cîteva zile, au ajuns la gurile marelui rîu Tabasco (astazi rîul Grijalva). Pe tarm s-au ivit o multime de indieni. Din toate partile se auzea din padure zgomotul copacilor care cadeau: indienii construiau baricade pentru a lupta împotriva strainilor. Totusi, spaniolii au debarcat Curînd, spre locul debarcarii s-au îndreptat o multime de barci cu osteni gata de lupta. Prin intermediul unor tîlmaci (prizonieri indieni), Grijalva a poruncit sa se comunice capeteniilor sa vina fara teama la tratative, jwnbele Parti si-au oferit daruri. Indienii au adus peste, gaini, fructe si rte de porumb, au întins pe pamînt o basma de bumbac si au asezat

. ^^a tfteva obiecte artistic lucrate din aur de calitate inferioara, precum si cîteva mantii. Ei spuneau ca nu au mai mult aur, dar ca spre vest se

^la o tara unde este foarte mult aur. Totodata ei au repetat ds cîteva da.¹ ^T*¹¹^ >Mejico", pe care spaniolii pe atunci nu-1 întelegeau. Chiar ^ca darurile erau neînsemnate, soldatii s^au bucurat ca aici exista aur rar"|^{U Porn}^ imediat mai departe în cautarea tarii unde, potrivit asigu­ra date de indieni, se gasea foarte mult aur.

_spa ." ^l⁷?¹¹¹^ cotea spre nord-est. în apropiere de gurile unui rîu mare,

^steRUi f^{1 aU Z}^^t ° ^multime de indieni; pe sulitele lor lungi fluturau

albe. Ei îi pofteau pe straini sa coboare pe tarm. Erau trimisii

EPOCA MARILOR DESCOPEIÎIRI GEOGRAFICE

.^■m-m^ Drumut tui Cordova
Drumul.Uri Grijalva
farm necunoscut

Descoperirea peninsulei Yucatan si a tarmului sud-estic a! Mexicului

Montezuma, icîrmuitorul Mexicului, capetenia suprema a aztecilor, îtia de întîmplarile de pe tarmurile ipeninsulei Yucatan, stia ca strainii mers mai departe spre nord si ca ei cauta aur. El a poruncit locuito-r de pe coasta sa dea obiecte de aur în schimbul "marfurilor" de ie mare, pentru a afla încotro si cu ce scop se duc castilienii. Din e satele din jur indienii au început sa aduca podoabe de aur. Ele t destul de primitiv lucrate, din aur de calitate inferioara, dar spa-ti au izbutit sa obtina în schimbul margelelor cantitati nemaivazute i atunci. Grijalva a îndeplinit formalitatile obisnuite si a intrat în înirea tarii, întocmind si actul corespunzator.

Escadra si-a urmat drumul mai departe spre nord-vest. Dupa putin

>, spaniolii au descoperit un arhipelag mic si au trimis acolo o barca

ru cercetari. Pe una din insule ei au gasit cîteva constructii de piatra.

le erau trepte care duceau Ia niste altare. "Pe aceste altare se aflau

monstruosi. Erau zei indieni si chiar în noaptea precedenta le fuse-

jertfiti cinci indieni; corpurile lor sfîsiate, cu pieptul despicat, cu

;le si picioarele taiate, zaceau înca aici; peretii erau stropiti de

î".

Dupa cîtva timp spaniolii au debarcat pe un tarm nisipos si si-a^u

iruit case pe crestele dunelor, caci mai jos nu puteau scapa de tîn-

In apropierea tarmului se vedea o insula. Acolo soldatii au gasit

DESCOPERIREA MEXICULUI

se aflau preoti in­fantii negre. "In ziua doi baietasi, caro--tw»" piepturile si au adus garate în dar zeului lor it sa ne afume cu un > dar nu nea-am lasat. --a baieta-Thiati cu atâta cruzime". _a întrebat pe tilmaciul _ce au fost înjunghiati ba-a bîiguit numai: "Culloa' aceasta cauza spaniolii enui»» insula San Juan de VUxxr Aceasta insula avea un port 'excelent. Dupa cucerirea Mexicului Ta continuat mult timp sa fie cel mai important port al "Noii Spami (el este asezat în fata orasului Vera-

cruz).

Grijalva trimise în Cuba o cora­
bie cu aurul obtinut si cu un raport
asupra tuturor celor întîmplate. Cu
celelalte corabii el a continuat cala­
toria de^a lungul tarmurilor Mexicu­
lui si a ajuns pîna la marele rîu Panuco, unde coasta coteste spre nord. Corabiile erau deteriorate, se
apropia iarna, iar proviziile erau pe sfîrsite. De aceea expeditia s-a
întors în Cuba.

Expeditia lui Grijalva a descoperit o tara noua cu o civilizatie supe­rioara - Mexicul - si a explorat aproape toata coasta apuseana a golfu­lui Mexic - de ia laguna de Temiinos pîna la gurile rîului Panuco - pe o întindere de aproape 1 000 de km. Dar pentru spanioli lucrul cel mai important era ca Grijalva si soldatii sai au adus o mare cantitate de Podoabe de aur. Vestea despre "tara aurului" s-a raspîndit în insulele Antile si a ajuns pîna în Spania.

