DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

ĪN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVII-LEA

sI COLONIZAREA CANADEI

PRIMELE DESCOPERIRI ALE LUI CHAMPLAIN, ĪN ZONA ATLANTICA

A AMERICII DE NORD

Cu toate ca primele colonii franceze avusesera 24324f519y o soarta trista ertul cu blanuri din America de nord se dezvolta si aducea profituri ari companiilor comerciale cu drepturi de monopol, care luasera fiinta Dieppe si Saint Malo. Regele Henric al IV-lea īsi dadea seama ca -anta nu va putea pastra "tara blanurilor" decīt prin colonizarea ei stematica. Era īnsa necesar sa se constate daca īn Canada sīnt posibile [ricultura si viata sedentara si daca pieirea primelor colonii franceze a datorat unor cauze īntīmplatoare. In 1603 s-a organizat o expeditie :ntru explorarea Canadei. Fondurile au fost puse la dispozitie de o com-mie comerciala franceza care a obtinut monopolul asupra cumpararii ; blanuri. Negutatorii au numit comandant al expeditiei pe experimen­tul navigator Samuel de Champlain, care mai īntreprinsese calatorii, slujba Frantei si Spaniei, īn oceanul Atlantic si īn marea Caraibilor.' īndeplinea de asemenea functia de "geograf regal", adica urma sa con­ica lucrarile topografice īn "Noua Franta" si cartografierea tarmurilor Champlairi, a plecat īn Noua Franta cu scopul de a face o explorare eliminara. El a patruns īn estuarul fluviului Sfīntul Laurentiu si a cat īn sus pe Saguenay pīna la punctul unde ajunsese Cartier. Ţara i i parut potrivita pentru colonizarea europenilor.

In anul urmator (1604) conducīnd o alta expeditie, Champlain a ex->rat Acadia (Noua Scotie). Dupa ce a debarcat pe insula Cape Breton, a īnsemnat pe harta toata coasta Acadiei si tarmul continental opus al Lfului Fundy. In sud-vestul Acadiei el a refacut cetatea Port Royal anapolis). Ramīnīnd aici la iernat cu 80 de oameni, el a trimis vasele peditiei īnapoi īn Franta. Iernatul s-a facut īn conditii foarte grele: natate din colonisti au murit de scorbut.

In vara anului 1605, dupa ce vasele s-au reīntors din Franta, Charn-dn a continuat īntocmirea hartii coastei rasaritene a Americii de nord ■te sud-vest, pīna la golful Cape Cod; cu acest prilej el a descoperit aa porturi foarte bune īn golful Massachusetts - Boston si Plymoutfr. :avīrsind astfel descoperirile facute de Joao Affonso. Dupa ce a ocolis >i peninsula lunga si īngusta Cape Cod, el i-a stabilit definitiv ^con ile, iar īn anul urmator a descoperit insula Nantucket si strīmtoar tre ea si continent (41° 5' latitudine nordica).

In 1607, negutatorii l-au rechemat pe Champlain īn Franta, nopolul lor asupra achizitionarii de blanuri fusese anulat. In 1 a aceasta īn slujba regeluVel a fost trimis pe fluviul Sfīntul ^^a"^rf" i īntemeiat acolo orasul Quebec. El a cautat sa mentina relatii

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

"gdere īn noi t s , p

jn ^m"_umeroase "elemente turbulente". Chiar la īnceputul expeditiei, _se aflau _mapoi pe toti francezii, īn afara de doi īn care avea cea mai _el a trim ^^ . _{cu un} grup de huroni, a urcat cu o barca mare īn sus ^maIfl ^iri'ul Sfintui Laurentiu, pīna la varsarea afluentului sudic al aces-^ Richelieu. Pe acesta din urma Champlain a urcat pīna la un mare lac ^tU1^' gere _care de atunci este cunoscut sub numele sau. Cu acest prilej ^{cU s} descoperit muntii Adirondacks, care se īnalta deasupra tarmului apu- n al lacului, si muntii Verzi, care se īntind la o mica distanta de malul lut rasaritean. Champlain a īntocmit o harta si o descriere a lacului si a regiunii acestuia.

