DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVII-LEA

sI COLONIZAREA CANADEI

PRIMELE DESCOPERIRI ALE LUI CHAMPLAIN, ÎN ZONA ATLANTICA

A AMERICII DE NORD

Cu toate ca primele colonii franceze avusesera 24324f519y o soarta trista ertul cu blanuri din America de nord se dezvolta si aducea profituri ari companiilor comerciale cu drepturi de monopol, care luasera fiinta Dieppe si Saint Malo. Regele Henric al IV-lea îsi dadea seama ca -anta nu va putea pastra "tara blanurilor" decît prin colonizarea ei stematica. Era însa necesar sa se constate daca în Canada sînt posibile [ricultura si viata sedentara si daca pieirea primelor colonii franceze a datorat unor cauze întîmplatoare. In 1603 s-a organizat o expeditie :ntru explorarea Canadei. Fondurile au fost puse la dispozitie de o com-mie comerciala franceza care a obtinut monopolul asupra cumpararii ; blanuri. Negutatorii au numit comandant al expeditiei pe experimen­tul navigator Samuel de Champlain, care mai întreprinsese calatorii, slujba Frantei si Spaniei, în oceanul Atlantic si în marea Caraibilor.' îndeplinea de asemenea functia de "geograf regal", adica urma sa con­ica lucrarile topografice în "Noua Franta" si cartografierea tarmurilor Champlairi, a plecat în Noua Franta cu scopul de a face o explorare eliminara. El a patruns în estuarul fluviului Sfîntul Laurentiu si a cat în sus pe Saguenay pîna la punctul unde ajunsese Cartier. Ţara i i parut potrivita pentru colonizarea europenilor.

In anul urmator (1604) conducînd o alta expeditie, Champlain a ex->rat Acadia (Noua Scotie). Dupa ce a debarcat pe insula Cape Breton, a însemnat pe harta toata coasta Acadiei si tarmul continental opus al Lfului Fundy. In sud-vestul Acadiei el a refacut cetatea Port Royal anapolis). Ramînînd aici la iernat cu 80 de oameni, el a trimis vasele peditiei înapoi în Franta. Iernatul s-a facut în conditii foarte grele: natate din colonisti au murit de scorbut.

In vara anului 1605, dupa ce vasele s-au reîntors din Franta, Charn-dn a continuat întocmirea hartii coastei rasaritene a Americii de nord ■te sud-vest, pîna la golful Cape Cod; cu acest prilej el a descoperit aa porturi foarte bune în golful Massachusetts - Boston si Plymoutfr. :avîrsind astfel descoperirile facute de Joao Affonso. Dupa ce a ocolis >i peninsula lunga si îngusta Cape Cod, el i-a stabilit definitiv ^con ile, iar în anul urmator a descoperit insula Nantucket si strîmtoar tre ea si continent (41° 5' latitudine nordica).

In 1607, negutatorii l-au rechemat pe Champlain în Franta, nopolul lor asupra achizitionarii de blanuri fusese anulat. In 1 a aceasta în slujba regeluVel a fost trimis pe fluviul Sfîntul ^^a"^rf" i întemeiat acolo orasul Quebec. El a cautat sa mentina relatii

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

"gdere în noi t s , p

jn ^m"_umeroase "elemente turbulente". Chiar la începutul expeditiei, _se aflau _mapoi pe toti francezii, în afara de doi în care avea cea mai _el a trim ^^ . _{cu un} grup de huroni, a urcat cu o barca mare în sus ^maIfl ^iri'ul Sfintui Laurentiu, pîna la varsarea afluentului sudic al aces-^ Richelieu. Pe acesta din urma Champlain a urcat pîna la un mare lac ^tU1^' gere _care de atunci este cunoscut sub numele sau. Cu acest prilej ^{cU s} descoperit muntii Adirondacks, care se înalta deasupra tarmului apu- n al lacului, si muntii Verzi, care se întind la o mica distanta de malul lut rasaritean. Champlain a întocmit o harta si o descriere a lacului si a regiunii acestuia.

