ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1945 -1960
În 1945, economia României se afla într-o situatie dezastruoasa. În ciuda actului de la 23 august 1944, România a constituit, în ochii URSS, o prada de razboi. Pe principiul ca "cel care ocupa un teritoriu îsi impune si sistemul sau social", armata sovietica a impus venirea la putere a comunistilor. In septembrie 1944, României îi fusesera impuş 131i82b ;i termeni destul de duri pentru iesirea din starea de razboi cu Natiunile Unite. In primul rând, noul aliat român al Natiunilor Unite trebuia sa achite toate costurile mentinerii trupelor Armatei Rosii, precum si pe cele ale Înaltului Comandament Aliat. Apoi, pentru pagube de razboi, România trebuia sa-i plateasca Uniunii Sovietice suma de 300 de milioane de dolari SUA în marfuri: produse petroliere, cereale, materiale lemnoase etc. Perioada de esalonare nu era deloc generoasa - doar sase ani, având în vedere ca si economia fusese mobilizata pentru razboi. România ajunsese sa nu mai aiba nici macar cereale suficiente, guvernul Groza facând un apel public catre Stalin pentru un împrumut.
Agricultura fusese afectata de razboi si de seceta din anii 1945-1946. România continua sa fie un stat predominant agrar, 80% din populatie traind si muncind în mediul rural. În martie 1945, se legifereaza reforma agrara, prin care le-au fost împartite taranilor fara pamânt sau cu pamânt putin, peste 1 milion de hectare de pamânt, desfiintându-se marea proprietate mosiereasca.
Începând cu 1949 se trece la colectivizare, numita si "procesul de transformare socialista a agriculturii" în documentele Partidului Comunist din România, proces care se încheie în 1962. Este perioada în care se înfiinteaza Cooperativele Agricole de Productie (CAP-urile).
Productia agricola a atins nivelul antebelic în anii 1954-1955, în timp ce ea reprezenta doar 74% din acest nivel în 1950.
Industria a fost grav afectata de bombardamente si de luptele desfasurate pe teritoriul României. Astfel, în 1945, din parcul de masini-unelte existent în 1943, mai functionau doar 10%. Productia industriala a scazut în unele ramuri la 50%, iar dintre acestea, industria petrolului a înregistrat cele mai mari pierderi.
În octombrie 1945 are loc Conferinta Nationala a PCR care adopta unele masuri privind redresarea si dezvoltarea economiei nationale, apreciindu-se ca România dispune de resurse naturale si de forta de munca necesare acestui proces în centrul caruia trebuie sa stea crearea unei industrii puternice nationale.
În martie 1947 au fost înfiintate Oficiile Industriale care controlau activitatea întreprinderilor particulare, au fost desfiintate cartelurile, iar în unele întreprinderi industriale importante s-au introdus programe de productie, s-a instituit controlul economic al statului asupra productiei si circulatiei marfurilor.
La 11 iunie 1948, Marea Adunare Nationala voteaza Legea privind nationalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport, lichidându-se proprietatea particulara, instituindu-se proprietatea publica, premisa a trecerii la economia planificata. Se trece la înfaptuirea planurilor anuale de stat si a primului plan cincinal - 1951 - 1955 - timp în care are loc refacerea economiei nationale dupa cel de-al II-lea razboi mondial.
În perioada 1945 - 1959 se asimileaza în productia industriala a României noi produse precum cocs, otel, masini si aparate electrice de uz casnic, camioane, autobuze, materiale plastice, industria usoara, alimentara etc.
Toate acestea au avut loc pe fundalul cresterii semnificative a investitiilor în industrie si a cresterii numarului de muncitori.
|