DESCOPERIREA REGIUNILOR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

DESCOPERIREA REGIUNILOR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

ORGANIZAREA BRAZILIEI PORTUGHEZE

Cei dintīi colonisti portughezi au aparut īn Brazilia de rasarit īn primul patrar al secolului al XVI-lea. Numai tarile din peninsula Iberica °co.teau ca Portugalia are dreptul asupra partii rasaritene, dinspre ocea-ui Atlantic, a Americii de sud tropicale; celelalte puteri maritime euro-j*^{ne nu} recunosteau sub nici o forma aceste "drepturi". Problema cui va tiv' h- ^Brazilia depindea de raportul de forte īntre puterile colonialiste ^je am Europa īn oceanul Atlantic si īndeosebi īn Brazilia propriu-zisa. _s ^{U primu}l Patrar al secolului al XVI-lea, grupuri mici de portughezi ia n ^a!^{ezat mai a}-^^{es īn} regiunea de la extremitatea rasariteana a Braziliei, Port    . ^^Ur^^e rīului <Sao Francisco, descoperit īn 1501. Primii colonisti ^s~au casatorit aici cu indiene; urmasii lor, care cunosteau per-ri-    locale, au jucat un rol foarte important īn cucerirea īntregii _ catre portughezi. Amenintarea din partea strainilor, īn special orilor francezi de sclavi si de lemn pretios "brazilian", a determi-

EPOCA     MARILOR DESCOPERIM GEOGRAFICE

nat guvernul portughez sa īntreprinda primii pasi pentru a-si
pozitiile pe coasta rasariteana a Americii de sud. In 1526 a fost īr
orasul Recife (īn dreptul paralelei de 8° latitudine sudica, īn
Pernambuco), portul brazilian cel mai īnaintat spre rasarit, si d_e^&
cel mai apropiat de Portugalia si de Africa occidentala. Cu toat
1530 a fost trimis īn Brazilia un grup numeros de colonisti īn fru ^ ⁱⁿ
Thome Souza, orasul Recife a fost ocupat de francezi. Atunci~So ^& °^U
trecut la actiuni hotarīte si īn 1532 a recucerit orasul Recife de l_a /^{a a}
<cezi si a īntemeiat īn apropiere de tropicul sudic orasul Sao Paol ^T
izvoarele rīului Tiete, mare afluent dinspre stīnga al Paranei. ' ^a

In 1534, litoralul rasaritean al Americii de sud īntre ecuator (dou Amazonului) si paralela de 28°30' latitudine sudica (asupra teritoriu ^a situate mai la sud aveau pretentii spaniolii) a fost īmpartit īn 15 regiun' coloniale - "capitanii"; fiecare dintre acestea a fost īmpartita la rīndu] ei īn 12 posesiuni feudale. De fapt, la īnceput Souza a izbutit sa orga­nizeze numai opt regiuni, īntre 8 si 24° latitudine sudica. In 1549, _el _a fost numit guvernator general al Braziliei si, pentru a face mai lesnicioasa administrarea, a construit īn dreptul paralelei de 13° latitudine sudica, in centrul zonei de coasta ocupata de portughezi, orasul Salvador, līnga golful Tuturor Sfintilor (īn portugheza - Bahia de Todos os Santos sau pur si simplu Bahia); acest nume prescurtat a fost dat si īntregii regiuni,

EXPEDIŢIA PE AMAZON A Lt(I TEIXEIRA sI ACOSTA

In primul patrar al secolului al XVII-lea, un rol īnsemnat a īnceput sa-1 joace colonia portugheza din regiunea ecuatoriala īntemeiata pe Para, principalul brat navigabil din delta Amazonului. Aici s-a construit īn 1616 orasul Belem care adesea era numit si Para. Locuitorii acestei regiuni ecuatoriale "nordice" a Braziliei aveau cel mai mare interes sa puna sta-pīnire pe regiunea Amazonului, īn delta caruia se asezasera. In al doilea patrar al secolului al XVII-lea ei au organizat prima expeditie portugheza pe Amazon.