In Noua Franta erau foarte multe animale cu blana si foarte putini locuitori. Locurile de vînatoare din regiunea lacului Ontario apartineau huronilor. La sud traiau irochezii nomazi, care erau mai numerosi. Cînd Champlain a ajuns pe malurile lacului Ontario, irochezii înaintau din nou dinspre sud spre nord, alungîndu-i pe huroni si pe vecinii acestora - algonkinii. Primii colonisti francezi, în frunte cu Champlain, au luat parte la razboaiele dintre indieni, sustinîndu-i pe algonkini si pe huroni, printre care se asezasera de la început. Irochezii au devenit astfel dusmani de moarte ai francezilor.

Tocmai în aceasta perioada au aparut pe tarmurile Americii olan­dezii (1609 - a doua descoperire a rîului Hudson). In anul urmator ei au organizat acolo o faotorie pentru achizitionarea de blanuri. Irochezii au devenit aliati ai olandezilor, iar apoi ai englezilor care au luat locul acestora, în lupta împotriva francezilor. In afara de aceasta, englezii "erau mai darnici decît francezii: în timp ce regele Frantei platea huronilor 50 de franci pentru scalparea unui englez, regele Angliei dadea de doua on mai mult pentru scalparea unui francez" (E. Reclus). Francezii, în înaintarea lor treptata spre sud, au gasit un dusman primejdios în irochezi, ^Care Porneau de la aliatii lor arme de foc în schimbul blanurilor.

LUI CHAMPLAIN sI BRULE ÎN REGIUNEA MARILOR LACURI

p ^{6 an}^ ^09 si 1615, Champlain a navigat aproape în fiecare an _re"- ^r£jⁿta spre fluviul Sfîntul Laurentiu si a strîns date cu privire la _{Se a}~ interioare ale Americii de nord. Povestirile despre o mare ce de ind'^U . ^eva ^^{a nor}d-vest sau vest de Quebec erau confirmate de sutele cu p_r^ⁿ* ^ ^care îi întîlnea Champlain (francezii confundau informatiile aceasta^lre §olful Hudson si Marile lacuri). Se parea ca trei cai duc spre U ^re, dincolo de care Champlain visa sa gaseasca China si India. ^re ele, calea de nord-vest, în sus pe rîul Saguenay, trecînd prin

45S

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Regiunile descoperite nainte de Champlain de pescari francezi si de expeditiile lui Cartier si Roberval n secolul al XV-lea Descoperirile ndoelnke ale lui Cabot s> Estevan Gomez ( nainte de anul 1527) Cele mai importante itinerarii ale lui -■Champlain din anii 1603

Ce'e mai importante itinerarii ale lui,

^"T Champlain din anii 1608-1615 16CS     Anul ntemeierii orasului

l Oneidt R O K E Z 1

OUA FRAN A

Descoperirile lui Champlain.

egiuni pustii si neospitaliere, ducea spre un labirint de rîuri si lacuri, înde nu se puteau descurca nici chiar calauzele cele mai de nadejde, i. doua cale, de vest, trecea pe rîul Ottawa, iar a treia, de sud-vest, mer-ea în sus pe fluviul Sfîntul Laurentiu pîna la izvoarele lui.

In cautarea "Marii de apus" Champlain trimitea împreuna cu indienii, ineri colonisti. Printre acesti tineri s-a distins Etienne Brule care, în 1608, iind în vîrsta de 16 ani si neavînd nici un fel de studii, a plecat în Noua 'ranta împreuna cu Champlain. Incepînd din 1610, Brule a achizitionat lanuri; el traia în paduri, printre indieni, se ducea cu ei la vînatoare, -ecea de la un trib la altul si a învatat sa vorbeasca perfect diferitele ialecte locale ale limbilor irocheza si algonkina. Acesta a fost primul ragabond al padurii" (coureur des bois), tipic pentru America de nord, 1 carui nume a ajuns pîna la noi - vînator si negutator de blanuri, ne-Dosit explorator.

