DESCOPERIREA TARMURILOR AMERICII DE SUD DE CATRE „RIVALII' LUI COLUMB

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD DE CĂTRE „RIVALII" LUI COLUMB

NINO sI GUERRA PE COASTA PERLELOR

Unul dintre primii care au capatat īn. 1499 aprobarea de a face des-;riri īn zona apuseana a oceanului Atlantic a fost cārmaciul Pedro iso (Peralonso) Nrrio, participant la toate oele trei expeditii ale lui imb, care tocmai atunci se īntorsese īn Spania. Fondurile trebui-e pentru echiparea unei mici corabii cu o deplasare de 50 de tone u un echipaj de 33 de oameni i le-a dat bancherul Luis Guerra, Sevilla, cu conditia ca fratele sau Cristobal Guerra sa fie capitan asului. Bineīnteles ca fratii si-au rezervat totodata partea leului prada. īn iunie 1499, corabia a trecut prin „Boca de la Sierpe" īn ii Paria. Marinarii au debarcat pe tarm, au īncarcat lemn pretios ilian si prin „Bocas de Dragos" au iesit īn marea Caraibilor. Dupa u ocolit peninsula Paria, au debarcat pe insula Marg 13413h716n 59;rita, unde au : „tīrg mut" cu localnicii si au obtinut astfel foarte multe perle.

au ocolit peninsula Araia, au debarcat pe continent īn regiunea irii (astazi oras) Cumanā, descoperind golful Carkcco, la intrarea a se afla Cumanā. Continuīnd cu succes, aici si spre vest, opera-

lor comerciale, marinarii au ajuns aproape de capul Codera (īn :ul meridianului de 66° longitudine vestica), adica au descoperit "tiune din coasta Perlelor nevizitata de Columb, pe o īntindere de

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD

de kilometri. Ei s-au oprit aici din cauza ca indienii de dincolo vreo 300 _Q<j_{era ave}au putin aur si perle si īntīmpinau cu ostilitate pe de 5^aF^u'L_npi_€dicīndu-i sa debarce. Spaniolii au pornit īnapoi si īnain-straini, ^F _re g^, oprindu-se multa vreme īn satele ospitaliere, au ^md taTdin nou toata coasta Perlelor, pīna la „Boca de Dragos". ^CerC^'uerra si Nino s-au īntors īn patrie pe la mijlocul lunii aprilie nn Niciodata nu s-a adus īn Spania dintr-o singura calatorie o t* ta te atīt de mare de perle, nici o expeditie spaniola de peste mari īf secolul al XV-lea nu a īmbogatit īntr-o masura atīt de mare pe • Tatori si participanti. De aceea expeditia lui Guerra si Nino a determinat organizarea de alte expeditii particulare „pentru desco­periri".

EXPEDIŢIA LUI HOJEDA-VESPUCCI sI DESCOPERIREA GUIANEI sI VENEZUELEI

Cu putin timp īnaintea lui Nifio, a obtinut aprobarea de a face descoperiri īn apus Alonso Hojeda, participant la cea de-a doua expe­ditie a lui Columb. Ca si Nino, acest hidalgo sarac nu avea bani. Fondurile trebuitoare pentru echiparea a doua corabii cu un echipaj de circa 60 de oameni i-au fost date de bancherii din Florenta. Prin aceasta se si explica probabil faptul ca īmpreuna cu Hojeda a plecat īn calatorie si functionarul unei banci florentine, Amerigo Vespucci, al carui nume s-a dat ulterior īntregii Lumi noi.

La expeditia lui Hojeda a participat si bascul Juan de la Cosa, remarcabil cīrmaci si cartograf, care facuse parte din cea de-a doua expeditie a lui Columb si care curīnd dupa aceea s-^a aratat a fi un feroce negustor de sclavi. Hojeda a luat cu el si alti marinari care se īntorsesera din Indiile de vest. Unii dintre ei fusesera cu Columb īn golful Paria. Hojeda īnsusi vazuse harta golfului Paria si a coastei Perlelor, pe care Columb o trimisese „regilor catolici" īn 1498.