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR NORDICE ALE GOLFULUI MEXIC DE CĂTRE PINEDA sI PRIMELE sTIRI DESPRE MISISIPI

Când vestea despre tara aurului ajunse în Jamaica, guvernatorul "isulei, Francisco Garay, organiza o expeditie alcatuita din trei corabii, ^s«b comanda lui Alonso Alvarez Pineda, pentru descoperirea si cucerirea

_ ' Potrivit explicatiilor lui Bernal Diaz, indianul a spus ca poporul culloa, adica "«*icanii, _a poruncit sa se aduca jertfe omenesti; dar soldatii sezisasera din vorbele ' ⁿ^^mai cuvîntul "ulloa", care se repeta des, iar denumirea completa a insulei se ^{U faptul ca ea a fost} descoperita în ziua de sf. Ion (San Juan, 24 iunie) si, aceasta, pe capitanul Grijalva îl chema tot Juan.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

.Florida saii-Bimirij. ' . - - *." .descpperita de fuan-Ponce

Limita descoperirilor lui Francisco Garai/ dinspre vest si ale lui Diego Velasquez dinspre est, pornind de la capul Smochinilor

Golful Mexic pe harta lui Garay

îgiunilor nordice de pe litoral. Pineda a plecat din Jamaica în anul 519, a traversat golful Mexic spre nord-vest, iar apoi a luat directia st, înaintînd pîna în locul unde tarmul coteste brusc spre sud. Conti-aînd sa mearga în noua directie, el a atins extremitatea sudica a pen-isulei Florida. De aici Pineda s-a reîntors. La înapoiere, el a explorat >t tarmul nordic al golfului pe o întindere de peste 2 500 km, din Flonda !na la rîul Panuoo, unde ajunsese Grijalva. Soldatii trimisi de Pineda <: recunoastere au fost prinsi de un alt detasament spaniol, al lui C°rtez ezi mai jos), care înca de pe atunci se considera singurul stapîn a exicului. Pineda a fost nevoit sa se retraga spre nord. Apoi el a naviga >re rasarit. înaintînd aproape de tarm, a patruns în estuarul unui rW .ias pe care 1-a numit rîul Sfîntului Duh (Rio del Espiritu SanW -obabil ca acesta era marele brat al fluviului Misisipi; rîul descoperi ; Pineda avea un debit de apa atît de mare încât navigatorul a cezt^ început ca aceasta este calea spre India, adica strîmtoarea care eanul Atlantic de marea de sud (oceanul Pacific).

MAGELLAN sI PRIMA CĂLĂTORIE ÎN JURUL LUMII

tul politic al calatoriei lui Pineda a constat în faptul ca, ba-
Bezulta ^ _tuj primului descoperitor, Spania a pus stapînire în
se pe lfli Mi     Rlttl fi        l

^SG "^Pî pe "toata coasta golfului Mexic. Rezultatele geografice ale
mod ?.^ic.^iaj_uj pineda au fost de o covârsitoare însemnatate: el a dovedit
expeditiei ^_{c U ^sapar sj în acest caz el a fost iprimul care a aratat ca exista un}
fluviu. _care curge 'pe continentul nordic spre sud si se varsa în

Soarta ulterioara a lui Pineda a ramas necunoscuta. Potrivit relata-lui Bernal Diaz, indienii l-au ucis pe el si pe multi din oamenii lui ^ dat foc tuturor corabiilor, în afara de una singura, care, sub co-^s1 nda l^ui Diego Camargo, a scapat fugind spre vest; cum însa n-au ^mticat sa îmbarce si proviziile, marinarii au suferit de foame. Cînd cora­bia lui Camargo a acostat la tarmul mexican, la Veracruz (1520), pe ea se aflau saizeci de bolnavi, dintre care multi au murit pe tarm. Aceasta corabie si marinarii care au supravietuit au fost capturati de asemenea de Cortez, dupa retragerea sa temporara din capitala Mexicului, care se rasculase. Dupa alte informatii, Pineda ar fi ramas pe râul Sfântului Duh cîteva saptamâni, facând negot pasnic cu indienii. Apoi s-a întors în Jamaica si a povestit ca a vazut ipe râu multe sate si ca indienii care traiesc la nord de golful Mexic poarta podoabe de aur.

Cert este numai ca în 1520, dupa expeditia lui Pineda, în mîinile guver­natorului insulei Jamaica a ajuns o harta pe care el a trimis-o ân Spania (asa-numita harta a lui Garay). Pe ea se vad clar ambele peninsule - Florida si Yucatan - legate prin linia de tarm care închide la nord golful Mexic. Asadar, este incontestabil ca pâna ân 1520 diferite expeditii spa­niole au terminat - fireste, numai ân linii generale - descoperirea între­gului tarm al golfului Mexic si, prin urmare, si a întregului litoral al Mediteranei americane.