DESCOPERIREA REGIUNILOR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

DESCOPERIREA REGIUNILOR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

ORGANIZAREA BRAZILIEI PORTUGHEZE

Cei dintîi colonisti portughezi au aparut în Brazilia de rasarit în primul patrar al secolului al XVI-lea. Numai tarile din peninsula Iberica °co.teau ca Portugalia are dreptul asupra partii rasaritene, dinspre ocea-ui Atlantic, a Americii de sud tropicale; celelalte puteri maritime euro-j*^{ne nu} recunosteau sub nici o forma aceste "drepturi". Problema cui va tiv' h- ^Brazilia depindea de raportul de forte între puterile colonialiste ^je am Europa în oceanul Atlantic si îndeosebi în Brazilia propriu-zisa. _s ^{U primu}l Patrar al secolului al XVI-lea, grupuri mici de portughezi ia n ^a!^{ezat mai a}-^^{es în} regiunea de la extremitatea rasariteana a Braziliei, Port    . ^^Ur^^e rîului <Sao Francisco, descoperit în 1501. Primii colonisti ^s~au casatorit aici cu indiene; urmasii lor, care cunosteau per-ri-    locale, au jucat un rol foarte important în cucerirea întregii _ catre portughezi. Amenintarea din partea strainilor, în special orilor francezi de sclavi si de lemn pretios "brazilian", a determi-

EPOCA     MARILOR DESCOPERIM GEOGRAFICE

nat guvernul portughez sa întreprinda primii pasi pentru a-si
pozitiile pe coasta rasariteana a Americii de sud. In 1526 a fost îr
orasul Recife (în dreptul paralelei de 8° latitudine sudica, în
Pernambuco), portul brazilian cel mai înaintat spre rasarit, si d_e^&
cel mai apropiat de Portugalia si de Africa occidentala. Cu toat
1530 a fost trimis în Brazilia un grup numeros de colonisti în fru ^ ⁱⁿ
Thome Souza, orasul Recife a fost ocupat de francezi. Atunci~So ^& °^U
trecut la actiuni hotarîte si în 1532 a recucerit orasul Recife de l_a /^{a a}
<cezi si a întemeiat în apropiere de tropicul sudic orasul Sao Paol ^T
izvoarele rîului Tiete, mare afluent dinspre stînga al Paranei. ' ^a

In 1534, litoralul rasaritean al Americii de sud între ecuator (dou Amazonului) si paralela de 28°30' latitudine sudica (asupra teritoriu ^a situate mai la sud aveau pretentii spaniolii) a fost împartit în 15 regiun' coloniale - "capitanii"; fiecare dintre acestea a fost împartita la rîndu] ei în 12 posesiuni feudale. De fapt, la început Souza a izbutit sa orga­nizeze numai opt regiuni, între 8 si 24° latitudine sudica. In 1549, _el _a fost numit guvernator general al Braziliei si, pentru a face mai lesnicioasa administrarea, a construit în dreptul paralelei de 13° latitudine sudica, in centrul zonei de coasta ocupata de portughezi, orasul Salvador, lînga golful Tuturor Sfintilor (în portugheza - Bahia de Todos os Santos sau pur si simplu Bahia); acest nume prescurtat a fost dat si întregii regiuni,

EXPEDIŢIA PE AMAZON A Lt(I TEIXEIRA sI ACOSTA

In primul patrar al secolului al XVII-lea, un rol însemnat a început sa-1 joace colonia portugheza din regiunea ecuatoriala întemeiata pe Para, principalul brat navigabil din delta Amazonului. Aici s-a construit în 1616 orasul Belem care adesea era numit si Para. Locuitorii acestei regiuni ecuatoriale "nordice" a Braziliei aveau cel mai mare interes sa puna sta-pînire pe regiunea Amazonului, în delta caruia se asezasera. In al doilea patrar al secolului al XVII-lea ei au organizat prima expeditie portugheza pe Amazon.

