EFECTUL PIRAMIDA

EFECTUL PIRAMIDÃ

INTRODUCERE - Vom vedea cum s-a nãscut ideea arhitectonicã de piramidã cum a evoluat si functia ei complexã reflectatã în apogeul dezvoltãrii ei în cultura egipteanã si de ce piramidele nu aveau doar 24124o1422y un rol strict mortuar religios sau astronomic dar si functii derivate din asa numitul "efect al piramidei". Efect ce-l voi dezvolta în paragrafele urmãtoare. Din punct de vedere istoric arheologic, cuvîntul "piramidã" ne face a ne gîndi spontan la piramidele Egiptului fiind cele mai cunoscute dar asta, nu înseamnã cã, aceastã formã de constructie geometricã nu a fost folositã in alte pãrti ale lumii de alte civilizatii. În multe culturi si civilizatii arhaic preistorice cu ocazia morti unui sef tribal, pe locul mormîntului acestuia se recurgea la acumularea unui volum oarecare de detriti care cu timpul au început a lua o formã circularã (tumuli; în Egipt mastabe). Cu timpul, tumulul evolueazã spre forma piramidalã.

FORTA GEOMETRICÃ PIRAMIDALÃ - Chiar dacã datele ce le voi cita sunt într-o mãsurã oarecare depãsite, (anii 70) pot da o idee asupra studilor stintifice asupra formei geometrice a piramidei. Studii începute în anii '60. În special în U.S.A., în tot decursul anilor 80-90 aceste studii au continuat în mod secret, ceea ce însemnã cã, prea putin au fost date publicitãtii noi date. Dr. Arm Gohead dupã ani de cercetãri asupra formei de piramidã declarã: " în piramidã e o fortã care sfideazã legile stintifice". În anul 1968 premiul Nobel Dr. Luis Alvarez, încercã de a obtine unele rãspunsuri stintifice studiind piramida lui Cheops. Pentru a descoperi eventuale camere secrete si coridoare rãmase încã ascunse, mãsurã cu aparate moderne, bombaradamentul razelor cosmice ce traversau structura piramidedei si a diferite obiecte mai groase sau mai subtiri. Dupã studiul a mai mult de 2 milioane de raze, rezultatul dat de computer, apãrea cu totul normal cu concluzia cã, nu ar fi nici o altã camerã secretã sau coridor. La proiect parteciparã mai multe mii oameni de stiintã si desi proiectul se încheie fãrã nici o descoperire, un fapt intrigant fu dezvãluit de unul de oamenii de stiintã. Pãstrîndu-si anonimatul, declarã jurnalistului John Tunstall într-un articol apãrut în London Times: "e adevãrat , rezultatul dat de computer, nu indica nimic deosebit sau anormal. Dar recalculînd aceleasi date pe acelasi computer, rezultatul era diferit. Au fost folosite si alte computere cu acelasi sistem de calcul dar de fiecare datã, rezultatul era diferit. Rezultatul obtinut sfideazã toate legile cunoscute de fizicã. O explicatie posibilã ar fi forma geometricã însãsi a piramidei sau un mister ascuns în ocultism." O declaratie de acest gen pare ridicolã mai ales cînd vine de la un om de stiintã. BREVETUL Nr. 91304 -Terminat al II-lea rãzboi mondial, lumea si mai ales Europa apare din nou divizatã în douã blocuri de putere politicã - militarã: de asa numita cortiã de fier. La Praga în 1949 pe atunci Cehoslovacia, un radio tehnician pensionat Karl Drbal, depune un brevet inspirat si bazat pe forma geometricã piramidalã avînd ca bazã a raportului de constructie matematic, piramida lui Cheops din Giza. Îi trebuirã 10 ani lui Drbal de a convinge autoritãtile de atunci cã, într-adevãr se trata de o inventie (eu as spune de o redescoperire). Abia în 1959 fu cu adevãrat aprobat brevetul. Comisia de brevete tratã evident superficial inventia propusã, considerînd-o a fi mai dgrabã un truc oarecare si doar determinatia inventorului ei si a faptului incredibil cã, functiona, fãcu ca în sîrsit sã fie consideratã ca atare: o inventie. Dar iatã cîteva extrase descriptive a brevetului apãrut într-un interviu din 1974 dat de Karl Drbal. Brevetul stipuleazã:" Aparat de mentinere a lamelor de barberit ascutite" De notat: brevetul nu promite ascutirea lamelor ci doar de a le mentine ascutite. Brevetul se bazeazã pe piramida lui Cheops. Înãltimea 8 cm. si laturile bazei 12.5 cm. Laturile de la bazã pot fi calculate multiplicând înãltimea piramidei pe Pi/2 (1.57079). Desi piramida brevetatã are ca bazã raportul de calcul a piramidei lui Cheops, pot fi folosite si alte raporturi de calcul. În esentã brevetul e recontructia în carton minituarizatã a piramidei lui Cheops în care lamele de barberit depozitate în interior, rãmîn ascutite în ciuda faptului cã, sunt folosite.Procesul regenerator a tãisului lamelor se produce exclusiv în interiorul cavitãtii piramidale. Explicatia cea mai plauzibilã a functionãri a acestui aparat piramidal, se bazeazã pe crearea unui cîmp de fortã cosmic terestru electric si electro magnetic gravitational si posibil existenta altor câmpuri de fortã neindentificate. Aceste câmpuri de fortã actioneazã asupra structurii microcristaline a tãisului lamei, reducînd numãrul perturbãrilor structurii tãisului ce se produce în timpul folosiri lamei de barberit.Cîmpurile de fortã (practic e un cîmp de micro unde) mai sus citate, actioneazã asupra structuri micro cristaline de otel regenerînd structura mecanic-fizicã. Lama, dupã un barberit în mod normal se regenereazã si singurã în decurs de 20-30 de zile. Folosind structura piramidalã, regenerarea dureazã doar 24 de ore. Drbal reusi sã demonstreze Comisiei de brevete, energia de micro unde generatã de soare si reflectatã de Pãmînt, în mod plauzibil putea sã actioneze asupra tãisului lamei. El demonstrã cã, energia necesarã regenerãrii e doar de 1 ev ( 1 electovolt=1.6 x 10-19 watt/secundã). În concluzie, piramida lui Drbal actioneazã ca un cîmp de rezonantã de microunde asupra moleculelor de apã bipolare, eliminîndu-le. Pentru ca un rezonator de microunde sã functioneze e necesar ca materialul sã fie de naturã dielectricã. Vreau sã subliniez un amãnunt important asupra cãruia putini s-au oprit. Un rezonator de microunde dielectric are nevoie de o antenã sau de o deschizãturã circularã. Desi piramida lui Drbal functioneazã foarte bine fãrã antenã sau gaurã, piramida lui Cheops în vîrful ei, avea colocat o piatrã piramidalã sau conicã Ben-Ben consideratã de naturã divinã(probabil de origine meteoricã). Aceastã piatrã pe lângã functia ei simbolic religioasã, în mod tehnic avea rol de antenã. Deci piramida lui Cheops, pe lângã alte functi e în realitate si un rezonator gigantesc de microunde.