^ In mai 1499 expeditia a pornit din Cadiz spre sud-vest si a atins la īnceputul lunii iulie noul continent (tarmurile Guianei) la aproxi­mativ 1 000 de km sud-est de peninsula Paria, īn dreptul paralelei de 5 sau 6° latitudine nordica. Cotind spre nord-vest, Hojeda a īnaintat ae-a lungul tarmurilor Guianei pīna īn delta fluviului Orinoco si prin strīmtorile descoperite de Columb īntre continent si insula Trinidad ^a iesit īn marea Caraibilor. Aceasta calatorie a durat atīt de mult incit Hojed_a a trecut de-a lungul coastei Perlelor la 2-3 saptamīni dupa mo fara ca vreunul din ei sa stie acest lucru. Aceasta īmprejurare a «muentat mult rezultatele financiare ale expeditiei lui Hojeda: acolo e Predecesorii lui au capatat mormane de perle, el nu a mai putut ^a *™ decīt o cantitate mica.

^la ^^ ^c°dera, Hojeda a repetat descoperirile lui Nino; "^{e ca}P erau tarmuri noi, īnca nevizitate de spanioli, locuite de ^neosP^^^eri"j care, īn general, refuzau sa dea aur si perle īn ^marfurilor" europene, din care cauza se produceau adesea

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Indieni din America de sud (desen din secolul al XVI-lea).

niri. Cu prilejul debarcarilor pe tarm, douazeci de spanioli au fost iti si unul ucis; īntr-un loc, dupa' „victorie", spaniolii au ars o ase-; de pe tarm. īn schimb, rezultatele geografice ale acestei expeditii fost foarte importante. īn afara de tarmurile Guianei si de d°lta iului Orinoco, pīna la intrarea īn „Boca de la Sierpe", a fost des-;rit litoralul sudic al marii Caraibilor, de la capul Codera pīna la d La Vela, adica tarmul Americii de sud, īntre meridianele de 72° longitudine vestica, cu peninsulele Paragwana si Goajira,, gol-le Triste si Venezuela si „lacul" (laguna) Maracaibo. Expeditia a operit de asemenea o serie de insule īn dreptul paralelei de 12° udine nordica, printre care si Curacao. Hojeda (sau Vespucci) a amit-o „insula Gigantilor", īntrucāt un grup de marinari a gasit

īntr-o coliba a caraibilor, barbati si femei foarte īnalti. De altfel, ti „giganti" s-au purtat foarte prietenos cu strainii. Unga peninsula Paraguana, spaniolii au vazut o asezare īntinsa pe

— numeroase colibe pe piloti. De aceea golful mare situat la vest 3eninsula a fost numit de Hojeda golful Venezuela — īn cinstea lei Adriaticii", care este de asemenea „construita pe apa". īn spa-ī Venezuela īnseamna „Mica Venetie". Aceasta denumire s-a pastrat

astazi, nu numai pentru golf, dar, dupa cum se stie, ea s-a extins >ra unei tari mari (cu o suprafata de 912 000 km^) — republica

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD

Descoperirea¹ tarmului nordic al Americii de sud.

din America de sud, a carei denumire oficiala este Statele Unite ale Venezuelei.

Dupa ce au iesit din golful Venezuela, corabiile lui Hoieda au ocolit peninsula Goajira si au atins, dupa cum am aratat mai sus, capul La Vela. Aceasta s-a īntāmplat pe la jumatatea lunii septembrie. Proviziile ^^au T>e terminate si Hojeda a fost nevoit sa se opreasca aici. īn timpul calatoriei care a durat mai bine de doua luni de la Guiana pīna la Goajira — navigatorii, dupa propriile lor marturii, „au descoperit sase sute de leghe de coasta" (adica circa 3 000 de kilometri), cercetānd īnsa numai o portiune de pe tarmul nordic al pamīntului necunoscut, deoa­rece au observat ca el continua spre sud-est si spre vest. Acest pamānt pu putea fi decīt un continent nou, necunoscut pīna atunci. Probabil ca Primul care a tras aceasta concluzie a fost Juan Vizcaynos (adica Juan <iscul, cum īl numeau adesea spaniolii pe cīrmaciul Juan de la Cosa), brie        °^{amenii lui} Columb au stat de vorba la sfīrsitul lunii septem-

la r^⁶ ^ ^Goa;ī^ira' ^HoJeda s-a īndreptat spre Espanola. El a luat parte
aduna ^īroP°^triva lui Columb. Acesta scria: „In jurul lui Hojeda se

zuri J¹ ° ⁿ:^{ultinne de} oameni... Acest Hojeda mi-a facut multe neca-īnainte A i ^{n€VOit sSA iz}S°^nesc- • •"• La īnceputul anului 1500, īnca tīlharea " "^& ?^{garea lui} Hojeda, oamenii sai au facut o incursiune ^dii f ^m- ^insulele Bahama si au prins acolo peste doua sute de ^ īnceputul lunii martie corabiile lui Hojeda au parasit