Colonistii din Belem (Para) nu mai puteau întîrzia cu organizarea unei astfel de expeditii. In primul rînd, olandezii înfiintasera în juruj anului 1616 o colonie pe cursul inferior al rîului Xingu (afluent sudic a Amazonului, pe cursul sau inferior), iar ceva mai înainte, în 1612, fran­cezii întemeiasera colonia Saint Louis în delta Amazonului, pe i^ns^^l Marajo. In al doilea rînd, portughezii erau nelinistiti de aparitia, în 1°' ' n delta Amazonului, a unui grup de sapte spanioli care, în cautarea loradoului, au repetat calatoria lui Orellana si au coborît pe rîul JN V ii pe Amazon pîna la Belem. Daca aceasta s-ar fi întîmplat în secolu £VI-lea, portughezii i-ar fi executat pe spaniolii care patrunsesera josesiunile lor sau i-ar fi lasat sa putrezeasca în închisori. Acun^ iituatia era alta: în perioada 1630-1640, Portugalia era de fapt ^s spaniei (pîna în 1640). Dar în America de sud, autoritatile locale

_opEBIBEA REGIUNII OR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

■rtughezii sa nu pa-departe spre apus, triin"» f . _Dre rasarit. & ^SPfⁿSntea expeditiei portu-■fost numit Pedro Teixe-"_t principal era Bento rare tinea si jurnalul ex-La începutul lunii iulie Expeditia lui Teixeira a în-V ca urce cu cîteva corabii pe _cepui o_ ^_w potrivit spuselor dovedit a fi "o re-deosebita, ce depasea ca ii orice alta tara desco­perita în America". Drumul în sus L marele fluviu si pe afluentul ,_au N_apo a durat aproape 10 luni. Din ordinul lui Teixeira, Acosta a patruns în marile rîuri care se

varsa din ambele parti în Amazon si a urcat pe ele pe o oarecare dis­tanta, rezervînd de fiecare data pentru aceste explorari cîte trei-patrU zile. Desigur ca Acosta exagera mult cînd spunea ca "toata regiunea Amazonului, cu insulele, malurile si teritoriile ce se aflau dincolo de ele, este populata de nenumarati indieni si fiecare dintre aflu­enti reprezinta o tara cu o populatie deasa..." Despre populatia nu­meroasa din regiunea Amazonului a scris pe la mijlocul secolului al XVI-lea si Carvajal, însotitorul lui Orellana, care, dupa cît se pare, exagerase si el mult. Nu încape însa îndoiala ca bazinul Amazonului a avut, în secolele XVI-XVII, o populatie mult mai densa decît în secolele XVIII- XIX, cînd expeditiile stiintifice care au vizitat aceasta regiune au aratat ca o mare parte din bazinul fluviului era pustie. Aceasta a fost consecinta incursiunilor tîlharesti ale colonizatorilor si bolilor infectioase aduse de ei (în special varsatul), a luarii în robie si a exterminarii în masa a indie­nilor din bazinul Amazonului.

1 ' J^P^.tia l^ui Teixeira si-a terminat calatoria pe apa la izvoarele rîu-i Napo si traversînd o trecatoare de mare altitudine a ajuns în orasul ^ «o, la sfîrsitul lunii iulie sau la începutul lunii august 1638. Atunci drav ^T³¹"¹?¹^ la nndul lor guvernatorii spanioli din Peru. Nici ei n-au în-zii_or - ^S^~i ^omoare pe supusii aceluiasi rege, dar au poruncit portughe-mis ^Sa ^⁶ ^ⁿt°^arca la Belem pe acelasi drum pe care venisera, si au tri-L ^e-iR^{d0i obsjervator}i iezuiti.

a 16 februarie 1639, expeditia lui Teixeira, împreuna cu însotitorii ~au fost impusi, a plecat din Quito si, urmînd acelasi drum în di-a sosit la Belem în ziua de 12 decembrie 1639. Expeditiei aproape acelasi timp pentru a urca cît si pentru a coborî pe Probabil ca si de data aceasta participantii la expeditie au explo-^Y"ie inferioare ale afluentilor Amazonului. In orice caz, iezuitii spanioli au strîns materiale, poate nu atît de amanuntite ca

acoperirilor geografice I -II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Teixeira si Acosta, dar destul de exacte despre valea Amazonul_u-
cum si informatii despre triburile de indieni care traiau prin aceste \ **⁶-
Cam în aceeasi perioada, un grup de colonisti portughezi din    ^i-
Braziliei au urcat" de la rîul Para, ocolind cataractele, în sus ¹¹⁰^
Tocantins (2 640 km) pîna la paralela de 6° latitudine sudica si
prilej au descoperit dincolo de paralela de 5° gurile rîului Araa
(2 200 km), cel mai mare afluent al rîului Tocantins. ^9Ua?/a

