DES V RsIREA UNIT II NA IONALE A STATULUI ROM N
CONTEXTUL INTERN SI INTERNA IONAL.
UNIREA BASARABIEI,
BUCOVINEI SI TRANSILVANIEI CU ROM NIA - ACT
CU CARACTER DEMOCRATIC SI PLEBISCITAR.
IMPORTAN A ISTORICA A MARII UNIRII DIN 1918.
Contextul intern si international, intrarea Rom niei n razboiul mondial, n vara anului 1916, alaturi de Antanta, a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei si Bucovinei, stravechi teritorii locuite de rom ni. Luptele din anii 1916-1917 au pus n lumina, cu multa putere, durabilitatea sentimentului national si convingerea ca se apropia ziua nfaptuirii marelui act al unirii tuturor rom nilor.
n ciuda impunerii pacii umilitoare de la Bucuresti din 1918, si a prezentei trupelor straine pe o mare parte a teritoriului national, Rom nia, redusa teritorial la Moldova, prin retragerea armatei si autoritatilor, continua sa existe ca stat de sine statator. n conditiile n care, n 1918, pe fronturile de lupta Puterile Centrale nregistrau nfr ngeri categorice, imperiile multinationale, si n primul r nd Austro-Ungaria, s-au prabusit sub actiunea unui av nt revolutionar de proportii, popoarele aflate sub dominatie straina dorind sa si decida singure soarta. Paralel cu lupta politico-diplomatica si militara a Rom niei pentru supravietuire, s-a desfasurat lupta rom nilor din provinciile aflate sub stap nire straina pentru libertate nationala. Acestia au hotar t, ntr-un cadru democratic reprezentat de adunarile populare si printr-o consultare larga a maselor populare, sa se uneasca cu ara. Deplasarea armatei rom ne n provincii s-a facut doar la chemarea organelor reprezentative ale populatiei rom nesti si numai atunci c nd hotar rea unanim aprobata a populatiei majoritare a fost pusa n pericol de vreo posibila interventie armata straina. Se ncheia, astfel, un proces legic prin care rom nii s-au reunit n limitele unuia si aceluiasi stat national.
Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Rom nia - act cu caracter democratic si plebiscitar, prima provincie care s-a unit cu pa-tria-mama >a fost Basarabia. Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Rus, odata cu proclamarea, principiului autodeterminarii p na la despartirea de statul multinational n care au fost nglobate. n 1917 s-a constituit n provincie Partidul National Moldovean, ce a coordonat miscarea de eliberare "ationala n acelasi an a aparut, la Chisinau, ziarul Cuv ntMoldovenesc".
Cu prilejul Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul tarii. Ca for coordonator al sau a fost format Consiliul Directorilor. Acesta a
anuntat autonomia Basarabiei. Presedinte al sau a fost ales loan Inculet n conditiile primejdiei reprezentate de pretentiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut si Nistru si folosindu-se de prevederile Declaratiei drepturilor popoarelor din Rusia, n decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca Tulburarile provocate de bolsevici n Moldova, n conditiile destramarii unitatilor militare ruse o data cu lovitura de stat bolsevica din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, pericolul ntreruperii legaturilor ntre guvernul de la lasi si serviciile rom nesti dislocate, prin refugiu, n sudul Rusiei, au creat noi agitatii n Basarabia. Consiliul Directorilor a cerut sprijinul armatei rom ne, care a patruns, n aceste conditii, n provincie. La 13/26 ianuar e 1918, guvernul Rusiei sovietice a ntrerupt, prin urmare, relatiile diplomatice cu Rom nia.
n ianuarie 1918 si-a proclamat independenta Ucraina. Complet izolata Republica Moldoveneasca si-a proclamat, la r ndul sau, la 4 februarie 1918, independenta. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul tarii, care cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor - 138 deputati - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotar rea sasarabie/'de a se uni cu Rom nia.
