Decizia de lansare a bombei atomice.
Proiectul Manhattan
La 6 august
1945, un avion superfortareata B- pilotat de
colonelul Tibbets, survoleaza
In loc de 20 000 de victime pronosticate de Oppenheimer , se vor inregistra 78 150 de morti , 13 983 disparuti si 37 425 raniti (cifre prezentate de municipalitatea orasului Hiroshima ; ele nu contin militarii in trecere , refugiatii , victimele 'bolii' atomice ,ceea ce ar face ca totalul sa fie mai mare de 200 000). Pe o raza de 2,5 km de la centrul exploziei toate cladirile au fost distruse , facand loc unui desert atomic pe o suprafata de 11 km patrati (la 2 km de centru distrugere 100% ; intre 2 si 4 km , 85%;intre 4 si 5 km , 60% ; in total au fost distruse 6280 de edificii, 16% di sosele si 78 de poduri). Comisia americana de ancheta asupra bombardamentelor strategice a stabilit ca acesta a fost cel mai eficace bombardament din intreg razboiul , pentru ca a produs 17 000 de victime pe km patrat , dintre care 8 000 de morti si disparuti, fata de 4 800 si 2 000 la Tokio in timpul raidurilor incendiare , in conditiile in care densitatea populatiei era de trei ori mai mare decat cea a portului.
Presedintele Truman se afla in acel moment ,in mijlocul Atlanticului , la bordul crucisatorului 'Augusta' , cu care se intorcea in Europa. La 6 august , spre pranz (7 august , la Hirosima) primeste o telegrama prin care este anuntat ca la ora 19.15 ora Washingtonului a fost lansata bomba asupra Hiroshimei.
Japonezii , care se straduiesc sa minimalizeze stirea in legatura cu distrugerea Hiroshimei cu o singura bomba si mai spera in medierea Moscovei , refuza sa capituleze neconditionat.
Naotake Sato , ambasadorul la Moscova , nu reuseste sa-i intalneasca pe Stalin sau pe Molotov , dupa intoarcerea lor la Potsdam. Ministrul afacerilor externe , Shigenori Togo , ii cere totusi acest lucru cu insistenta . La 7 august , la ora 15.40 , ii trimite o telegrama prin care il anunta ca situatia devine foarte critica si ca trebuie sa obtina de urgenta precizari asupra pozitiei sovieticilor. Ambasadorul ii raspunde a doua zi , la ora 12.00(7 august , 19.50 , ora Moscovei) ca va fi primit a doua zi de Molotov la ora 17.00 .
In ziua de 8 , la ora stabilita(17.00) , Molotov il informeaza cu raceala pe Sato ca U.R.S.S. declara razboi Japoniei.
Americanii , care continuau sa fie in posesia codului japonez, au urmarit schimbul de telegrame dintre Tokio si Moscova . Dornici sa determine precipitarea evenimentelor , hotarasc sa devanseze cu doua zile lansarea celei de-a doua bombe atomice , adica la 9 august in loc de 11 , cum era prevazut in planul initial.
In timp ce Armata Rosie , sub comanda maresalului Vasilevski , intra in Manciuria , maiorul Sweeney decoleaza de pe aerodromul din Tinian , la ora 3.49 dimineata.Avionul sau 'B-29' transporta o bomba cu plutoniu de cinci tone , supranumita 'Fat Man' . Puterea ei de distrugere era de 20 000 de tone de trinitrotoluen(T.N.T.).Au fost stabilite doua obiective :Kokura si Nagasaki , la libera alegere a maiorului.
Ajungand la sud de Kokura , maiorul constata ca orasul este acoperit de nori ; se indreapta apoi spre Nagasaki , in dreptul caruia ajunge la ora 10.58 .Lanseaza bomba de la o altitudine de 9 000 de m.Se vor inregistra 73 884 morti si 74 904 raniti , adica 12 000 de victime pe km patrat , dintre care 6 000 de morti.
Dupa o jumatate de secol de la evenimente , japonezii considera ca , daca lansarea bombei de la Hiroshima mai poate fi explicata , cea de-a doua nu are justificare . Ei afirma ca un astfel de 'test' nu ar fi trebuit efectuat asupra oamenilor , in marea lor majoritate nevinovati, si ca este inadmisibil ca , in pofida tuturor legilor morale , de egalitate si antirasiste , de care fac atata parada albii , sa aleaga ca tinta rasa galbena .
Proiectul Manhattan
Punerea la punct a bombei atomice a necesitat sase ani. Doi germani , Otto Hahn si Fritz Strassmann , de la Institutul 'Kaiser-Wilhelm' din Berlin , realizeaza in toamna anului 1938 prima fisiune a unui nucleu de uraniu . Aceasta descoperire ii entuziasmeaza pe savanti : experienta este repetata la Leningrad , la Varsovia , la New York si la San Francisco.