EXPERIENTE SI APLICATII ALE EFECTULUI PIRAMIDÃ-Unele experiente le-am fãcut personal altele, le voi cita asa cum sunt descrise în bibliografie. Reluând concluzia inventiei lui Drbal, e de a considera piramida ca un rezonator de microunde.As adãuga cã, forma specificã de piramidã în esentã nu e altceva decît o "lupã" sau concentrator a razelor cosmice. Pentru constructia unui model, a se vedea sectia modele. Efectul piramidã fu aplicat cu succes de profesorul Carl Benedicks din Stokholm în 1952 în tratamentul otelului.Actionînd asupra structuri microcristaline a otelului, eliminã moleculele de apã bipolare si în consecintã obtinu un otel superior cu 22% mai rezistent.În 1973 la Mankind Research Unlimited Dr. Boris Vern, din Whashigton, folosind piramide de plastic de 25 cm., deshidratã ouã inoculate cu bacteri. În piramidã bacterile nu se reproduserã. Ouãle de control în afara piramidei nu numai cã, nu se deshidratarã dar bacterile se multiplicarã. Dr. Verne Cameron din California, construi o piramidã în miniaturã si o depuse pe suprafata de apã a unei cade de baie si lasã robinetul chiuvetei deschis pentru a obtine un mediu supra saturat cu vapori de apã. În internul piramidei depuse 50g carne de porc. Dupã 3 zile, carnea începu sã aibã miros, semn de putrefactie. Dupã 6 zile, mirosul dispãru complect, carnea fiind mumififacatã. Camerun sustine cã, dupã luni de zile, carnea rãmasã in piramidã era încã comestibilã. Acelasi experiment îl fãcu cu o bucatã de pepen rosu. Pepenele pierdu continutul în apã dar rãmase comestibil. Camerun, nu se opri doar la aceste aexperiente, intrigat de propietãtile misterioase a piramidei, construi un "aurometru". Un aparat ( în esentã o pendulã magneticã) de mãsurat haloul de fortã generat de obiecte. El afirmã de a fi indivizualizat o coloanã de energie care porneste din vîrful piramidei si se extinde pînã în tavanul încãperi. Dedesubtul piramidei, sub bazã, se creazã un alt cîmp de fortã energetic care ar fi reflexul formei piramidei doar cã undele reflectate de la bazã în jos par a forma o piramidã mult mai mare. Deplasînd piramida cîmpurile de fortã nu dispar. Rãmân active pînã la câteva sãptãmâni.