Desfasurarea primei conflagratii mondiale a ad ncit si criza de structura a regimului dualist austro-ungar si a impus rezolvarea situatiei provinciilor locuite de catre rom ni, si anume, Bucovina si Transilvania. Bucovina a fost teatru de razboi, numerosi tineri fiind nrolati n armata austro-ungara, ceea ce a agravat suferintele locuitorilor sai. Totodata, ea a constituit un subiect al planurilor Vienei n ncercarea de reorganizare a Imperiului pe baze federale. Lupta nationala s-a radicalizat n provincie, n conditiile nfr ngerilor suferite de Puterile Centrale.
umerosi ostasi rom ni din fosta armata austro-ungara, cazuti prizonieri n usia, s-au nrolat n detasamentele de voluntari care sustineau lupta pentru litate nationala. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la lasi primul detasament de jluntari transilvaneni si bucovineni.
Situatia rom nilor din Bucovina s-a nrautatit n toamna anului 1918 c nd ustro-Ungaria, practic, se prabusise. Se vehicula teza anexarii de catre absburgi, ca o ultima solutie de salvare, a Bucovinei la Galitia, n timp ce craina ridica pretentii de stap nire asupra provinciei rom nesti si ameninta cu terventia armata. Din initiativa lui Sextil Puscariu si lancu Flondor, s-a jnvoca't, n aceste conditii, la 14/27 octombrie 1918, o Adunare a sprezentantilor populatiei rom nesti din provincie. Aceasta a decis unirea ucovinei cu teritoriile locuite de rom ni, din Austro-Ungaria, acum, practic rabusita. S-a ales un Comitet Executiv si un Consiliu National. Lider politic a ist ales lancu Flondor. Populatia rom neasca si-a manifestat astfel, libera de rice ingerinta, vointa de a se uni cu ara. Interventia trupelor ucrainene l-a eterminat nsa pe Flondor sa ceara sprijinul armatei rom ne.
n atari mprejurari, a avut loc la Cernauti, la 15/28 noiembrie 1918, ".ongresul General al Bucovinei, si anume, al reprezentantilor rom nilor, olonezilor, germanilor, rutenilor. Rom nii constituiau marea majoritate a articipantilor. La propunerea lui lancu Flondor, care a prezidat lucrarile :ongresului, s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, unirea neconditionata entru vecie a Bucovinei n vechile ei hotare cu regatul Rom niei". teprezentantri celorlalte populatii au recunoscut si acceptat hotar rea jm nilor.
n Transilvania, lupta pentru realizarea unirii cu patria-mama a tins sa se radicalizeze o data cu debutul primei conflagratii mondiale. Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au intensificat, iar Liga pentru unitatea politica a tuturor rom nilor a desfasurat o vie activitate n sprijinul idealului national. Intrarea trupelor rom ne n Transilvania, n vara lui 1916, a fost salutata cu entuziasm de catre rom ni. Numerosi tineri au cautat sa se nroleze n armata rom na. Dupa retragerea unitatilor militare, urmare a necesitatilor campaniei de la sudul Dunarii, autoritatile maghiare au dezlantuit o campanie de reprimare a miscarii nationale rom nesti. S-au facut rechizitii, internari n lagare, s-a trecut la arestarea unor lideri politici, a fost suspendata presa rom neasca, au fost nchise si desfiintate scoli confesionale si elementare ale rom nilor. Multi rom ni au fost nrolati cu forta n armata austro-ungara n aceste conditii grele au avut loc, n ciuda interdictiilor pronuntate de guvernul Tisza, actiuni sociale si de protest, ntre 1916 si 1918, pe Valea Jiului, la Cluj, Oradea, Brasov, Timisoara, n conditiile nfr ngerilor de pe front si a ad ncirii crizei dualismului austro-ungar s-au produs, la finele anului 1917 si n 1918, demonstratii de strada si agitatii n unitatile militare. La 1 octombrie 1917 a reaparut ziarul Adevarul". n ianuarie si n iunie 1918 au avut loc, n ntreg Imperiul, puternice greve generale.