In Noua Franta erau foarte multe animale cu blana si foarte putini locuitori. Locurile de vīnatoare din regiunea lacului Ontario apartineau huronilor. La sud traiau irochezii nomazi, care erau mai numerosi. Cīnd Champlain a ajuns pe malurile lacului Ontario, irochezii īnaintau din nou dinspre sud spre nord, alungīndu-i pe huroni si pe vecinii acestora - algonkinii. Primii colonisti francezi, īn frunte cu Champlain, au luat parte la razboaiele dintre indieni, sustinīndu-i pe algonkini si pe huroni, printre care se asezasera de la īnceput. Irochezii au devenit astfel dusmani de moarte ai francezilor.

Tocmai īn aceasta perioada au aparut pe tarmurile Americii olan­dezii (1609 - a doua descoperire a rīului Hudson). In anul urmator ei au organizat acolo o faotorie pentru achizitionarea de blanuri. Irochezii au devenit aliati ai olandezilor, iar apoi ai englezilor care au luat locul acestora, īn lupta īmpotriva francezilor. In afara de aceasta, englezii "erau mai darnici decīt francezii: īn timp ce regele Frantei platea huronilor 50 de franci pentru scalparea unui englez, regele Angliei dadea de doua on mai mult pentru scalparea unui francez" (E. Reclus). Francezii, īn īnaintarea lor treptata spre sud, au gasit un dusman primejdios īn irochezi, ^Care Porneau de la aliatii lor arme de foc īn schimbul blanurilor.

LUI CHAMPLAIN sI BRULE ĪN REGIUNEA MARILOR LACURI

p ^{6 an}^ ^09 si 1615, Champlain a navigat aproape īn fiecare an _re"- ^r£jⁿta spre fluviul Sfīntul Laurentiu si a strīns date cu privire la _{Se a}~ interioare ale Americii de nord. Povestirile despre o mare ce de ind'^U . ^eva ^^{a nor}d-vest sau vest de Quebec erau confirmate de sutele cu p_r^ⁿ* ^ ^care īi īntīlnea Champlain (francezii confundau informatiile aceasta^lre §olful Hudson si Marile lacuri). Se parea ca trei cai duc spre U ^re, dincolo de care Champlain visa sa gaseasca China si India. ^re ele, calea de nord-vest, īn sus pe rīul Saguenay, trecīnd prin

45S

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Regiunile descoperite nainte de Champlain de pescari francezi si de expeditiile lui Cartier si Roberval n secolul al XV-lea Descoperirile ndoelnke ale lui Cabot s> Estevan Gomez ( nainte de anul 1527) Cele mai importante itinerarii ale lui -■Champlain din anii 1603

Ce'e mai importante itinerarii ale lui,

^"T Champlain din anii 1608-1615 16CS     Anul ntemeierii orasului

l Oneidt R O K E Z 1

OUA FRAN A

Descoperirile lui Champlain.

egiuni pustii si neospitaliere, ducea spre un labirint de rīuri si lacuri, īnde nu se puteau descurca nici chiar calauzele cele mai de nadejde, i. doua cale, de vest, trecea pe rīul Ottawa, iar a treia, de sud-vest, mer-ea īn sus pe fluviul Sfīntul Laurentiu pīna la izvoarele lui.

In cautarea "Marii de apus" Champlain trimitea īmpreuna cu indienii, ineri colonisti. Printre acesti tineri s-a distins Etienne Brule care, īn 1608, iind īn vīrsta de 16 ani si neavīnd nici un fel de studii, a plecat īn Noua 'ranta īmpreuna cu Champlain. Incepīnd din 1610, Brule a achizitionat lanuri; el traia īn paduri, printre indieni, se ducea cu ei la vīnatoare, -ecea de la un trib la altul si a īnvatat sa vorbeasca perfect diferitele ialecte locale ale limbilor irocheza si algonkina. Acesta a fost primul ragabond al padurii" (coureur des bois), tipic pentru America de nord, 1 carui nume a ajuns pīna la noi - vīnator si negutator de blanuri, ne-Dosit explorator.