ALTE EXPERIENTE -Pe lîngã experiente de conservare, deshidratare si mumificare a alimentelor, au fost efectuate o gamã largã de alte experiente. Aceia din dvs. care doresc a face experiente, sfãtuiesc de a folosi alimente care nu au aditivi chimici conservanti. Personal, am experimentat un esantion de miere de albine care dupã 7 zile, începu a prezenta o vîscozitate crescutã. Dupã 20 de zile, mierea deveni solidã si schimbã culoarea. Luatã di interiorul piramidei si lãsatã în camerã în decurs de 3 zile recãpãtã caracteristicile initiale. În horticulturã semintele tratate în interiorul piramidei, o datã însãmântate, plantele crescute au dat dovadã de a fi mult mai rezistente la agentii patogeni, de a creste mai repede si sã dea productii superioare. Apa îmagazinatã în piramidã si ulterior folositã la irigare, conferã plantelor caracteristici asemanãtoare cu a semintelor cu o deosebire: plantele sunt mai rezistente la frig. Aceastã descoperire curioasã mã duce a considera rolul unei piramide din Tiahuanaco în Bolivia. La Tiahuanaco (fiind la o înãltime considerabilã culturile, sunt compromise de frig) existã resturile arheologice a unui oras preincas (15.000 ani î.e.n. ?!) cu constructii de factura megalicticã. Piramida e perfect alineatã N-S chiamatã Accapana si care e edificiul cel mai important la Tiahuanaco. Fiecare laturã mãsoarã 210 m si în partea superioarã a piramidei e prezentã o cisternã de apã. De la cisternã spre bazã e un labirint de canale. Consider ca o ipotezã f.plauzibilã, apa îmagazinatã si tratatã în piramidã era folositã pentru irigarea culturilor de plante si a obtine racolte îmbunatatite. Dar experimentãrile efectului piramidã nu se opresc aici. Au fost efectuate multe experiente asupra corpului uman.-Persoanele care au colocat piramide rosi sub pat, au declarat de a fi dormit excelent si dimineata de a averti o stare de plinã fortã. Construind o piramidã destul de mare în care o persoanã poate sta, dupã 15 min. de repaos, se obtine refacerea fortelor. Nu este indicat de a dormi mai mult de 3-4 ore în interiorul piramidei, deoarece energia acumulatã fiind prea mare poate crea stãri de euforie si alte efecte secundare. 80% din persoanele care s-au asezat pe un fotoliu nestiind cã, dedesubt era plasatã o piramidã, au declarat de a fi avertizat senzatii si excitatii sexuale. Mã opresc aici în descrierea aplicatiilor stintifice a efectului piramidã dar asta nu însemnã cã, enumerarea lor e complectã s-ar putea spune din potrivã.