Colonistii din Belem (Para) nu mai puteau īntīrzia cu organizarea unei astfel de expeditii. In primul rīnd, olandezii īnfiintasera īn juruj anului 1616 o colonie pe cursul inferior al rīului Xingu (afluent sudic a Amazonului, pe cursul sau inferior), iar ceva mai īnainte, īn 1612, fran­cezii īntemeiasera colonia Saint Louis īn delta Amazonului, pe i^ns^^l Marajo. In al doilea rīnd, portughezii erau nelinistiti de aparitia, īn 1°' ' n delta Amazonului, a unui grup de sapte spanioli care, īn cautarea loradoului, au repetat calatoria lui Orellana si au coborīt pe rīul JN V ii pe Amazon pīna la Belem. Daca aceasta s-ar fi īntīmplat īn secolu £VI-lea, portughezii i-ar fi executat pe spaniolii care patrunsesera josesiunile lor sau i-ar fi lasat sa putrezeasca īn īnchisori. Acun^ iituatia era alta: īn perioada 1630-1640, Portugalia era de fapt ^s spaniei (pīna īn 1640). Dar īn America de sud, autoritatile locale

_opEBIBEA REGIUNII OR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

■rtughezii sa nu pa-departe spre apus, triin"» f . _Dre rasarit. & ^SPfⁿSntea expeditiei portu-■fost numit Pedro Teixe-"_t principal era Bento rare tinea si jurnalul ex-La īnceputul lunii iulie Expeditia lui Teixeira a īn-V ca urce cu cīteva corabii pe _cepui o_ ^_w potrivit spuselor dovedit a fi "o re-deosebita, ce depasea ca ii orice alta tara desco­perita īn America". Drumul īn sus L marele fluviu si pe afluentul ,_au N_apo a durat aproape 10 luni. Din ordinul lui Teixeira, Acosta a patruns īn marile rīuri care se

varsa din ambele parti īn Amazon si a urcat pe ele pe o oarecare dis­tanta, rezervīnd de fiecare data pentru aceste explorari cīte trei-patrU zile. Desigur ca Acosta exagera mult cīnd spunea ca "toata regiunea Amazonului, cu insulele, malurile si teritoriile ce se aflau dincolo de ele, este populata de nenumarati indieni si fiecare dintre aflu­enti reprezinta o tara cu o populatie deasa..." Despre populatia nu­meroasa din regiunea Amazonului a scris pe la mijlocul secolului al XVI-lea si Carvajal, īnsotitorul lui Orellana, care, dupa cīt se pare, exagerase si el mult. Nu īncape īnsa īndoiala ca bazinul Amazonului a avut, īn secolele XVI-XVII, o populatie mult mai densa decīt īn secolele XVIII- XIX, cīnd expeditiile stiintifice care au vizitat aceasta regiune au aratat ca o mare parte din bazinul fluviului era pustie. Aceasta a fost consecinta incursiunilor tīlharesti ale colonizatorilor si bolilor infectioase aduse de ei (īn special varsatul), a luarii īn robie si a exterminarii īn masa a indie­nilor din bazinul Amazonului.

1 ' J^P^.tia l^ui Teixeira si-a terminat calatoria pe apa la izvoarele rīu-i Napo si traversīnd o trecatoare de mare altitudine a ajuns īn orasul ^ «o, la sfīrsitul lunii iulie sau la īnceputul lunii august 1638. Atunci drav ^T³¹"¹?¹^ la nndul lor guvernatorii spanioli din Peru. Nici ei n-au īn-zii_or - ^S^~i ^omoare pe supusii aceluiasi rege, dar au poruncit portughe-mis ^Sa ^⁶ ^ⁿt°^arca la Belem pe acelasi drum pe care venisera, si au tri-L ^e-iR^{d0i obsjervator}i iezuiti.

a 16 februarie 1639, expeditia lui Teixeira, īmpreuna cu īnsotitorii ~au fost impusi, a plecat din Quito si, urmīnd acelasi drum īn di-a sosit la Belem īn ziua de 12 decembrie 1639. Expeditiei aproape acelasi timp pentru a urca cīt si pentru a coborī pe Probabil ca si de data aceasta participantii la expeditie au explo-^Y"ie inferioare ale afluentilor Amazonului. In orice caz, iezuitii spanioli au strīns materiale, poate nu atīt de amanuntite ca

acoperirilor geografice I -II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Teixeira si Acosta, dar destul de exacte despre valea Amazonul_u-
cum si informatii despre triburile de indieni care traiau prin aceste \ **⁶-
Cam īn aceeasi perioada, un grup de colonisti portughezi din    ^i-
Braziliei au urcat" de la rīul Para, ocolind cataractele, īn sus ¹¹⁰^
Tocantins (2 640 km) pīna la paralela de 6° latitudine sudica si
prilej au descoperit dincolo de paralela de 5° gurile rīului Araa
(2 200 km), cel mai mare afluent al rīului Tocantins. ^9Ua?/a