In 1615, Champlain si Brule au pornit cu un detasament de huroni iati, diri Quebec spre gurile rīului Ottawa. Inaintīnd spre apus, ei au xat pe acest rīu si pe afluentul sau Mattawa spre lacul Nipissing. P°^r' nd de acolo pe "rīul Francez" (French River), ei au iesit la un mare g°l^f reorgian Bay) - o parte din lacul Huron, la care, dupa cum se presu-ine, ajunsese mai īnainte īn timpul peregrinarilor sale, Brule sau vreun t "vagabond al padurii" din Quebec. De acolo, Champlain a pornit c" dienii sai spre sud-est si dupa ce a descoperit pe drum lacul Si?n^coet ajuns la Ontario. El a mers spre rasarit de-a lungul malului ⁿf^>rdic,_ip :ului Ontario si s-a convins ca fluviul Sfīntul Laurentiu izvoraste ^ est lac. Apoi, Champlain a īnaintat spre sud, pīna la lacul Oneida, ^ de izvoraste rīul Oswego, plin de cataracte, ce se varsa īn lacul On ■ Lpa o ciocnire cu irochezii localnici, el a fost nevoit sa se retraga

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

s-a īntors la Quebec, repetīnd traseul īn directia inversa -v,-«na'īn total aproape 1 600 km.

si straDa       ^ despartit de detasamentul principal līnga lacul Huron, si
grule         indieni aliati a ajuns īnaintea lui Champlain pe malul la-
_cU un g^rUP _caFe i__a traversat īn barci. La sud de Ontario el a aflat

cului On a ^^^ champlain si irochezi, a adunat cīteva sute de huroni _de ciocnire ^ _{a;jutorul lui>} dar a ajuns la ^{si a}i ^P°nde se produsese ciocnirea dupa re-^loCU \^» lui Champlain. Atunci Brule a cotit tragerea i     ^^ _{ce & strabatut o reg}iune

Suroasa īmpadurita, a ajuns pe malul unui -n Mergīnd īn jos pe cursul nului, el a "iuns toamna tīrziu la un golf maritim lung i īngust cu tarmurile foarte crestate, īn care l_e varsa'u cīteva rīuri mari si o multime de rīuri mici. Rīul mare, al carui traseu 1-a oerretat, era Sasquehanna, golful era Che-sapeake! iar fīsia de uscat care despartea golful de ocean - peninsula Delaware. In primavara anului urmator, Brule a pornit īnapoi spre Quebec. Pe drum, grupul sau a fost atacat de irochezi; toti īnsotitorii sai s-au īmprastiat. Brule a izbutit de asemenea sa fuga, dar dupa ce a ratacit cīteva zile prin padure, vazīnd ca era amenintat sa moara de foame, si-a pus nadejdea īn bunatatea unor irochezi īntālniti din īntīmplare, īn a caror "salbaticie" se pare ca nu credea. Irochezii nu numai ca au dat hrana france­zului singuratic, dar l-au si condus pīna īn tara dusmanilor lor - huronii. Brule a trait printre acestia timp de doi ani si s-a īntors la Quebec abia īn 1619.

In 1621, Champlain 1-a trimis pe Brule ^jeuna cu un alt "vagabond al padurii" *^ro'"" * sa exploreze regiunea situata la

lacul Huron. Ei au descoperit acolo "strīmtoarea Nordica" si ie ^insule (Manitoulin si altele), care o desparteau de bazinul lacului Huron. Dupa cīt se pare, ei au descoperit si rīul e (Saint Mary), care curge din "Marele lac Superior" īn Nordica" precum si cataractele de pe acest rīu (Sault Sainte i fost primii europeni care au vizitat malurile rasaritene si placului Superior, pīna la 90°30' longitudine vestica. In aceasta paralelei de 48° latitudine nordica, se afla lacul

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

uiasca o harta exacta a drumurilor lor. De aceea, mai tīrziu des ■ea lacului Superior a fost adesea atribuita iezuitilor.

