Institutia Arhivelor în judetul Covasna dateaza din 15 iunie 1953 ca unitate subordonata Serviciului Regional al Regiunii Mures Autonoma Maghiara a Arhivelor Statului, iar din 1962 în subordinea Serviciului Regional Brasov. În urma reorganizarii administrative din 1968, se constituie Filiala Arhivelor Statului - jud 535j98f etul Covasna.
În primele doua decenii de activitate, preocuparea de baza a constat în prelucrarea materialului arhivistic în conditiile legislatiei din acea etapa, în special de la unitatile administrative (raion, primarii, comune), de cultura, de învatamânt, din justitie, precum si de la unele unitati economice. De asemenea, unele fonduri si colectii au fost preluate prin transfer de la Muzeul Raional (în prezent Muzeul National Secuiesc) si de la culte. Astfel s-a ajuns la un numar de 530 de fonduri si colectii arhivistice ce însumeaza cca. 2500 m.l.
Documentele din epoca moderna si contemporana sunt în proportie de aproximativ trei patrimi din total. Materialul arhivistic preluat de-a lungul timpului este divers, atât în ceea ce priveste specificul creatorului cât si a limbii în care este redactat într-un segment de timp istoric cuprins între secolele XIV-XX.
În mare parte, documentele detinute de Directia Judeteana Covasna sunt emise în limba maghiara, cu exceptia celor din perioada interbelica (pentru institutiile publice mai ales) si celor apartinând cultului ortodox, emise în limba româna.
La acestea se adauga documente emise în limba germana (pentru perioada regimului absolutist austriac din 1851-1867) si în limba latina (pentru unele documente medievale si cele ale cultelor catolic si reformat).
Fara a încerca neaparat o ierarhizare valorica, este de evidentiat dintre fondurile administrative cele ce atesta formele de organizare scaunala specifice zonei istorice, precum: Scaunul Sepsi (1580-1849), Scaunul Kezdi (1580-1861), Scaunul Orbai (1625-1861), ce aveau sa constituie Scaunul Trei Scaune (1867-1876). Fondurile Prefectura Judetului Trei Scaune (1876-1961), Primaria Orasului Sf. Gheorghe (1730-1961), Primaria Orasului Tg. Secuiesc (1427-1960) si fondurile primariilor comunale întregesc aceasta categorie.
Este de apreciat în mod deosebit cuprinderea în fondul Primaria Orasului Tg. Secuiesc, de pilda, a unui numar de documente de valoare aparte, emise în Moldova la Iasi, Tg. Trotus, Manastirea Bistrita, documente din secolele XVII si XVIII, purtând semnele de validare ce le confera autenticitatea, inclusiv semnaturi autografe ale unor voievozi de dincolo de munti (Vasile Lupu, Gheorghe stefan, Antonie Voda Ruset, Grigore Ghica, Duca Voda, Constantin Mavrocordat), atestând legaturile complexe ale comunitatilor din sud-estul transilvan cu Moldova.
Directia Judeteana Covasna detine un numar de 35 de fonduri si colectii create de curtile nobiliare secuiesti, care între altele fac referiri la starea sociala si spirituala a populatiei românesti aservite pe marile proprietati funciare, iar pe de alta parte, o serie de documente sunt de provenienta româneasca din Moldova si Muntenia cu semnaturi autografe ale voievozilor Petru Rares, Mihai Viteazul si Matei Basarab. Dintre acestea, cele mai importatnte sunt fondurile familiale Apor din Turia de Jos (1325-1895), Damakos (1470-1921) si Kalnoki (1525-1902), în prezent restaurate si microfilmate.
Prin valoare, prin continut, cele mai de sus apartin fara îndoiala patrimoniului national. Colectia de registre parohiale (1696-1950), cuprinzând cultele ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat si unitarian, prezinta ansamblul vietii spirituale si complexitatea acesteia. În plus, documentele referitoare la cultul ortodox atesta si situatia populatiei românesti supuse asimilarii etnico-religioase, fiind emise în parohii românesti disparute azi si ramase doar în memoria arhivelor. Sunt de altfel si singurele marturii documentare din epoca feudala si moderna emise în limba româna.
Dupa 1990, în cadrul manifestarilor stiintifice si prin publicatii, problematica istoriei comunitatii românesti în epoca medievala si moderna, precum si problematica etapei interbelice, deosebit de complexe si mai putin evidentiate anterior, au constituit obiectivul central în domeniul activitatii de valorificare a documentelor de arhiva. În ceea ce priveste comunitatea maghiara, documente de relevanta ale evolutiei acesteia au fost publicate în volumul "Minoritatile nationale din România, 1918-1925", editat de Arhivele Nationale.
Directia Judeteana Covasna este prezenta cu materiale în publicatii de prestigiu precum Arhiva Româneasca (informatii din documente locale privind cauza nationala la românii din Trei Scaune), Colectia Pro Patria editata de Directia de Cultura si Sport a Ministerului de Interne (Specificul documentelor de patrimoniu detinute de Arhivele Statului Covasna) si se numara printre colaboratorii celui de-al doilea volum Minoritatile nationale din România.
La acestea se adauga o colaborare cu publicatiile locale Cuvântul Nou si Politia. În manifestarile organizate pe plan local cu aportul Arhivelor Nationale Bucuresti si a unor directii judetene, pe problematica specificului sud-est transilvan, se detaseaza sesiunile nationale 75 de ani de la Marea Unire(1993), Mesajul Arhivelor(1994) si 50 de ani de la eliberarea orasului Sf. Gheorghe de sub ocupatia straina (1994), aceasta din urma în colaborare cu M.ap.N.
Dintre manifestarile cultural-stiintifice la care Directia Judeteana Covasna si-a adus partea sa de contributie se detaseaza sesiunea omagiala de la Bucuresti prilejuita de împlinirea a 160 de ani de existenta a Institutiei Arhivelor Statului - 1991, Sesiunea nationala de la Piatra-Neamt marea Unire de la 1918 - 1993, Colocviul Protejarea patrimoniului cultural national - Bucuresti, 1995, sub egida M.I., Factorul militar în viata oraselor - sub egida Comisiei de istorie a oraselor, Giurgiu, 1995.
Arhiva Româneasca, tom II, fasc. II/1996, p. 99-101.
|