n acelasi timp, s-a desfasurat n strainatate, pe diferite cai, o vasta propaganda pentru sustinerea cauzei unitatii tuturor rom nilor, deoarece mai existau, nca, multi oameni politici occidentali, n S.U.A. si Marea Britanie, care cereau mentinerea Austro-Ungariei. Au actionat n acest sens, n Franta, Anglia, S.U.A., Italia, Suedia, ntre altii, Take lonescu, Simion M ndrescu, loan Ursu, Constantin Angelescu, Vasile Lucaciu, V. Stoica. S-au publicat articole de presa si carti, au avut loc conferinte si manifestatii, s-au facut interventii n parlamente, s-au obtinut audiente pe l nga mari oameni politici. La 8 aprilie 1918 a avut loc la Roma, Congresul popoarelor asuprite din Imperiul Austro-Ungar, la care au participat din partea rom nilor Simion M ndrescu, dr. Nicolae Lupu, D. Draghicescu, G.G. Mironescu. S-a, decis, astfel, continuarea luptei comune a popoarelor asuprite din dubla monarhie. La 3 octombrie 1918 s-a constituit la Paris, sub presedintia lui Take lonescu, Consiliul National al Unitatii Rom nesti, care publica ziarul La Roumanie".
n toamna anului 1918, n conditiile prabusirii structurilor puterii imperiale, s-a desfasurat n Transilvania un puternic proces revolutionar, cu colaborarea tuturor fortelor sociale reprezent nd populatia rom neasca si-a reluat, astfel, activitatea Partidul National Rom n. Comitetul sau executiv reunit la Oradea a adoptat, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, o declaratie ce proclama independenta natiunii rom ne" din cadrul dublei monarhii. n acelasi timp, au fost reluate si intensificate contactele cu Partidul Social Democrat. La 3/16 octombrie 1918, mparatul Caro//a facut ultima ncercare de a salva monarhia aflata n plina dezagregare. El a lansat manifestul Catre popoare/e mele credincioase", n care propunea federalizarea Austro-Ungariei. Drept raspuns, deputatul rom n Alexandru Vaida-Voevqd a citit n parlamentul maghiar Declaratia de independenta a populatiei rom nesti din Transilvania S du desfasurat, de asemenea, numeroase actiuni pentru pace, pentru respectarea drepturilor si libertatilor democratice, pentru realizarea unirii cu Rom nia.
Treptat, puterea locala a fost preluata de Consiliile rom nesti, denumite Sfaturi] care au dispus de sprijinul militar al populatiei rom nesti prin intermediul
larzilor rom nesti. Ele au organizat rezistenta mpotriva oricaror provocari ale jstelor autoritati maghiare. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul National Rom n Central (C.N.R.) din care au facut parte sase sprezentanti ai Partidului National Rom n - Teodor Mihaly, Vasile Goldis, Aurel ''Iad, Alexandru Vaida-Voevod, stefan Cicio-Pop, A. Lazar-s sase ai Partidului locial Democrat - loan Flueras, Basil Surdu, losif Renoiu, Tiron A/bani, Enea Jrapini, losif Jumanca. El a avut sediul la Arad si a devenit organul central al jptei rom nilor pentru unire.
Ulterior, el a luat denumirea de Marele Sfat al Natiunii din Transilvania si Ingaria. La 9/22 noiembrie. 1918, Consiliul National Rom n Centrala anuntat uvernul de la Budapesta ca a preluat puterea deplina n Transilvania. ntre 13-5 noiembrie 1918 au avut loc, la Arad, tratative ntre reprezentantii Consiliului /ationa/s'i cei ai guvernului Tisza. Ele au esuat nsa datorita pozitiei reticente a elegatiei conduse de K rolyi. Trec ndu-se la preluarea puterii administrative si olitice locale n Transilvania, s-a hotar t sa se supuna aprobarii populare documentele unitatii nationale n cadrul unei mari adunari, la Alba-lulia.