PAULIsTII sI IEZUIŢII

Incepînd din secolul al XVII-lea au început sa desfasoare o vie act" vitate pe teritoriul Braziliei paulistii - portughezi originari din regi_Une~ Sao Paulo. Aceasta regiune "era locul de adunare al aventurierilor, su­pusi ai diferitelor puteri coloniale, originari din Portugalia, Franta" Anglia, iar mai tîrziu si din Spania. Din legaturile lor cu femeile indiene au provenit "mamelucii" care - daca aceasta este cu putinta - erau si mai rai decît parintii lor albi. Ei formau o adunatura de oameni dezma­tati, dar îndrazneti si întreprinzatori, si datorita lor Brazilia a pus sta-pînire pe regiuni întinse în interiorul continentului" (A. Supan).

Pe plantatiile din Sao Paulo lucrau indieni - guaranii, transformati în sclavi. Vînatorii de sclavi, carora li s-au alaturat cautatorii de aur si pietre pretioase, au pustiit în scurt timp întinsele regiuni de pe coasta, jefuind si ucigînd pe indieni, mînînd pe cei capabili de munca pe plan­tatii. Cînd aflau despre apropierea acestor tîlhari, indienii îsi paraseau satele si plecau tot mai departe sf>re vest de ocean, în regiunile din inte­riorul Americii de sud. Urmarindu-i, bandele de paulisti "mameluci", carora în nord li se alaturau altii, originari din Bahia si Pernambuco, au descoperit tot cursul rîului Sao Francisco (2 900 km). J. Suarez, un cau­tator portughez al Eldoradoului, a urcat si el întreg cursul rîului mergînd cînd cu barca, cînd pe mal pentru a ocoli cataractele.

Vînînd sclavi la vest si nord-vest de regiunea lor, bandele de "ma­meluci" au descoperit la nord de rîul Tiete, "Rîul cel mare" - Rio Grande, considerat astazi principalul izvor al Paranei, iar mai la nord, un alt iz­vor al ei - Paranaiba; unindu-se în dreptul paralelei de 20° latitudine sudica ele formeaza marele fluviu Parana (4 380 km, socotind de la iz~ voarele lui Rio Grande). De pe Parana, paulistii au trecut pe rîul Para­guay, unde au întîlnit concurenti primejdiosi, si anume pe iezuiti-

Actionînd la început cu aprobarea autoritatilor spaniole, pe la sfir~ situl secolului al XVI-lea iezuitii au înaintat în interiorul continentul"¹ la nord de La Plata si au întemeiat misiuni pe malurile rîului Uruguay> pe cursul inferior al Paranei si pe Paraguay. Ei visau sa creeze ?*..^al un stat al iezuitilor, ai carui supusi sa fie indienii. De aceea, iezuitii n erau de acord cu exterminarea în masa a indienilor de catre paulisti s cu folosirea lor ca sclavi pe plantatiile din Brazilia rasariteana. Ei ^sP^e -sa-i transforme pe indieni în serbi în cadrul statului iezuitilor, unde nu fie admisi alti "albi". Din aceasta cauza paulistii îi urau pe iezuit ^ folosind legaturile pe care le aveau cu guvernul din Lisabona au obt

OLANDEZII CAUTĂ DRUMUL DE NORD-EST

Hin urma, din partea acestuia, un sprijin activ în înversunata
cele Q _{care au} î_nceput-o împotriva misiunilor iezuite.

arm _stabile s-au dovedit a fi misiunile de pe cursul inferior al el^e    _2uaV cu centrul la Asuncion. Inarmîndu-i pe indienii guarani rîului P^ar g _crestinism, misiunile iezuite unite au creat un stat propriu converti}¹ ^g^'^e _m 1641 i-a înfrînt pe paulisti si a oprit înaintarea 510) S¹