DESCOPERIREA TARMURILOR AMERICII DE SUD DE CATRE „RIVALII' LUI COLUMB

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD DE CĂTRE „RIVALII" LUI COLUMB

NINO sI GUERRA PE COASTA PERLELOR

Unul dintre primii care au capatat în. 1499 aprobarea de a face des-;riri în zona apuseana a oceanului Atlantic a fost cârmaciul Pedro iso (Peralonso) Nrrio, participant la toate oele trei expeditii ale lui imb, care tocmai atunci se întorsese în Spania. Fondurile trebui-e pentru echiparea unei mici corabii cu o deplasare de 50 de tone u un echipaj de 33 de oameni i le-a dat bancherul Luis Guerra, Sevilla, cu conditia ca fratele sau Cristobal Guerra sa fie capitan asului. Bineînteles ca fratii si-au rezervat totodata partea leului prada. în iunie 1499, corabia a trecut prin „Boca de la Sierpe" în ii Paria. Marinarii au debarcat pe tarm, au încarcat lemn pretios ilian si prin „Bocas de Dragos" au iesit în marea Caraibilor. Dupa u ocolit peninsula Paria, au debarcat pe insula Marg 13413h716n 59;rita, unde au : „tîrg mut" cu localnicii si au obtinut astfel foarte multe perle.

au ocolit peninsula Araia, au debarcat pe continent în regiunea irii (astazi oras) Cumanâ, descoperind golful Carkcco, la intrarea a se afla Cumanâ. Continuînd cu succes, aici si spre vest, opera-

lor comerciale, marinarii au ajuns aproape de capul Codera (în :ul meridianului de 66° longitudine vestica), adica au descoperit "tiune din coasta Perlelor nevizitata de Columb, pe o întindere de

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD

de kilometri. Ei s-au oprit aici din cauza ca indienii de dincolo vreo 300 _Q<j_{era ave}au putin aur si perle si întîmpinau cu ostilitate pe de 5^aF^u'L_npi_€dicîndu-i sa debarce. Spaniolii au pornit înapoi si înain-straini, ^F _re g^, oprindu-se multa vreme în satele ospitaliere, au ^md taTdin nou toata coasta Perlelor, pîna la „Boca de Dragos". ^CerC^'uerra si Nino s-au întors în patrie pe la mijlocul lunii aprilie nn Niciodata nu s-a adus în Spania dintr-o singura calatorie o t* ta te atît de mare de perle, nici o expeditie spaniola de peste mari îf secolul al XV-lea nu a îmbogatit într-o masura atît de mare pe • Tatori si participanti. De aceea expeditia lui Guerra si Nino a determinat organizarea de alte expeditii particulare „pentru desco­periri".

EXPEDIŢIA LUI HOJEDA-VESPUCCI sI DESCOPERIREA GUIANEI sI VENEZUELEI

Cu putin timp înaintea lui Nifio, a obtinut aprobarea de a face descoperiri în apus Alonso Hojeda, participant la cea de-a doua expe­ditie a lui Columb. Ca si Nino, acest hidalgo sarac nu avea bani. Fondurile trebuitoare pentru echiparea a doua corabii cu un echipaj de circa 60 de oameni i-au fost date de bancherii din Florenta. Prin aceasta se si explica probabil faptul ca împreuna cu Hojeda a plecat în calatorie si functionarul unei banci florentine, Amerigo Vespucci, al carui nume s-a dat ulterior întregii Lumi noi.

La expeditia lui Hojeda a participat si bascul Juan de la Cosa, remarcabil cîrmaci si cartograf, care facuse parte din cea de-a doua expeditie a lui Columb si care curînd dupa aceea s-^a aratat a fi un feroce negustor de sclavi. Hojeda a luat cu el si alti marinari care se întorsesera din Indiile de vest. Unii dintre ei fusesera cu Columb în golful Paria. Hojeda însusi vazuse harta golfului Paria si a coastei Perlelor, pe care Columb o trimisese „regilor catolici" în 1498.