In 1615, Champlain si Brule au pornit cu un detasament de huroni iati, diri Quebec spre gurile rîului Ottawa. Inaintînd spre apus, ei au xat pe acest rîu si pe afluentul sau Mattawa spre lacul Nipissing. P°^r' nd de acolo pe "rîul Francez" (French River), ei au iesit la un mare g°l^f reorgian Bay) - o parte din lacul Huron, la care, dupa cum se presu-ine, ajunsese mai înainte în timpul peregrinarilor sale, Brule sau vreun t "vagabond al padurii" din Quebec. De acolo, Champlain a pornit c" dienii sai spre sud-est si dupa ce a descoperit pe drum lacul Si?n^coet ajuns la Ontario. El a mers spre rasarit de-a lungul malului ⁿf^>rdic,_ip :ului Ontario si s-a convins ca fluviul Sfîntul Laurentiu izvoraste ^ est lac. Apoi, Champlain a înaintat spre sud, pîna la lacul Oneida, ^ de izvoraste rîul Oswego, plin de cataracte, ce se varsa în lacul On ■ Lpa o ciocnire cu irochezii localnici, el a fost nevoit sa se retraga

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

s-a întors la Quebec, repetînd traseul în directia inversa -v,-«na'în total aproape 1 600 km.

si straDa       ^ despartit de detasamentul principal lînga lacul Huron, si
grule         indieni aliati a ajuns înaintea lui Champlain pe malul la-
_cU un g^rUP _caFe i__a traversat în barci. La sud de Ontario el a aflat

cului On a ^^^ champlain si irochezi, a adunat cîteva sute de huroni _de ciocnire ^ _{a;jutorul lui>} dar a ajuns la ^{si a}i ^P°nde se produsese ciocnirea dupa re-^loCU \^» lui Champlain. Atunci Brule a cotit tragerea i     ^^ _{ce & strabatut o reg}iune

Suroasa împadurita, a ajuns pe malul unui -n Mergînd în jos pe cursul nului, el a "iuns toamna tîrziu la un golf maritim lung i îngust cu tarmurile foarte crestate, în care l_e varsa'u cîteva rîuri mari si o multime de rîuri mici. Rîul mare, al carui traseu 1-a oerretat, era Sasquehanna, golful era Che-sapeake! iar fîsia de uscat care despartea golful de ocean - peninsula Delaware. In primavara anului urmator, Brule a pornit înapoi spre Quebec. Pe drum, grupul sau a fost atacat de irochezi; toti însotitorii sai s-au împrastiat. Brule a izbutit de asemenea sa fuga, dar dupa ce a ratacit cîteva zile prin padure, vazînd ca era amenintat sa moara de foame, si-a pus nadejdea în bunatatea unor irochezi întâlniti din întîmplare, în a caror "salbaticie" se pare ca nu credea. Irochezii nu numai ca au dat hrana france­zului singuratic, dar l-au si condus pîna în tara dusmanilor lor - huronii. Brule a trait printre acestia timp de doi ani si s-a întors la Quebec abia în 1619.

In 1621, Champlain 1-a trimis pe Brule ^jeuna cu un alt "vagabond al padurii" *^ro'"" * sa exploreze regiunea situata la

lacul Huron. Ei au descoperit acolo "strîmtoarea Nordica" si ie ^insule (Manitoulin si altele), care o desparteau de bazinul lacului Huron. Dupa cît se pare, ei au descoperit si rîul e (Saint Mary), care curge din "Marele lac Superior" în Nordica" precum si cataractele de pe acest rîu (Sault Sainte i fost primii europeni care au vizitat malurile rasaritene si placului Superior, pîna la 90°30' longitudine vestica. In aceasta paralelei de 48° latitudine nordica, se afla lacul

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

uiasca o harta exacta a drumurilor lor. De aceea, mai tîrziu des ■ea lacului Superior a fost adesea atribuita iezuitilor.