OCULTISM SI MITOLOGIE - Desigur vorbind despre piramide implicã asocierea acestui subiect cu multe stiinte exacte: astronomie, fizicã, matematicã, geologie, astrofizicã, geodezie etc., acestea fiind doar unele din stiintele cele mai avizate în studiul piramidelor. Nu cred cã, poate fi ignorat o ramurã pe cît de subiectivã pe atît de afascinantã si dacã nu chiar esentialã. Aspectul ocult mistic religios. Fiind un aspesct interpretativ e mai degrabã un subiect de polemici. De cele mai multe ori studiul preistoric parte cu convingerea preconceputã: omul antic era plin de credinte superstitioase si de aceea era un om inferior(?!). Fãrã tehnologii avansate doar în posesul a unor instrumente rudimentare de piatrã, lemn si oase de animale, logica noastrã modernã, ne impune prezumtia de imposibilitate ingenieristicã a unor opere arhitectonice relevante a epoci preistorice. Cel putin acest lucru îl sustine arheologia oficialã. Totusi dintre putinele vestigii care s-au conservat din preistorie pânã la noi, piramidele si mai ales cea a lui Cheops sfideazã logica modernã. De obicei, testele mitologice mistic religioase sunt scartate a priori ca simple superstitii. Eu, sustin cã, citirea lor si interpretarea lor în lumina si din punctul de vedere a logicii omului preistoric ( istoria logicii umane o voi dezvolta într-un articol viitor) pot revela date si raporturi de calcul a stiintelor exacte: matematicã, fizicã etc., doar cã aceste date sunt codificate si accesibile initiatilor...de mult timp dispãruti. E de neconceput ca operele de ingenerie sã le considerãm capodoperele unor oameni destepti iar testele lor ca simple povestioare superstitioase a unor oameni prosti. Existã o anumitã traditie ocultã legatã în mod general asupra piramidei si în mod particular specific cu piramida lui Cheops. Anumite pãrti ale piramidei, corespund cu anumite organe umane. Uni sustin chiar cã, camerele piramidei corespund nu numai cu organele umane dar si cu functii specifice a corpului uman. În Piramida Mare, e prezentã o camerã si eu cred, voit necomplectatã care simbolizeaza o grotã. În mitologie ocultism, grota reprezintã organele sexuale, locul unde se naste viata. Camera regelui e mintea. A reginei, inima. În multe mitologii, grota e locul de nastere a unui personaj mesianic, locul de nastere a unei doctrini (ex: vezi grota din Bethleme si nasterea Domnului Isus). Zamolxis, avea resedinta într-o grotã pe muntele Kognainon. De aici prin emisari sau personal, o datã la 4 ani îndruma poporul. Ar fi interesant în a se face un studiu de analogi între putinul ce se stie despre el si Cartea Mortilor si Osiris. Plutarh, care era un bun cunoscãtor al mitologiei si probabil un initiat, ne spune cã, Osiris s-ar fi nãscut în ziua 361 a anului, adicã 25 decembrie. Nu voi dezvolta subiectul dar sunt asemãnãri izbitoare de doctrinã între cultul lui Osiris si Evanghelie. Edward Carpenter în Pagan and Christian creeds enumãrã 10 puncte de identitate între crezul crestin si personaje mitologice. Voi mentiona doar douã. 1. Nasterea personajelor se verificã în 25 decembrie sau cu o zi înainte sau dupã. 2. Personajele se nasc în grotã sau camerã subteranã. Dr. Paul Brunton (nu cunosc anul dar probabil secolul 19) într-o lucrare de-a sa, descrie o experientã unicã, ocult misticã. Brunton, care avea probabil o anumitã pregãtire ocultã, sustine cã, sarcofagul gol ce se aflã în camera regelui lovit cu un baston de lemn, produce un sunet care nu poate fi clasificat în nici o gamã musicalã. E un sunet care nu are nici o corespondentã cu sunetele asa cum le cunoastem. La prima vedere poate apãrea o afermatie gratuitã fãrã o importantã evidentã. Acest lucru mã face însã a considera doctrina lui Pitagora care a demosnstrat cã, între notele muzicale, sunete si game muzicale, existã un precis raport de calcul matematic. Afermatia lui Brunton însemnã pur si simplu cã, sunetul sau nota produsã de sarcofag nu poate fi înscrisã în nici o schemã matematicã. Un sunet specific luat ca atare: unic. Brunton, în cãutarea unor senzatii tari se decide în a petrece o noapte în camera regelui. O datã cu cãderea noptii, începe a averti tot mai insistent prezenta unei forte negative. Tot mai imperios frica, îl îndeamnã în a pãrãsi piramida dar reuseste în a rezista si de a-si controla frica. Senzatia de frica creste si la un moment dat luciditatea începe a-l pãrãsi. Frica ajunsã la paroxism în mod practic îl paralizeazã. Vede monstri si personaje strane. Timpul pare suspendat ca fulgul unui puf de plop în cine stie ce dimensiune. La un moment dat cavalcada monstrilor se terminã si avertizeazã o prezenta beneficã, tot mai pronuntatã, care se concretizeazã cu aparitia a doi preoti a Egiptului antic îmbrãcati în vesminte de in alb. Preotii îl avertizeazã: continuând "cãlãtoria" reîntoarcerea îi poate fi fatalã. Brunton e decis de a merge pînã la capãt. Cei doi preoti îl invitã a intra în sarcofag "precum initiatii Egiptului antic". Intrat în sarcofag, cade într-un fel de somn letargic si simte cum purtat de cei 2 preoti pãrãseste corpul si condus într-un loc care din pãcate nu reuseste a-l descrie, dupã o micã pauzã în care unul din preoti se absenteazã, la întoarcerea lui, i se încredinteazã un mesaj al Creatorului Lumii cãtre umanitate: "Dacã oamenii se vor odia si vor înceta de a observa legile impuse de Creator, atunci omenirea va fi distrusã". Recondus la sarcofag, reintrã în corpul sãu si se trezeste. O experientã unicã dar care poate a fost trãitã de însusi Napoleon Bonaparte. Dupã cucerirea Egiptului, Napoleon se decide de a petrece o noapte de unu singur în Marea Piramidã. Dimineata reîntors între locotenentii sãi, evident tulburat si încercat, ordonã ca nimeni vre-o datã sã-l întrebe de noaptea petrecutã în piramidã.