Adunarea nationala de la Alba-lulia a avut loc la 18 noiembrie/1 decembrie 918. Ea a reunit peste 1 228 delegati alesi si peste 100 000 oameni veniti din >ate colturile Transilvaniei pentru a consfinti, n mod liber de orice constr ngere, otar rea de unire cu patria-mama. Adunarea a fost deschisa de Gheorghe Pop e Basesti. ntr-o atmosfera de puternic entuziasm popular, prin glasul lui Vasile Goldis Marea Adunare Nationala a proclamat unirea acelor rom ni si a tuturor ?ritorii/or locuite de d nsii cu Rom nia". Rezolutia Unirii prevedea nfaptuirea
luliu Maniu
Vasile Goldis
unui regim democratic n Rom nia. A doua zi s-au ales organele provizorii ale puterii de stat, si anume, Marele Sfat National care a jucat rol de for legislativ, condus de Gheorghe Pop de Basesti, si Consiliul Dirigent, prezidat de luliu Maniu si format din 15 membri. Actul de la Alba-lulia a consfintit pe vecie, prin votul maselor, nfaptuirea Marii Uniri.
Delegatia venita din Transilvania sa predea regelui Ferdinand actul marii unirii din 1918
Unirea a fost salutata si recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. La 8 nuarie 1919, Comitetul Central Sasesc a recunoscut, la Medias actul de la decembrie 1918. n acelasi sens, s-au pronuntat reprezentantii populatiei evreiesti nuarie 1919), Congresul svabilor de la Timisoara (august 1919), Consiliul National 'agh/ar de la T rgu Mures. Pozitia cercurilor democratice maghiare fusese primata nca de la finele anului 1918. ntr-un manifest din 3 noiembrie 1918 se Jblinia ca Fata de natiunile surori nu avem nici o pretentie.- si noi ne consideram o apune re nnoita, o forta acum eliberata pe ruinele monarhiei. Ne trezim usurati la nstiinta faptului ca nu mai suntem fortati sa fim st lpii asupririi. Sa traim unul l nga 'tul n pace...". Refuzul autoritatilor maghiare de a recunoaste nsa hotar rea de lire a rom nilor si Consiliul D rigent, permanentele amenintari proferate de Bela un la adresa Rom niei re ntregite, ca si atacurile armatei maghiare mpotriva imanilor din Transilvania, au impus participarea armatei rom ne la campania din 919. Dupa o ofensiva n Transilvania si pe Tisa, n august 1919, armata rom na ifr ng nd fortele maghiare, a patruns n Budapesta.
Trupele rom ne la Budapesta, n 1919
iV.if.i,<-<ni<> lit.-ff.- . Airtff n-.ir un Unirea din 1918 ntr-un singur
stat a tuturor rom nilor s-a realizat, asadar, ca expresie a vointei populare ntr-un context favorabil. Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut de jure o situatie deja existenta, rod al actiunii rom nilor nsisi. S-a creat astfel- un cadru favorabil dezvoltarii societatii rom nesti, intrata ntr-o noua etapa a evolutiei sale.
Marea Unire din 1918 a ncununat aspiratiile de veacuri ale rom nilor de a vietui ntr-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generatie importanta de oameni politici precum: regele Ferdinand, Ionel Bratianu, luliu Maniu, Ion Nistor, Take lonescu, Ion Inculet, Nicolae lorga si multi altii. n noul cadru istoric de dupa anul 1918 s-a accelerat ritmul de dezvoltare si modernizare al societatii rom nesti, ceea ce a conferit trainicie statului national. Suprafata tarii a sporit de la 137 000 km2 la 295 049 km2, populatia de la'7 250 000 locuitori, nainte de 1918, la 18 052 896 locuitori, la recensam ntul din 1930. Au marcat cresteri importante, ntre altele, suprafata arabila-de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafata acoperita cu paduri - de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate - de la 4300 km la 11 000 km. A avut loc integrarea deplina, social-economica politica, a noilor teritorii unite cu patria-mama, un progres economic real si eficient, aplicarea unui program democratic de propasire a tarii.