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

»anola, dar din cauza vremii rele s-au īntors la Cadiz abia pe la nv
x\ lunii iulie. Hojeda a adus foarte putin aur si perle, iar dim~
zarea indienilor din Bahama la tīrgul de sclavi, fiecarui participant
expeditie i-a revenit un cīstig mediu de 10 galbeni. '

EXPEDIŢIA LUI VICENTE PINZON sI A LUI DIEGO LEPE sI DESCOPERIREA BRAZILIEI

īn noiembrie 1499 a plecat din Palos peste ocean, īn cautarea d_e

pamīnturi si dupa prada, Vicente Yanez Pinzon, unul dintre prin-

ilii participanti la prima expeditie a lui Columb (capitan al corabiei

fia")- Acum el conducea o escadra de patru corabii pe care o echipase

reuna cu alti membri ai familiei Pinzon. Din Santiago (una din

Jele Capului Verde) el a pornit spre sud-vest si a fost primul din

ria navigatiei maritime spaniole care a traversat ecuatorul. Dupa

a saptamāni, la sfārsitul lunii ianuarie sau la īnceputul lunii febru-

1500, a aparut pe neasteptate pamāntul — extremitatea rasariteana

ontinentului — aproximativ īn dreptul paralelei de 6° latitudine

ca. Pinzon a coborīt īmpreuna cu un notar pe tarmul acestei tari,

imita mai tīrziu Brazilia, a baut apa dintr-un izvor, a poruncit sa se

cītiva copaci din care s-au facut cruci pe care le-a īnfipt īn pamānt

intrat īn stapīnirea tarii īn numele coroanei castiliene. īncercarea

i face schimb cu indienii n-a izbutit.

īnaintīnd apoi spre nord-vest, marinarii au pierdut dupa cīteva pamāntul din vedere. Cīnd īnsa au luat apa din mare s-a constatat a este dulce si buna de baut. Ei au cotit spre tarm dar au ajuns la bia dupa ce au strabatut aproape 200 de km. Aici au descoperit unui rīu mare (Para, bratul sudic al deltei Amazonului). Pe insu-situate dincolo de rīul Para (Marajo si altele) traiau indieni goi, -si vopseau trupul si fata. Ei s-au aratat foarte prietenosi si īncre-i fata de straini, dar acestia au rapit 36 de oameni ca sa-i vīnda clavi. Līnga ecuator, Pinzon a descoperit gurile unui fluviu urias xzonul), fluviul cu cel mai mare debit de apa pe de glob. Apele transformau o parte a oceanului din dreptul varsarii lui īntr-o •e dulce" (Mar Dulce, denumirea data de Pinzon). Folosind un at primitiv, marinarii n-au descoperit, īn fata insulelor din delta, sarata decīt la o adāncime de circa 12 metri.

īnaintīnd de la gurile Amazonului spre nord, iar apoi spre vest — ce directia coastei s-a schimbat — Pinzon a ajuns īn Guiana, pe o vizitase īnainte expeditia lui Hojeda (ceea ce el nu stia). Pīna iunga īn aceasta regiune, el a descoperit o portiune a tarmului itean al noului continent, pe o distanta de circa 3 000 de km. nd apoi prin golful Paria si strīmtorile sale, el s-a īndreptat spre iola de-a lungul Antilelor mici, descoperind pe drum insula Tobago. ord-est de Trinidad). El a ajuns la Espafiola īn ziua de 23 iunie Columb scria despre el: „Curīnd (dupa plecarea lui Hojeda) a Vicente Yanez. El nu mi-a facut pagube, dar a provocat razmerita liniste".

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR AMERICII DE SUD

marea Spaniola

[fi    coasta s"*""* JPportug

Acest cap l-a descoperit īn 1499 pentru Castilia Vicente (Plnzon)

Insula descoperita de portughezi

•teag spaniol"

steag portughez     1 steag englez     1

Hartai lui Juan de la Cosa (1500?)

f™.²⁰¹¹ n-a gasit pe pamīnturile noundescoperite nici o sursa de

^ ^a Plecat si el, asa cum facuse īnaintea sa Hojeda, spre

ins li ^A^^tunc^ ^a Plecat si el, asa cum facuse īnaintea sa Hojeda, spre
dr t ? Bahama, ca sa prinda sclavi. In drum, la nord de Espafiola, īn
^c°rab ^P!^arQ^^e^^ei de 22° latiitudine nordica, īn timpul unui uragan, doua
*urui ^{U es}°a⁽dra sa au pierit. Celelalte doua s-au īntors la sfīrsitul
t                           1500 la Palos, cu o mica īncarcatura de lemn bra-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

n. Pinzon s-a ruinat īn urma acestei expeditii. Creditorii i-au i_n_ at un proces care a durat mai bine de cinci ani si s-a īncheiat numai inma unui ordin regal: coroana se interesa de noua expeditie r>e cauta s-o organizeze Pinzon.