Despre soarta ulterioara a lui Brule se stie doar ca în 1633 el _a
)rintre huronii aliati, si-a atras nu se stie prin ce dusmania lor si
icis. ' * ^{ft los}t

«COLET sI DESCOPERIREA LACULUI MICHIGAN sI A BAZINULUI SUPPnr

AL FLUVIULUI MISISIPI ^KI°R

In 1634, Champlain 1-a trimis în cautarea "Marii de apus" p_e r

licolet. El a repetat traseul urmat în 1621 de Brule si Grenol pî_n* "f¹

;urile rîului Sainte Marie, iar de acolo a cotit spre sud-vest si, dincolo /

trîmtoarea îngusta Mackinak, a descoperit marele lac Michigan. El a în ^e

atât apoi spre vest, de-a lungul malului nordic al lacului, pîna la un golf

ung si îngust - Green Bay (golful Verde), 1-a cercetat în directia sud-

est pîna la rîul Fox, care se varsa în golf dinspre sud, si a urcat pe acest

îu pîna la izvoarele lui. De la indienii localnici, Nicolet a aflat ca foarte

proape spre apus se afla "Apa cea mare" si a crezut ea este vorba de o

îare. De la izvoarele rîului Fox, el a înaintat spre apus si aproape pe ne-

bservate a trecut peste o cumpana a apelor, nu prea înalta si scurta, spre

:ul Wisconsin. Pe acest rîu a ajuns pîna la "Apa cea mare", cum numeau

idienii fluviul Misisipi care curgea spre sud. Nicolet n-a explorat acest

'.u. Poate din cauza ca întelesese gresit povestirile indienilor localnici,

L ajunsese la parerea ca Misisipi este un fluviu destul de scurt, care se

arsa în "marea de Sud". Intorcîndu-se la Quebec, a anuntat ca a desco-

erit un rîu navigabil pe care se poate ajunge usor si repede la oceanul

acific.

IEZUIŢII ÎN REGIUNEA MARILOR LACURI

Dupa întemeierea Quebecului, sute de vînatori francezi si zeci de ilugari iezuiti au patruns în interiorul continentului. Vînatorii procurau ariuri, iar iezuitii "cucereau" suflete, raspîndind printre indieni religia tolica. Succesele lor în domeniul propagandei religioase nu erau prea ari. Dar cautînd sa aduca pe "calea cea dreapta" un numar cît mai are de "pagîni rataciti", iezuitii au facut totodata importante descope­ri în centrul Americii de nord.

In 1628, la staruintele iezuitilor, guvernul francez a interzis oficierea ■ slujbe evanghelice în colonii. Din aceasta cauza protestantii hughenon, lica partea cea mai întreprinzatoare si mai bogata a populatiei franceze. l fost pierduti pe vecie pentru Canada. Ei au început sa plece în Prusi , Olanda, în Anglia si în coloniile engleze. Prigoana împotriva hughen or a constituit un grav prejudiciu pentru Noua Franta, o piedica serio calea dezvoltarii ei economice. Numarul emigrantilor francezi cato i America de nord a fost totdeauna neînsemnat. In timp ce în Cana i existau decît 3 000 de "albi", în Noua Anglie, a carei colonizare a i '

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

.""p _un sfert de veac mai tîrziu, se numarau în 1640, 24 000 aproap

de »^altli .!.. _au început sa-si desfasoare activitatea în primul rînd printre Iezuiti _regi_unea lacurilor. In 1634 au plecat spre ei trei calugari; buronii oi ^ Brebeuf. Primavara, padurile canadiene sînt de nestra-

i £ alata da il

Irochezi la vînatoare (dupa Champlain).

urcmd cu barcile pe Sjîntul Laurentiu si Ottawa. Scriitorii catolici descriu culori foarte vii calatoria iezuitilor, înconjurîndu-i cu aureola marti­riului si chiar a sfinteniei. Trebuie spus, de altfel, ca ei calatoreau în ^eeasi conditii ca si "vagabonzii padurilor", în viata carora e foarte L L,^{Sa de}?^C0P^eri "semne de sfintenie": "De cîte ori au fost nevoiti sa ~>^ce în apa pentru a nu lasa curentul repede sa duca la vale barcile lor ^i de cîte ori au trebuit sa-si traga barcile pe uscat si sa le care în hatisurile de pe mal, ca sa ocoleasca pragurile! Cu picioarele