Despre soarta ulterioara a lui Brule se stie doar ca īn 1633 el _a
)rintre huronii aliati, si-a atras nu se stie prin ce dusmania lor si
icis. ' * ^{ft los}t

«COLET sI DESCOPERIREA LACULUI MICHIGAN sI A BAZINULUI SUPPnr

AL FLUVIULUI MISISIPI ^KI°R

In 1634, Champlain 1-a trimis īn cautarea "Marii de apus" p_e r

licolet. El a repetat traseul urmat īn 1621 de Brule si Grenol pī_n* "f¹

;urile rīului Sainte Marie, iar de acolo a cotit spre sud-vest si, dincolo /

trīmtoarea īngusta Mackinak, a descoperit marele lac Michigan. El a īn ^e

atāt apoi spre vest, de-a lungul malului nordic al lacului, pīna la un golf

ung si īngust - Green Bay (golful Verde), 1-a cercetat īn directia sud-

est pīna la rīul Fox, care se varsa īn golf dinspre sud, si a urcat pe acest

īu pīna la izvoarele lui. De la indienii localnici, Nicolet a aflat ca foarte

proape spre apus se afla "Apa cea mare" si a crezut ea este vorba de o

īare. De la izvoarele rīului Fox, el a īnaintat spre apus si aproape pe ne-

bservate a trecut peste o cumpana a apelor, nu prea īnalta si scurta, spre

:ul Wisconsin. Pe acest rīu a ajuns pīna la "Apa cea mare", cum numeau

idienii fluviul Misisipi care curgea spre sud. Nicolet n-a explorat acest

'.u. Poate din cauza ca īntelesese gresit povestirile indienilor localnici,

L ajunsese la parerea ca Misisipi este un fluviu destul de scurt, care se

arsa īn "marea de Sud". Intorcīndu-se la Quebec, a anuntat ca a desco-

erit un rīu navigabil pe care se poate ajunge usor si repede la oceanul

acific.

IEZUIŢII ĪN REGIUNEA MARILOR LACURI

Dupa īntemeierea Quebecului, sute de vīnatori francezi si zeci de ilugari iezuiti au patruns īn interiorul continentului. Vīnatorii procurau ariuri, iar iezuitii "cucereau" suflete, raspīndind printre indieni religia tolica. Succesele lor īn domeniul propagandei religioase nu erau prea ari. Dar cautīnd sa aduca pe "calea cea dreapta" un numar cīt mai are de "pagīni rataciti", iezuitii au facut totodata importante descope­ri īn centrul Americii de nord.

In 1628, la staruintele iezuitilor, guvernul francez a interzis oficierea ■ slujbe evanghelice īn colonii. Din aceasta cauza protestantii hughenon, lica partea cea mai īntreprinzatoare si mai bogata a populatiei franceze. l fost pierduti pe vecie pentru Canada. Ei au īnceput sa plece īn Prusi , Olanda, īn Anglia si īn coloniile engleze. Prigoana īmpotriva hughen or a constituit un grav prejudiciu pentru Noua Franta, o piedica serio calea dezvoltarii ei economice. Numarul emigrantilor francezi cato i America de nord a fost totdeauna neīnsemnat. In timp ce īn Cana i existau decīt 3 000 de "albi", īn Noua Anglie, a carei colonizare a i '

DESCOPERIRILE FRANCEZE IN AMERICA DE NORD

.""p _un sfert de veac mai tīrziu, se numarau īn 1640, 24 000 aproap

de »^altli .!.. _au īnceput sa-si desfasoare activitatea īn primul rīnd printre Iezuiti _regi_unea lacurilor. In 1634 au plecat spre ei trei calugari; buronii oi ^ Brebeuf. Primavara, padurile canadiene sīnt de nestra-

i £ alata da il

Irochezi la vīnatoare (dupa Champlain).

urcmd cu barcile pe Sjīntul Laurentiu si Ottawa. Scriitorii catolici descriu culori foarte vii calatoria iezuitilor, īnconjurīndu-i cu aureola marti­riului si chiar a sfinteniei. Trebuie spus, de altfel, ca ei calatoreau īn ^eeasi conditii ca si "vagabonzii padurilor", īn viata carora e foarte L L,^{Sa de}?^C0P^eri "semne de sfintenie": "De cīte ori au fost nevoiti sa ~>^ce īn apa pentru a nu lasa curentul repede sa duca la vale barcile lor ^i de cīte ori au trebuit sa-si traga barcile pe uscat si sa le care īn hatisurile de pe mal, ca sa ocoleasca pragurile! Cu picioarele