Cam la o luna dupa Pinzon, īn decembrie 1499, a plecat din Palos ditia lui Diego Lepe, alcatuita din doua corabii. Mergīnd de aseme-spre sud-vest, Lepe a ajuns īn aprilie 1500 la extremitatea rasari-a a noului continent, a īnaintat mai departe — probabil pīna la lela de 10° latitudine sudica — si a descoperit ca tarmul se īntinde mi departe spre sud-vest. Aici spaniolii au pus stapīnire īn mod al pe o tara noua.

Negasind īn aceasta tara nimic pretios, Lepe a cotit spre nord si -vest si a īnceput vānatoarea de sclavi īn insulele din delta Amazo-i. Dar indienii care aveau o trista experienta (dupa īntīlnirea cu aiii lui Pinzon) i-au opus o astfel de rezistenta, īneīt Lepe a fost it sa se retraga dupa ce a pierdut unsprezece oameni. El a fost ipinat cu arme si de indienii de pe tarmurile golfului Paria, dar „victoria" a fost de partea spaniolilor. Ei au īncarcat pe corabii pe mii prinsi si i-au vīndut īn Spania, unde au ajuns īn toamna anului

Lepe a īnsemnat coasta rasariteana a noului continent descoperit l pe o harta pe care a amexat-o la raportul sau oficial, kstfel, īn decurs de doi ani (1498—1500) au īnceput sa apara ca din t contururile noului continent sudic, dar deocamdata numai ale ului sau nordic si rasaritean. S-a constatat ca o mare parte din

continent se afla la sud de ecuator. Prin urmare, continentul yperit īn vest nu putea fi īn nici un caz Asia, care se afla īn īntre-

īn emisferla nordica.

DESCOPERIREA RĪULUI MAGDALENA sI A GOLFULUI

DARIEN DE CĂTRE BASTIDAS sI VlNĂTOAREA

DE „CANIBALI" — CARAIBI

\ilīnd despre bogatiile de pe coasta Perlelor, notarul Rodrigo das din Sevilla a obtinut aprobarea sa echipeze doua corabii. In tte de cīrmaci el 1-a amgajat pe Juan de la Cosa, care tocmai atunci torsese īn Spania. īn 1501, Bastidas a īnaintat spre vest de-a lun-armului sudic al marii Caraibilor, mult mai departe decāt Hojeda cercetat coasta necunoscuta pe o distanta de aproximativ 1 000 de īetri de la peninsula Goajira pīna la istmul Panama. El a fost Jl care a vazut pe continemtul sudic un masiv muntos acoperit de :i eterne (altitudine maxima 5 774 de mtr.) si a descoperit dincolo

marele rīu Magdalena. El a navigat īn golful Darien, care patrunde : īn uscat, īntre continent si istmul Panama. In felul acesta, Basti-t descoperit īntregul tarm al noului continent sudic dinspre marea bilor. O parte a acestui tarm fusese descoperita de Columb īn

In timpul acestei expeditii el a jefuit sau a obtinut prin schimb īre uriasa compusa din aur, perle si lemn pretios de Brazilia; īn

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA

nreaste el a prins pe malurile rāului Magdalena multi sclavi afara de «^c        '

caraibi- „_nceputu] anului 1502, Bastidas a fost nevoit sa debarce īn -l si sa paraseasca līnga tarmurile ei corabiile care nu mai puteau ^^SPTrzate. Guvernatorul provizoriu al Espanolei, Bobadilla, 1-a arestat fi ^utui_torturiat_; acuzīndu-1 de contrabanda. Aventurierul a fost trimis ?* r^ tilia, spre a fi judecat. El i-a prezentat pe indienii caraibi („cani-*ⁿv"1 de pe rīul Magdalena ca pe niste antropofagi fiorosi si īn urma 1 i fapt a f^ost achitat si a capatat chiar o importanta pensie anuala ^3CeS "splata pentru descoperirile sale. Printr-un decret regal din 1502 ^C& īncuviintat ca „fiorosii canibali" sa fie omorāti sau transformati īn sclavi.