_num P¹^ hatisurile de pe mal, ca sa ocoleasca pragurile! Cu picioarele
de\î*_t^râni: ^cu hainele ajunse zdrente,- umflati din pricina muscaturilor
^r! ^ti a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Scrierea în imagini (ideograma) a indienilor din America de nord.

ntunecoase, pline de fum si de insecte. . . era un chin neîntrerupt" er). Dar huronii nu s-au aratat a fi chiar atît de înfricosatori si, tt, iezuitii au izbutit sa le cîstige încrederea. Dupa o propaganda de mi, "sutanele negre" au strîns un mare numar de huroni în asezari mente si au întemeiat lînga lacul Huron cîteva posturi de misionari, se atribuie lui Jean Brebeuf descoperirea, în 1640, a celui de-al ;a dintre Marile lacuri - Erie; dar prima stire despre cascada Nia-dintre Erie si Ontario) dateaza din 1648. Tocmai atunci irochezii au îtuit un razboi crîncen împotriva huronilor si a francezilor aliati cu pta a durat un sfert de veac. începând din 1648, irochezii, instigati jlezi si olandezi, au distrus unul dupa altul toate posturile iezuite macelarit pe toti francezii care le-au cazut în mina, chiar si Ps mii în sutane negre" pe care îi urau în mod deosebit, ca si aliatii otestanti. Irochezii l-au prins si pe Brebeuf, un om de o statura , foarte puternic si rezistent. Potrivit unei legende catolice, irochezii îgat la "stîlpul torturilor", i-au taiat nasul si buzele, l-au scalpat, nat picioarele; în cele din urma, un razboinic, impresionat de dîr-lui, i-a smuls din piept inima si a mîncat-o calda "pentru a-si spori ru sîngele viteazului".

ajoritatea huronilor au fost exterminati. Numai cîteva sute au i^z~ ;a se retraga spre Quebec si sa se aseze în jurul orasului; altii a^u în diferite triburi din uniunea iroehezilor, dusmanii lor de moarte-

DESCOPERIREA REGIUNILOR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

"      ~ '

cârile iezuitilor de a-i "converti" pe indieni si de a crea în Canada f_ncer _gtat" _sufo puterea suprema a papei de la Roma s-au încheiat _un "^{sta 1} _eseC total. Autoritatile coloniale (urmînd ordinele primite din printr-^u- ^ sileau pe calugari sa-i aduca pe indienii convertiti mai jtietroP⁰ asezarile franceze si cautau sa-i transforme cît mai repede în _aproap^e ^_ut_orjtâti.le aveau o atitudine binevoitoare fata de casatoriile francez . .j_{g rO}sii" si "fetele palide". Aceasta politica, alcoolul, varsatul .'.ui aduse de colonialisti, precum si faptul ca irochezii au obtinut ^U'e foc de la olandezi si englezi, au determinat disparitia unei parti indienilor din Noua Franta. In schimb, a aparut un nou grup etnic tisi franco-indieni, care a dat o serie de remarcabili "vagabonzi ai ii" cu ajutorul carora francezii si englezii au descoperit si au ex-uriasele regiuni interioare din America de nord.

Te7uitii cautau sa plece cît mai departe de autoritatile coloniale fran-Folosind drept calauze indieni si metisi, ei au terminat descoperirea ilarilor lacuri, inclusiv a lacurilor Superior si Michigan, si au fost primii europeni care le-au cercetat si s-au asezat pe malurile lor. Mergînd pe urmele "vagabonzilor padurii" francezi, care, cautînd blanuri, se price­peau sa gaseasca asezarile celor mai îndepartate triburi indiene, iezuitii au devenit pionieri în descoperirea regiunilor interioare din America de nord si în a doua jumatate a secolului al XVII-lea au patruns în bazinul fluviului Misisipi.