^ In mai 1499 expeditia a pornit din Cadiz spre sud-vest si a atins la începutul lunii iulie noul continent (tarmurile Guianei) la aproxi­mativ 1 000 de km sud-est de peninsula Paria, în dreptul paralelei de 5 sau 6° latitudine nordica. Cotind spre nord-vest, Hojeda a înaintat ae-a lungul tarmurilor Guianei pîna în delta fluviului Orinoco si prin strîmtorile descoperite de Columb între continent si insula Trinidad ^a iesit în marea Caraibilor. Aceasta calatorie a durat atît de mult incit Hojed_a a trecut de-a lungul coastei Perlelor la 2-3 saptamîni dupa mo fara ca vreunul din ei sa stie acest lucru. Aceasta împrejurare a «muentat mult rezultatele financiare ale expeditiei lui Hojeda: acolo e Predecesorii lui au capatat mormane de perle, el nu a mai putut ^a *™ decît o cantitate mica.

^la ^^ ^c°dera, Hojeda a repetat descoperirile lui Nino; "^{e ca}P erau tarmuri noi, înca nevizitate de spanioli, locuite de ^neosP^^^eri"j care, în general, refuzau sa dea aur si perle în ^marfurilor" europene, din care cauza se produceau adesea

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Indieni din America de sud (desen din secolul al XVI-lea).

niri. Cu prilejul debarcarilor pe tarm, douazeci de spanioli au fost iti si unul ucis; într-un loc, dupa' „victorie", spaniolii au ars o ase-; de pe tarm. în schimb, rezultatele geografice ale acestei expeditii fost foarte importante. în afara de tarmurile Guianei si de d°lta iului Orinoco, pîna la intrarea în „Boca de la Sierpe", a fost des-;rit litoralul sudic al marii Caraibilor, de la capul Codera pîna la d La Vela, adica tarmul Americii de sud, între meridianele de 72° longitudine vestica, cu peninsulele Paragwana si Goajira,, gol-le Triste si Venezuela si „lacul" (laguna) Maracaibo. Expeditia a operit de asemenea o serie de insule în dreptul paralelei de 12° udine nordica, printre care si Curacao. Hojeda (sau Vespucci) a amit-o „insula Gigantilor", întrucât un grup de marinari a gasit

într-o coliba a caraibilor, barbati si femei foarte înalti. De altfel, ti „giganti" s-au purtat foarte prietenos cu strainii. Unga peninsula Paraguana, spaniolii au vazut o asezare întinsa pe

— numeroase colibe pe piloti. De aceea golful mare situat la vest 3eninsula a fost numit de Hojeda golful Venezuela — în cinstea lei Adriaticii", care este de asemenea „construita pe apa". în spa-î Venezuela înseamna „Mica Venetie". Aceasta denumire s-a pastrat

astazi, nu numai pentru golf, dar, dupa cum se stie, ea s-a extins >ra unei tari mari (cu o suprafata de 912 000 km^) — republica

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD

Descoperirea¹ tarmului nordic al Americii de sud.

din America de sud, a carei denumire oficiala este Statele Unite ale Venezuelei.

Dupa ce au iesit din golful Venezuela, corabiile lui Hoieda au ocolit peninsula Goajira si au atins, dupa cum am aratat mai sus, capul La Vela. Aceasta s-a întâmplat pe la jumatatea lunii septembrie. Proviziile ^^au T>e terminate si Hojeda a fost nevoit sa se opreasca aici. în timpul calatoriei care a durat mai bine de doua luni de la Guiana pîna la Goajira — navigatorii, dupa propriile lor marturii, „au descoperit sase sute de leghe de coasta" (adica circa 3 000 de kilometri), cercetând însa numai o portiune de pe tarmul nordic al pamîntului necunoscut, deoa­rece au observat ca el continua spre sud-est si spre vest. Acest pamânt pu putea fi decît un continent nou, necunoscut pîna atunci. Probabil ca Primul care a tras aceasta concluzie a fost Juan Vizcaynos (adica Juan <iscul, cum îl numeau adesea spaniolii pe cîrmaciul Juan de la Cosa), brie        °^{amenii lui} Columb au stat de vorba la sfîrsitul lunii septem-

la r^⁶ ^ ^Goa;î^ira' ^HoJeda s-a îndreptat spre Espanola. El a luat parte
aduna ^îroP°^triva lui Columb. Acesta scria: „In jurul lui Hojeda se

zuri J¹ ° ⁿ:^{ultinne de} oameni... Acest Hojeda mi-a facut multe neca-înainte A i ^{n€VOit sSA iz}S°^nesc- • •"• La începutul anului 1500, înca tîlharea " "^& ?^{garea lui} Hojeda, oamenii sai au facut o incursiune ^dii f ^m- ^insulele Bahama si au prins acolo peste doua sute de ^ începutul lunii martie corabiile lui Hojeda au parasit

