DESFĂsURAREA REVOLU IEI DE LA 1821
R ZVR TIREA OLTENIE!.
TUDOR LA N REN!, PSILAfc * SAsI.
SOMNIA" LUI TUDOR.
SF RsITUL REVOLU IEI; MOAR . DE MARTIR A LUI
n contextul creat de implicarea miscarii eteriste
ntr-o insurectie care îsi avea baza de plecare n Principatele Rom ne, trei dintre cei mai de seama boieri ai tarii au desemnat, printr-un nscris, pe Tudor Vladimirescu, sa ridice norodul la arme pentru obstescul folos", n vederea obtinerii vechilor dreptati ale tarii: autonomie si domniile pam ntene.
n consecinta n noaptea de 18 ianuarie 1821 Tudor a parasit Bucurestiul, si, dupa ce a ntarit Manastirea Tismana, s-a instalat la Pades unde oamenii sai de ncredere pregatisera /ra/ea" De aici, la 23 ianuarie el a facut cunoscuta Proclamatia prin care chema pe toti locuitorii tarii pentru a nlatura nedreptatile si raul ce ni-l pun peste cap capeteniile noastre" iar dintre acestia sa se aleaga cei care pot sa fie buni si cu care noi dimpreuna vom lucra binele, ca sa le fie si lor bine, precum ne sunt fagaduiti".
Tot de aici, Tudor s\ Adunarea norodului constituita la Pades au ntreprins demersuri diplomatice la Poarta, Austria si Rusia, carora le solicita sprijinul, arat ndu-le ca nu s-au ridicat mpotriva autoritatii legitime a Portii, ci mpotriva stap nirii interne, fanariote. Prin asigurarile date Imperiului Otoman, Tudor urmarea sa mpiedice o invazie armata si orice suspiciune cu privire la intentia de razvratire mpotriva ordinii legale.
n drumul sau spre Craiova, Tudor
'rece prin Baia de Arama, Brosteni si Strehaia, unde i s-au alaturat numerosi tarani. Chemarea sa a avut efectul unei declaratii de razboi adresate boierilor. Cobor nd pe Motru el îsi stabileste tabara la ntareni, nu departe de Craiova, Ur>de Adunarea norodului a ramas toata luna februarie si unde, pastr nd o Permanenta legatura cu boierii partidei nationale"din administratia centrala, va masuri de fortificare a manastirilor din Oltenia n vederea unei rezistente |ndelungate. Organizarea armatei, al carei nucleu l formau pandurii, precum si
rea disciplinei si a capacitatii combative a trupelor sale l-au preocupat n m a deosebit pe Tudor.
s Pentru el, actiunea abia nceputa nu trebuia sa fie o simpla diversiune care a lnlesneasca trecerea eteristilor n sudul Dunarii sau interventia Rusiei ntr-un flit cu Poarta Otomana
11 &. -t;
Trecerea Oltului de catre pandurii lui Tudor
Dar actiunile eteriste din Moldova au schimbat planul initial, complic nd situatia. n seara de 22 februarie 1821, Alexandru Ipsilanti a intrat n lasi si l-a asigurat pe domnitorul Mihai sutu de sprijinul pe care Rusia l acorda miscam sale si -de iminenta trecerii Prutului de catre trupele tariste. n Proclamatia sdresata locuitorilor Moldovei", pe 28 septembrie, carora le garanta persoana'si averea, i asigura ca n cazul intrarii otomanilor n tara, acestia vor avea de nfruntat o strasnica putere". Aceste declaratii au compromis miscarea n fruntea careia se afla Alexandru Ipsilanti. Deconspirata, Rusia a dezavuat imediat Etena si miscarea pornita de Tudor.
Sub presiunea acestor evenimente, ngrijorati si de amploarea sociala extraordinara a miscarii conduse de Tudor, capeteniile partidei nationale" au luat drumul Brasovului (2Q februarie 1821). n acelasi timp, lordache Olimpiotula avut o ntrevedere cu Tudor, n tabara de la T ntareni, spre a-l atrage de partea Eteriei; discutiile purtate pe baza Cererilor norodului rom nesc" au reflectat clar divergentele dintre cele doua miscari.
Atent la tot ce se nt mpla n tara, constient nsa si de consecintele externe ale unei actiuni pripite, Tudor a cautat solutiile cele mai bune, n situatia n care, la 5 martie 1821, armata greceasca aflata n Moldova si'a nceput marsul spre Dunare. n interesul actiunii rom nesti, era absolut necesar ca fortele armate de sub comanda lui Tudor sa ajunga la Bucuresti, nainte de a sosi aici Ipsilanti mpreuna cu sustinatorii sai.