Modificarea fundamentala a structurii institutionale si economice, dupa reformele din 1921-1923, s-a tradus prin largirea masiva a cadrului vietii social-politice, mutatii n ceea ce priveste echilibrul social de forte. S-a faurit, n acelasi timp, o lume a contrastelor, Tn care taranimea, ce reprezenta majoritatea Populatiei, traia relativ greu, mai ales din gospodariile proprii, iar Bucurestiul
Arcul de triumf din Bucuresti
devenit Micul Paris", principala capitala din sud-estul Europei, un oras idem, aliniat standardelor urbanismului international.
ntr-un cadru general de evolutie a ntregii societati au aparut si fenomene <i, precum coruptia, arivismul si, foarte rar, violenta, au avut loc conflicte 'dale. Degradarea pozitiilor forteior conducatoare a facut loc manifestarilor de trema st nga si dreapta n societate, cu efecte, din perspectiva istorica igative. Pe plan international, Rom nia s-a afirmat ca un factor cu initiativa olomatica cu o conduita exemplara n sensul mentinerii pacii si securitatii iropene, contra politicii de revizuire a tratatelor de pace, a oricarui atentat la Iresa statu-quo-u\u\ teritorial. n noile conditii internationale din deceniul al itrulea al secolului nostru, marcate de ascensiunea fascismului, a tendintei itre autoritarism, promovata de regele Caro/ al II, Rom nia Mare s-a zmembrat, n vara anului 1940, sub loviturile de forta ale puterilor totalitare, mocratia fac nd loc regimurilor totalitare.
Declaratia de Unire a Basarabiei cu Rom nia, la 27 martiel9 aprilie 1918
n numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţarii declara
Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), n hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, area Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei oldove,
n puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa si hotarasca soarta lor,
de azi nainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Rom nia. Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:
1. Sfatul Ţarii actual ram ne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupa nevoile si cererile norodului; aceste hotar ri se vor recunoaste de Guvernul Rom n; 2. Basarabia īsi pastreaza autonomia provinciala, av nd un Sfat al Ţarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ mplinitor si administratia proprie; 3. Competenta Sfatului Ţarii este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor; c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, pnn Organul sau mplinitor, iar functionarii nalti sunt ntariti de Guvern; 4. Recrutarea Armatei se va face n principiu pe baze teritoriale;
Legile n vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) ram n n putere si vor putea fi schimbate
de Parlamentul Rom n, numai dupa
ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;
Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia; 7. Doi reprezentanti
ai Basarabiei vor intra n
Consiliul de Ministri Rom n,
acum desemnati de actualul Sfat al Ţarii, iar pe viitor luati din s nul
reprezentantilor Basarabiei din
Parlamentul Rom n; 8. Basarabia va trimite n Parlamentul Rom n
un
numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si
direct; 9. Toate alegerile din Basarabia
pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor
face pe baza votului universal, egal, secret si
direct; 10. Libertatea personala, libertatea tiparului,
a
cuv ntului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstei vor fi garantate prin Constitutie..."
Declaratia de Unire a Bucovinei cu Rom nia, la 1928 noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei ntrunit azi, joi n 15/28 noiembrie 1918 n sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Rom ne, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care n jurul ei s-a nchegat ca stat; ca n cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor mpotriva tuturor ncalcarilor din afara si a cotropirei pag ne; ca n 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a ndurat suferintele unei ac rmuiri straine, care i nesocotea drepturile nationale si care prin str mbatati si persecutii cauta sa si nstraineze firea si sa-l nvrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca n scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate c mpurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa ndure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca n acelasi timp poporul bastinas a fost mpiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de cāstig ale acestei tari, si despoiat n mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul m ntuirii, asteptat cu at ta dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va re ntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui stefan, si ca au nutrit vecinie credinta ca marele vis al neamului se va nfaptui prin unirea tuturor tarilor rom ne dintre Nistru si Tisa ntr-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a supat!