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

»anola, dar din cauza vremii rele s-au întors la Cadiz abia pe la nv
x\ lunii iulie. Hojeda a adus foarte putin aur si perle, iar dim~
zarea indienilor din Bahama la tîrgul de sclavi, fiecarui participant
expeditie i-a revenit un cîstig mediu de 10 galbeni. '

EXPEDIŢIA LUI VICENTE PINZON sI A LUI DIEGO LEPE sI DESCOPERIREA BRAZILIEI

în noiembrie 1499 a plecat din Palos peste ocean, în cautarea d_e

pamînturi si dupa prada, Vicente Yanez Pinzon, unul dintre prin-

ilii participanti la prima expeditie a lui Columb (capitan al corabiei

fia")- Acum el conducea o escadra de patru corabii pe care o echipase

reuna cu alti membri ai familiei Pinzon. Din Santiago (una din

Jele Capului Verde) el a pornit spre sud-vest si a fost primul din

ria navigatiei maritime spaniole care a traversat ecuatorul. Dupa

a saptamâni, la sfârsitul lunii ianuarie sau la începutul lunii febru-

1500, a aparut pe neasteptate pamântul — extremitatea rasariteana

ontinentului — aproximativ în dreptul paralelei de 6° latitudine

ca. Pinzon a coborît împreuna cu un notar pe tarmul acestei tari,

imita mai tîrziu Brazilia, a baut apa dintr-un izvor, a poruncit sa se

cîtiva copaci din care s-au facut cruci pe care le-a înfipt în pamânt

intrat în stapînirea tarii în numele coroanei castiliene. încercarea

i face schimb cu indienii n-a izbutit.

înaintînd apoi spre nord-vest, marinarii au pierdut dupa cîteva pamântul din vedere. Cînd însa au luat apa din mare s-a constatat a este dulce si buna de baut. Ei au cotit spre tarm dar au ajuns la bia dupa ce au strabatut aproape 200 de km. Aici au descoperit unui rîu mare (Para, bratul sudic al deltei Amazonului). Pe insu-situate dincolo de rîul Para (Marajo si altele) traiau indieni goi, -si vopseau trupul si fata. Ei s-au aratat foarte prietenosi si încre-i fata de straini, dar acestia au rapit 36 de oameni ca sa-i vînda clavi. Lînga ecuator, Pinzon a descoperit gurile unui fluviu urias xzonul), fluviul cu cel mai mare debit de apa pe de glob. Apele transformau o parte a oceanului din dreptul varsarii lui într-o •e dulce" (Mar Dulce, denumirea data de Pinzon). Folosind un at primitiv, marinarii n-au descoperit, în fata insulelor din delta, sarata decît la o adâncime de circa 12 metri.

înaintînd de la gurile Amazonului spre nord, iar apoi spre vest — ce directia coastei s-a schimbat — Pinzon a ajuns în Guiana, pe o vizitase înainte expeditia lui Hojeda (ceea ce el nu stia). Pîna iunga în aceasta regiune, el a descoperit o portiune a tarmului itean al noului continent, pe o distanta de circa 3 000 de km. nd apoi prin golful Paria si strîmtorile sale, el s-a îndreptat spre iola de-a lungul Antilelor mici, descoperind pe drum insula Tobago. ord-est de Trinidad). El a ajuns la Espafiola în ziua de 23 iunie Columb scria despre el: „Curînd (dupa plecarea lui Hojeda) a Vicente Yanez. El nu mi-a facut pagube, dar a provocat razmerita liniste".

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD

marea Spaniola

[fi    coasta s"*""* JPportug

Acest cap l-a descoperit în 1499 pentru Castilia Vicente (Plnzon)

Insula descoperita de portughezi

•teag spaniol"

steag portughez     1 steag englez     1

Hartai lui Juan de la Cosa (1500?)

f™.²⁰¹¹ n-a gasit pe pamînturile noundescoperite nici o sursa de

^ ^a Plecat si el, asa cum facuse înaintea sa Hojeda, spre

ins li ^A^^tunc^ ^a Plecat si el, asa cum facuse înaintea sa Hojeda, spre
dr t ? Bahama, ca sa prinda sclavi. In drum, la nord de Espafiola, în
^c°rab ^P!^arQ^^e^^ei de 22° latiitudine nordica, în timpul unui uragan, doua
*urui ^{U es}°a⁽dra sa au pierit. Celelalte doua s-au întors la sfîrsitul
t                           1500 la Palos, cu o mica încarcatura de lemn bra-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

n. Pinzon s-a ruinat în urma acestei expeditii. Creditorii i-au i_n_ at un proces care a durat mai bine de cinci ani si s-a încheiat numai inma unui ordin regal: coroana se interesa de noua expeditie r>e cauta s-o organizeze Pinzon.