PAULIsTII sI IEZUIŢII

Incepīnd din secolul al XVII-lea au īnceput sa desfasoare o vie act" vitate pe teritoriul Braziliei paulistii - portughezi originari din regi_Une~ Sao Paulo. Aceasta regiune "era locul de adunare al aventurierilor, su­pusi ai diferitelor puteri coloniale, originari din Portugalia, Franta" Anglia, iar mai tīrziu si din Spania. Din legaturile lor cu femeile indiene au provenit "mamelucii" care - daca aceasta este cu putinta - erau si mai rai decīt parintii lor albi. Ei formau o adunatura de oameni dezma­tati, dar īndrazneti si īntreprinzatori, si datorita lor Brazilia a pus sta-pīnire pe regiuni īntinse īn interiorul continentului" (A. Supan).

Pe plantatiile din Sao Paulo lucrau indieni - guaranii, transformati īn sclavi. Vīnatorii de sclavi, carora li s-au alaturat cautatorii de aur si pietre pretioase, au pustiit īn scurt timp īntinsele regiuni de pe coasta, jefuind si ucigīnd pe indieni, mīnīnd pe cei capabili de munca pe plan­tatii. Cīnd aflau despre apropierea acestor tīlhari, indienii īsi paraseau satele si plecau tot mai departe sf>re vest de ocean, īn regiunile din inte­riorul Americii de sud. Urmarindu-i, bandele de paulisti "mameluci", carora īn nord li se alaturau altii, originari din Bahia si Pernambuco, au descoperit tot cursul rīului Sao Francisco (2 900 km). J. Suarez, un cau­tator portughez al Eldoradoului, a urcat si el īntreg cursul rīului mergīnd cīnd cu barca, cīnd pe mal pentru a ocoli cataractele.

Vīnīnd sclavi la vest si nord-vest de regiunea lor, bandele de "ma­meluci" au descoperit la nord de rīul Tiete, "Rīul cel mare" - Rio Grande, considerat astazi principalul izvor al Paranei, iar mai la nord, un alt iz­vor al ei - Paranaiba; unindu-se īn dreptul paralelei de 20° latitudine sudica ele formeaza marele fluviu Parana (4 380 km, socotind de la iz~ voarele lui Rio Grande). De pe Parana, paulistii au trecut pe rīul Para­guay, unde au īntīlnit concurenti primejdiosi, si anume pe iezuiti-

Actionīnd la īnceput cu aprobarea autoritatilor spaniole, pe la sfir~ situl secolului al XVI-lea iezuitii au īnaintat īn interiorul continentul"¹ la nord de La Plata si au īntemeiat misiuni pe malurile rīului Uruguay> pe cursul inferior al Paranei si pe Paraguay. Ei visau sa creeze ?*..^al un stat al iezuitilor, ai carui supusi sa fie indienii. De aceea, iezuitii n erau de acord cu exterminarea īn masa a indienilor de catre paulisti s cu folosirea lor ca sclavi pe plantatiile din Brazilia rasariteana. Ei ^sP^e -sa-i transforme pe indieni īn serbi īn cadrul statului iezuitilor, unde nu fie admisi alti "albi". Din aceasta cauza paulistii īi urau pe iezuit ^ folosind legaturile pe care le aveau cu guvernul din Lisabona au obt

OLANDEZII CAUTĂ DRUMUL DE NORD-EST

Hin urma, din partea acestuia, un sprijin activ īn īnversunata
cele Q _{care au} ī_nceput-o īmpotriva misiunilor iezuite.

arm _stabile s-au dovedit a fi misiunile de pe cursul inferior al el^e    _2uaV cu centrul la Asuncion. Inarmīndu-i pe indienii guarani rīului P^ar g _crestinism, misiunile iezuite unite au creat un stat propriu converti}¹ ^g^'^e _m 1641 i-a īnfrīnt pe paulisti si a oprit īnaintarea 510) S¹