Domnia" lui Tudor. Plecat din T ntareni, prin Slatina, spre Capitala el va ajunge aici la 21 martie 1821. Dupa ce si-a stabilit tabara el a initiat tratative at t cu Comitetul de Obladuire din Bucuresti, c t si cu otomanii, pentru a da o aparenta de legalitate actiunilor sale si a pune la adapost tara, n cazul eventuale interventii de peste Dunare.
n acest sens, Tudor si boierii ramasi n Bucuresti, reciproc, si-au jurat
a- ta Acordul ncheiat ntre parti si-a gasit expresia n Proclamatia din 23
c 1- n virtutea careia comandantul armatei revolutionare recunoastea
elnica stap nire" a tarii, alcatuita din boieri patrioti". Tudor accepta sa
'Vr6Huca mpreuna cu ei, iar acestia declarara ca pornirea slugerului Tudor nu
eSte r ?ontjnutu| acestui compromis politic îsi gasea expresia ntr-un document
■ tat Portii si ntr-un memoriu adresat tarului. Scopul general al revolutiei
"m nea mplinirea dreptatilor tarii" si hotar rea de a le obtine chiar cu varsare
!f s nge", ceea ce marcheaza etapa noua n care se intrase dupa dezavuarea
emisa de tarul Alexandru.
La 28 martie, trupele lui Alexandru Ipsi/antis-au oprit la marginea Capitalei, *n Colentina. Afl ndu-se cu sabia n tara sa" Tudor se opunea intrarii armatelor eteriste n oras exprim ndu-si hotar rea de a-si pastra independenta si libertatea de miscare. nt lnirea din 30 martie 1821 cu conducatorul Eteriei a scos n evidenta lipsa de concordanta dintre mijloacele si caile folosite de catre cele doua miscari. Tudor1-a atras atentia lui Al. Ipsilanti ca fara sprijinul Rusiei nu va putea ridica steagul luptei antiotomane, iar daca doreste sa o faca sa treaca Dunarea si sa-i nfrunte acolo.
n ciuda unor grave divergente, cei doi ajung la un acord, n urma caruia judetele din nord trec sub autoritatea lui Alexandru Ipsilanti, iar Oltenia si judetele de c mpie sub cea a lui Tudor. n consecinta, primul îsi stabileste cartierul general la T rgoviste, iar celalalt la Cotroceni. Tudor îsi deplaseaza fortele principale, ntreprinde unele lucrari de aparare a Capitalei, sporeste efectivul trupelor, carora le mareste capacitatea combativa si disciplina, si duce tratative cu pasalele de la Dunare pentru a evita interventia acestora. n acelasi timp, recomanda stabilirea de legaturi cu boierii din lasi, ca la un g nd si o unire cu Moldova sa putem câstiga deopotriva drepturile acestor principate". si peste munti, n Transilvania, era asteptat craiul Tudorut", autoritatile habsbur-gice tem ndu-se ca duhul razvratirii sa nu-i cuprinda si pe rom nii de acolo.
n scurtul timp ai guvernarii sale, preocuparea de capetenie a lui Tudor a fost ntarirea capacitatii de aparare a tarii, sporirea numarului oamenilor sub arme si buna lor aprovizionare, n eventualitatea unui conflict militar ndelungat. Boierii retinuti sa-l slujeasca la Bucuresti au primit, de la nceput, nsarcinarea sa asigure ordinea n tara, sa str nga bani si sa asigure mijloacele de transport si alimente pentru nevoile ostirii. Desi Capitala tarii era asezata ntr-o zona ' proprie apararii si nu dispunea de ziduri si fortificatii el a ocupat Manastirile Kadu-Voda, Mihai-Vodas\ Mitropolia si a ntarit tabara de la Cotroceni.