Cam la o luna dupa Pinzon, în decembrie 1499, a plecat din Palos ditia lui Diego Lepe, alcatuita din doua corabii. Mergînd de aseme-spre sud-vest, Lepe a ajuns în aprilie 1500 la extremitatea rasari-a a noului continent, a înaintat mai departe — probabil pîna la lela de 10° latitudine sudica — si a descoperit ca tarmul se întinde mi departe spre sud-vest. Aici spaniolii au pus stapînire în mod al pe o tara noua.

Negasind în aceasta tara nimic pretios, Lepe a cotit spre nord si -vest si a început vânatoarea de sclavi în insulele din delta Amazo-i. Dar indienii care aveau o trista experienta (dupa întîlnirea cu aiii lui Pinzon) i-au opus o astfel de rezistenta, îneît Lepe a fost it sa se retraga dupa ce a pierdut unsprezece oameni. El a fost ipinat cu arme si de indienii de pe tarmurile golfului Paria, dar „victoria" a fost de partea spaniolilor. Ei au încarcat pe corabii pe mii prinsi si i-au vîndut în Spania, unde au ajuns în toamna anului

Lepe a însemnat coasta rasariteana a noului continent descoperit l pe o harta pe care a amexat-o la raportul sau oficial, kstfel, în decurs de doi ani (1498—1500) au început sa apara ca din t contururile noului continent sudic, dar deocamdata numai ale ului sau nordic si rasaritean. S-a constatat ca o mare parte din

continent se afla la sud de ecuator. Prin urmare, continentul yperit în vest nu putea fi în nici un caz Asia, care se afla în între-

în emisferla nordica.

DESCOPERIREA RÎULUI MAGDALENA sI A GOLFULUI

DARIEN DE CĂTRE BASTIDAS sI VlNĂTOAREA

DE „CANIBALI" — CARAIBI

\ilînd despre bogatiile de pe coasta Perlelor, notarul Rodrigo das din Sevilla a obtinut aprobarea sa echipeze doua corabii. In tte de cîrmaci el 1-a amgajat pe Juan de la Cosa, care tocmai atunci torsese în Spania. în 1501, Bastidas a înaintat spre vest de-a lun-armului sudic al marii Caraibilor, mult mai departe decât Hojeda cercetat coasta necunoscuta pe o distanta de aproximativ 1 000 de îetri de la peninsula Goajira pîna la istmul Panama. El a fost Jl care a vazut pe continemtul sudic un masiv muntos acoperit de :i eterne (altitudine maxima 5 774 de mtr.) si a descoperit dincolo

marele rîu Magdalena. El a navigat în golful Darien, care patrunde : în uscat, între continent si istmul Panama. In felul acesta, Basti-t descoperit întregul tarm al noului continent sudic dinspre marea bilor. O parte a acestui tarm fusese descoperita de Columb în

In timpul acestei expeditii el a jefuit sau a obtinut prin schimb îre uriasa compusa din aur, perle si lemn pretios de Brazilia; în

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA

nreaste el a prins pe malurile râului Magdalena multi sclavi afara de «^c        '

caraibi- „_nceputu] anului 1502, Bastidas a fost nevoit sa debarce în -l si sa paraseasca lînga tarmurile ei corabiile care nu mai puteau ^^SPTrzate. Guvernatorul provizoriu al Espanolei, Bobadilla, 1-a arestat fi ^utui_torturiat_; acuzîndu-1 de contrabanda. Aventurierul a fost trimis ?* r^ tilia, spre a fi judecat. El i-a prezentat pe indienii caraibi („cani-*ⁿv"1 de pe rîul Magdalena ca pe niste antropofagi fiorosi si în urma 1 i fapt a f^ost achitat si a capatat chiar o importanta pensie anuala ^3CeS "splata pentru descoperirile sale. Printr-un decret regal din 1502 ^C& încuviintat ca „fiorosii canibali" sa fie omorâti sau transformati în sclavi.