Astazi, c nd
dupa sfortari si jertfe uriase din partea Rom niei si a puternicilor si nobililor ei
aliati s-a ntronat n lume
principiile de drept si umanitate pentru
toate neamurile si c nd n urma
loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate
neamurile ndatusate n cuprinsul ei si-au cāstigat dreptul de libera hotar re de sine, cel dint iu g nd
al
Bucovinei desrobite se ndreapta caire regatul Rom niei, de care ntotdeauna am
legat nadejdea
desrobirii noastre. ,
Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
ntrup nd suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
n numele Suveranitatii nationale,
Hotar m:
Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei n vechile ei hotare p na la Ceremus Colacin si Nistru, cu regatul Rom niei".
Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba-lulia de la 18 noiembneU decembrie 1918
I ADUNAREA NA IONAL A TUTUROR ROM NILOR DIN TRANSILVANIA BANAT SI FARA UNGUREASC adunati prin reprezentantii lor ndreptatiti la Alba-lulia n 1 DECEMBRIE 1918 DECRETEAZ UNIREA ACELOR ROM NI SI A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE 5 NsII CU ROM NIA Adunarea Nationala proclama ndeosebi dreptul inalienabil al natiunii om ne la ntreg Banatul cuprins ntre r urile Mures Tisa si Dunare
II
ADUNAREA NA IONAL rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie p na la
ntrunirea Constituantei aleasa
pe baza votului universal
III
n legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat rom n Adunarea
vlationala proclama urmatoarele
Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare
Fiecare popor se va instrui administra si judeca n limba sa proprie prin indivizi din s nul sau i fiecare popor va primi drept de reprezentare n corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii n jroportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc
Egala ndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din
stat
nfaptuirea desav rsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietn publice
y/otul obstesc direct egal secret
pe comune n mod proportional pentru ambele sexe n v rsta de
21
de am, la reprezentarea n comune judete ori parlament
Desav rsita libertate de presa asociere si ntrunire
libera propaganda a tuturor g ndurilor
Dmenesti
Reforma agrara radicala
Se va face conscnerea tuturor proprietatilor n special a proprietatilor mari n baza acestei sonscneri desfiintānd fidel comisurile n temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile i se va face posibil taranului sa si creeze o proprietate (arator pasune padure) cel putin at t c t o poate munci el cu familia lui Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelam sociale pe de alta parte potentarea productiunn
Muncitorimii
industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate n
cele
mai avansate state industriale din apus
IV Adunarea nationala da expresie vointei sale ca congresul de pace sa nfaptuiasca comu
nitatea natiunilor
libere n
asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile
mari
si mici deopotriva iar n viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea
raporturilor
internationale
V
Rom nii adunati n aceasta Adunare nationala saluta pe fratn lor din Bucovina scapati de
|ugul monarhiei austro-ungare si umti cu
tara-mama Rom nia
VI Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate p na aci
n
monarhia austro-ungara anume natiunile ceho-slovaca austro-germana, jugoslava, polona si
ruteana si hotaraste ca acest salut sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni
VII Adunarea Nationala cu smerenie se nchina naintea
memoriei acelor bravi rom ni care
n
acest razboi si-au varsat s ngele pentru nfaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si
unitatea Natiunii Rom ne
VIII Adunarea
Nationala da expresie multumim si admiratiunn sale tuturor puterilor aliate
care, prin stralucitele lupte purtate cu
cerbicie mpotriva
unui dusman pregatit de multe decenii
pentru
razboi au scapat civihzatiunea din ghearele barbariei
IX Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii
rom ne
din Transilvania Banat
si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Rom n
care va avea toata ndreptatirea sa reprezinte Natiunea Rom na oric nd si pretutindeni
fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare n
interesul
natiunii
TEM
Prezentati mprejurarile unim Basarabiei cu Rom nia n anul 1918
Ce rol a jucat Bucovina n anul 1918 n planurile Habsburgilor?
Ilustrati caracterul plebiscitar al unim Transilvaniei cu Rom nia, n anul 1918
Care a fost semnificatia istorica a Marii Uniri'
|