In concordanta cu programul revolutiei, ori de c te ori a fost sesizat, Tudor actionat ferm at t mpotriva actelor de indisciplina ale trupei, c t si a abuzurilor varsite de diversi proprietari funciari, n raporturile lor nemijlocite cu taranii. Dla" i ' aPri'ie 1821 marele vistier era chemat sa usureze claca satelor din ', D mbovitei, iar 5 zile mai t rziu a ordonat sa fie njumatatita darea impusa Olului CretestMIfov.
lUa*'a concreta a Principatelor, unde autoritatea puterii suzerane fusese Cata. a determinat nsa interventia armata a Portii, la nceputut lunii mai
ncurajata si de expectativa rusa
Sf rsitul revolutiei; moarte?*, de martir a lui Tudor. La apropierea otomanilor de Bucuresti, Tudor Vladimirescu, dupa ndelungate ezitari, a parasit Capitala consider nd ca rezistenta ar primejdui orasul. ntr-un cuv nt catre ostenii sai, la 15 mai 1821 el anunta hotar rea de a se uni cu ceilati fratj crestini" pentru a descarca mpreuna pustile n carne de turc".
Desi la 18 mai, la Golesti, s-a ajuns la o ntelegere ntre Tudor si lordache Olimpiotul, conducatorit eteristi au hotar t sa-l ndeparteze de la conducerea armatei pandurilor cu sprijinul capitanilor D. Macedonsky si Hagi Prodan. Severitatea excesiva cu care a pedepsit actele de indisciplina prin executia unuia din tinerii sai capitani, loan Urdareanu, i-a ndepartat pe ceilalti si a usurat misiunea complotistilor. n dimineata zilei de 21 mai 1821, dupa nmorm ntarea lui loan Urdareanu, mai multi eteristi, n frunte pu lordache Olimpiotul, au patruns la Tudorcare a refuzat orice discutie. Izolat de ai sai, Tudora fost scos repede din tabara nainte ca lagarul pandurilor sa se trezeasca bine si sa afle despre ce este vorba", si nconjurat de arnauti a fost pornit spre Pitesti, iar de aici la T rgoviste.
nfrunt nd moartea cu d rzenie si demnitate, Tudora fost ucis n noaptea de 26-27 mai 1821, la marginea T rgovistei, iar trupul sau spintecat si azv rlit ntr-o f nt na. Singurul sau mare pacat a fost acela ca voise ca n tara lui sa aiba parte de fericire si de putere saracii neamului rom nesc". Ramasa fara comandant, oastea lui Tudor s-a dezmembrat, nu nainte de a-si demonstra, n luptele cu otomanii de la Dragasani, o nalta capacitate de lupta n schimb, armata eterista, lipsita de pregatirea si instructia militara corespunzatoare, a fost nfr nta, ultima rezistenta consemn ndu-se la Manastirea Secu.
Arestarea lui Tudor de catre eteristi
n Oltenia, luptele de hartuire au mai continuat o vreme, chiar daca tia fusese nfr nta o data cu disparitia conducatorului acesteia, iar tara din reV cupata de trupe otomane. Sumele enorme solicitate de ntretinerea n u , r represaliile exercitate mpotriva participantilor la evenimentele anului trU au dus la o nemultumire generala care a generat puternice fram ntari si
uscari sociale.
Unul din obiectivele partidei nationale" a fost astfel atins. Problema
-neasca a devenit subiect de discutie ntre Marile Puteri Sub presiunea lor rorTI rta a f0St obligata sa numeasca primii domni pam nteni, lonita Sandu Sturza Moldova) si Grigore Dimitrie Ghica ( n ara Rom neasca). Sosirea lor n p pate, fn toamna anului 1822, concidea cu retragerea trupelor otomane de
atie care (asau n urma amintirea a nenumarate jafuri, distrugeri si a mii de victime omenesti.
NICOLAE B L CESCU despre evenimentele de la 1821
.Revolutia de ia 1821 a strigat dreptate si a vrut ca tot rom nul sa fie liber si egal, ca statul sa se faca rom nesc Ea fu o revolutie democratica."
NICOLAE /ORGA despre Tudor Vladimirescu
Nu se poate zice ca Tudor a cazut orbeste n prapastie El a nteles si slabiciunea sa fata de turci si ncurcatura n care trebuia sa se zbata fata de etensti si putinul temei ce trebuia pus pe boieri, A facut tot ce se putea face de un om necunoscut, fara mijloace, fara adevarati sfatuitori si fara sprijinitori trainici A chibzuit, a socotit, a potrivit - nu fara izb nda de multe ori Fara a se lauda si a minti, ca dusmanii sai el s-a pastrat multa vreme teafar nevatamat, sigur de el si oastea sa, deopotriva. Dar o putere mai mare dec t viata lui l târa spre pieire"
TEM . Ilustrati politica interna a lui Tudor Vladimirescu si stabiliti semnificatia acesteia.
|