MODELE - Conditii preliminare

Materialul de constructie e necesar a fi de naturã dielecticã, adicã neferoasã. Cel mai indicat e cartonul.

Culoarea: rosie (cea mai indicatã)

Pozitia piramidei (conditie esentialã). Cu ajutorul unei busole se determinã Nordul. Atentie: nu în toate experientele e suficient de a avea piramida alineatã cu nordul magnetic. Pentru alinearea corectã Nord-Sud geografic se poate consulta tabela de corectie ce o puteti gãsi într-un atlas geografic.

Locul operativ al piramidei trebuie ales pe cît posibil la distantã de aparate care creazã cîmpuri electro magnetice (ex: computer, tv., etc.)

Suprafata pe care piramida e lãsatã, nu trebuie sã fie de naturã feroasã.

Materialul experimental introdus în piramidã, trebuie sã fie plasat la o înãltime de 1/3 din înãltimea totalã a piramidei.

Materialul depus în piramidã poate fi inspectionat dar repus în aceasi pozitie.

Pentru maximizarea eficientei modelului, planul înclinat piramidal, trebuie sã fie între 51 si 52 grade.

Constructia modelului piramidei lui Cheops se bazeazã pe numere irationale.

Numerele de bazã sunt: Pi= 3.1415 si Phi= 1.618. Phi e determinat de proportile incorporate în piramidã.

METODA I

Bazã= 22.5 cm; Laturã=21.37 cm; Înãltime= 15 cm.

METODA II

Cu ajutorul unui compas , desenati laturile pirmidei si decupati.

METODA III

Desenati 4 triunghiuri în care unghiul intern, e de 61 de grade. Decupati si apoi lipitile între ele cu schotch.

CONCLUZIE

Efectul piramidã, e un efect curios si care din pacate aplicatiile lui sunt conditionate si mult limitate de influenta pe care undele electro magnetice generate de om, le creazã. S-au fãcut multe studii asupra piramidelor si s-a scris si mai mult asupra lor. Stim multe despre ele dar unele rãspunsuri esentiale încã lipsesc. Pentru satisfacerea curiozitãtii firesti, cine doreste poate efectua experiente simple, empirice cu rezultate neasteptate.

Cei care doresc un studiu mai detailat, pot folosi o metodã oarecare de statisticã iar datele procesate pe computer, pot furniza punctul de plecare pentru alte experiente. În fine se pot tenta experimentãri " high tech" ca de ex: noi tehnici de impresionare a lastrelor fotografice sau prin senzori electronici I/O legati la un computer, studiul câmpurilor de fortã. Pe fundalul consideratilor acetor concluzii domneste piramida lui Cheops. Nu existã un alt edificiu care prin acumularea coincidentelor matematice si fizice, sã autoexcludã coincidenta pur fortuitã. De ce nu si celelalte: piramidele Kufu si Menkurio ? Robert Bauval un inginer de constructi civile, sustine cã, ar fi fost proiectate ca un complex unitar cu mult timp înainte de perioada dinasticã si legate la constelatia lui Orione. Parte din rãspunsuri asupra cunostintelor astronomice egiptene, pot fi gãsite în textele sacre legate la cosmogonia Egipteanã. De exemplu, într-un text se spune: steaua Sirius (Isis) are o stea "sorã" dar care, e invizibilã ochiului uman. Interrpretând textul, se deduce cum în apropierea stelei Sirius, e o stea invizibila. Egipteni nu aveau nici mãcar ochelari. Cum puteau sti de existenta unei stele vizibilã doar cu telescopul? Un trib african pe coasta occidentalã DOGON, au ca traditie cã, multe din cunostintele lor le-au fost transmise de egipteni. Într-un dans ritual ín care steaua Sirius e porotagonistã e însotitã de o altã stea. Piramida prin însãsi polarizarea a multor discipline, are darul de a afascina.

BIBLIOGRAFIE Nu voi cita întreaga bibliografie care-i prea extinsã ci doar sursele mai importante. Pyramid Power-MaxToth si Greg Nielsen PLUTARH-Writings and notes