In ianuarie 1939 , un fizician danez , Niels Bohr , avertizat de catre Lise Meitner , o asistenta a lui Hahn care a fost nevoita sa paraseasca Berlinul pentru a scapa de legile rasiale , ia cuvantul la Washington , cu prilejul celui de-al V-lea Congres de fizica teoretica.
La Paris , Joliot-Curie incearca sa realizeze in Sahara o 'dezintegrare in lant',cu zece tone de uraniu.
La inceputul anului 1939 , oamenii de stiinta sunt convinsi ca o 'arma atomica' poate fi fabricata si , la 2 august , Einstein ii scrie lui Roosevelt pentru a-l informa si a-i sugera construirea unei bombe de tip nou , cu o putere foarte mare.
Presedintele accepta propunerea si acorda , in cel mai mare secret , 2 miliarde de dolari unui mic grup de savanti care promit sa informeze ,pana la 1 aprilie 1945 , daca este posibila sau nu fabricarea unei astfel de bombe.
In Europa , numerosi savanti sunt nevoiti sa fuga datorita inaintarii germane :Joliot-Curie isi transfera documentele in Anglia si reuseste sa-si transporte rezerva de 180 kg de apa grea la Windsor , la 16 iunie 1940 ; dupa Einstein si Fermi ,Szilard, Wigner si ,la putin timp ,Niels Bohr se vor alatura acestora .In august 1940 , Edgar Sengier ,administrator al Uniunii miniere dinKatanga-Superioara , expediaza la New York 1 140 tone de uraniu , ce vor fi depozitate in Staten Island.
Britanicii colaboreaza activ cu francezii si germanii din emigratie si , incepand din toamna anului 1940 , coopereaza in mod oficial cu americanii , intrand chiar in echipele acestora .
Din acel moment , PROIECTUL MANHATTAN , se va concretiza in Statele Unite . Cercetarile continua in mai multe orase :Berkeley , Los Alamos ,Hanford si intr-un oras nou de 75 000 de locuitori , construit special ,Oakridge (Tennessee) .Dupa doi ani ,aproape 150 000 de persoane lucreaza in cel mai mare secret in cadrul PROIECTULUI MANHATTAN .
La data de 16 iulie 1945 , in fata a 250 de savanti , in zona izolata a desertului Alamogordo , prima bomba experimentala cu plutoniu explodeaza cu succes.
S-ar fi putut incheia razboiul cu Japonia fara folosirea bombei atomice?
Raspunsul la aceasta intrebare ramane de domeniul conjuncturii.
Argumentele aduse de japonezi:
Japonia era practic infranta;
Era pe punctul de a accepta o capitulare conditionata;
O demonstratie ar fi fost suficienta ;
O astfel de operatiune nu avea nici o justificare morala.
Este adevarat ca Japonia nu mai putea face mult timp fata atacurilor armatelor aliate . Lovitura de gratie putea fi data si cu arme conventionale.
Americanii stiau ca Japonezii solicitau o capitulare conditionata,pentru ca ei se aflau in posesia codului japonez si de asemenea erau in posesia mesajelor lui Togo catre Sato .
Demonstratia ar fi putut sa nu-i convinga pe militari .Bombardamentele asupra capitalei Japoniei din martie 1945 au produs moartea a 83 000 de persoane si nu au produs nici o reactie.Testul ar fi putut esua si ar fi avut un efect contrar.
Aspectul moral nu a preocupat pe nici unul din oamenii politici ocidentali.Doar savantii au emis pareri in aceasta problema , de care pana la urma nu s-a tinut seama.
Parerea mea este ca s-a gresit enorm prin lansarea acestei bombe atomice. Aliatii ar fi trebuit sa se gandeasca macar la pierderile enorme de vieti omenesti nevinovate si nu la victoria aproape obtinuta. Acest act de cruzime pe de-o parte si de rasism pe cealalta nu ar fi trebuit sa aiba loc . El se seamana cu o razbunare a americanilor pentru atacul japonez de la Pearl Harbor .Desi descoperirea acestei arme de distrugere in masa a fost o mare descoperire pentru omenire , ea nu trebuia testata pe oameni , mai ales sub pretextul ca este singura modalitate de capitulare a japonezilor.Lansarea bombei atomice ar fi putut fi si un mod de impresionare a rusilor , dorind sa dovedeasca astfel superioritatea militara a americanilor.
Jacques de Launay
Mari decizii ale celui de-al doilea razboi mondial (vol . II)
|