_num P¹^ hatisurile de pe mal, ca sa ocoleasca pragurile! Cu picioarele
de\ī*_t^rāni: ^cu hainele ajunse zdrente,- umflati din pricina muscaturilor
^r! ^ti a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Scrierea īn imagini (ideograma) a indienilor din America de nord.

ntunecoase, pline de fum si de insecte. . . era un chin neīntrerupt" er). Dar huronii nu s-au aratat a fi chiar atīt de īnfricosatori si, tt, iezuitii au izbutit sa le cīstige īncrederea. Dupa o propaganda de mi, "sutanele negre" au strīns un mare numar de huroni īn asezari mente si au īntemeiat līnga lacul Huron cīteva posturi de misionari, se atribuie lui Jean Brebeuf descoperirea, īn 1640, a celui de-al ;a dintre Marile lacuri - Erie; dar prima stire despre cascada Nia-dintre Erie si Ontario) dateaza din 1648. Tocmai atunci irochezii au ītuit un razboi crīncen īmpotriva huronilor si a francezilor aliati cu pta a durat un sfert de veac. īncepānd din 1648, irochezii, instigati jlezi si olandezi, au distrus unul dupa altul toate posturile iezuite macelarit pe toti francezii care le-au cazut īn mina, chiar si Ps mii īn sutane negre" pe care īi urau īn mod deosebit, ca si aliatii otestanti. Irochezii l-au prins si pe Brebeuf, un om de o statura , foarte puternic si rezistent. Potrivit unei legende catolice, irochezii īgat la "stīlpul torturilor", i-au taiat nasul si buzele, l-au scalpat, nat picioarele; īn cele din urma, un razboinic, impresionat de dīr-lui, i-a smuls din piept inima si a mīncat-o calda "pentru a-si spori ru sīngele viteazului".

ajoritatea huronilor au fost exterminati. Numai cīteva sute au i^z~ ;a se retraga spre Quebec si sa se aseze īn jurul orasului; altii a^u īn diferite triburi din uniunea iroehezilor, dusmanii lor de moarte-

DESCOPERIREA REGIUNILOR INTERIOARE DIN AMERICA DE SUD

"      ~ '

cārile iezuitilor de a-i "converti" pe indieni si de a crea īn Canada f_ncer _gtat" _sufo puterea suprema a papei de la Roma s-au īncheiat _un "^{sta 1} _eseC total. Autoritatile coloniale (urmīnd ordinele primite din printr-^u- ^ sileau pe calugari sa-i aduca pe indienii convertiti mai jtietroP⁰ asezarile franceze si cautau sa-i transforme cīt mai repede īn _aproap^e ^_ut_orjtāti.le aveau o atitudine binevoitoare fata de casatoriile francez . .j_{g rO}sii" si "fetele palide". Aceasta politica, alcoolul, varsatul .'.ui aduse de colonialisti, precum si faptul ca irochezii au obtinut ^U'e foc de la olandezi si englezi, au determinat disparitia unei parti indienilor din Noua Franta. In schimb, a aparut un nou grup etnic tisi franco-indieni, care a dat o serie de remarcabili "vagabonzi ai ii" cu ajutorul carora francezii si englezii au descoperit si au ex-uriasele regiuni interioare din America de nord.

Te7uitii cautau sa plece cīt mai departe de autoritatile coloniale fran-Folosind drept calauze indieni si metisi, ei au terminat descoperirea ilarilor lacuri, inclusiv a lacurilor Superior si Michigan, si au fost primii europeni care le-au cercetat si s-au asezat pe malurile lor. Mergīnd pe urmele "vagabonzilor padurii" francezi, care, cautīnd blanuri, se price­peau sa gaseasca asezarile celor mai īndepartate triburi indiene, iezuitii au devenit pionieri īn descoperirea regiunilor interioare din America de nord si īn a doua jumatate a secolului al XVII-lea au patruns īn bazinul fluviului Misisipi.