,EGIPTUL ESTE UN DAR AL NILULUI'' - sintagma folosita de Heorodot subliniaza importanta deosebita a acestui fluviu în viata Egiptului antic.
·   151p1521b ; Civilizatia egipteana s-a nascut ca o civilizatie dependenta de marele fluviu si de revarsarile sale denumita ea însasi nilotica .
·   151p1521b ; Ca si Tigrul si Eufratul în Mesopotamia si aici existenta fluviului determina de timpuriu dezvoltarea unei civilizatii care s-a bazat în mod esential pe agricultura.
·   151p1521b ; La revarsarile periodice ale Nilului s-a adaugat irigarea si constructiile hidrologice care au extins zona fertila si au facut posibil controlul revarsarilor nilotice.
Civilizatia creata în jurul Nilului a depins :
·   151p1521b ; de revarsarile acestuia si de agricultura de irigatii
·   151p1521b ; de necesitatea controlului asupra canalelor de irigatie
·   151p1521b ; de nevoia organizarii si administrarii timpurii a teritoriului .
Aceste lucruri au determinat de timpuriu :
·   151p1521b ; un sistem administrativ riguros determinat de necesitatea construirii si controlului teritorial si a canalelor de irigatie.
·   151p1521b ; o adevarata salba de institutii administrative în cadrul unui stat centralizat complet diferit ca structura de alte state ale Orientului Apropiat.
Statul egiptean :
·   151p1521b ; s-a nascut dintr-un ansamblu de tinuturi ( nomele ) grupate în jurul axei vitale a fluviului ;
·   151p1521b ; era condus de o administratie organizata ierarhic si piramidal , avându-l în frunte pe faraon - regele zeu , despot absolut , înzestrat cu atribute divine.
·   151p1521b ; rezida în mentalitatea egipteana din faptul ca fluviul a fost divinizat sub numele de HAPI , revarsarea anuala numindu-se ,, venirea lui Hapi''.Zeul Hapi este cel care asigura hrana casei regale , a faraonului si populatiei.
·   151p1521b ; Chiar si numele pe care egiptenii l-au dat tarii lor reflecta imaginea benefica a revarsarilor nilotice: K M T (Kemet) - Ţara Neagra.
·   151p1521b ; Egiptul s-a situat în centrul lumii vechi într-un climat moderat , pe un pamânt fertil
·   151p1521b ; Nilul este stâlpul vietii egipteanului utilizat pentru agricultura
1.LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ
·   151p1521b ; Egiptul antic ca si cel actual este localizat în nordul Africii ,
·   151p1521b ; la întretaierea drumurilor ce legau Orientul mijlociu , prin Peninsula Arabica si prin Marea Mediterana de Asia si Europa .
·   151p1521b ; Aceasta asezare nu va determina crearea aici a unei civilizatii de acculturatie .
·   151p1521b ; Din contra civilizatia egipteana se naste ca una de extrema originalitate , cu putine influente acceptate din alte zone culturale .
·   151p1521b ; În prezent Egiptul , cu capitala la Cairo , este o tara de limba araba, în care este practicat islamismul în proportie de 93 % .
·   151p1521b ; Suprafata sa este de 1 000 000 km m 2 din care numai 30 000 fertili, restul fiind desert .
·   151p1521b ; În prezent populatia este de cca 30 000 000 locuitori iar economia se bazeaza mai ales pe turism.
LOCALIZARE TEMPORALĂ
·   151p1521b ; Civilizatia egipteana dureaza cca 3200 de ani .
·   151p1521b ; Cronologia ei a fost stabilita dupa traditia transmisa de preotul Manethon , un preot al lui Serapis care a trait în perioada elenistica în orasul Alexandria .Acesta consemneaza 33 de dinastii .
·   151p1521b ; Aceste informatii au fost coroborate cu cele descifrate pe câteva papirusuri - liste regale din diverse perioade care consemneaza regii diverselor dinastii egiptene:
·   151p1521b ; Cele 33 de dinastii consemnate de Manethon sunt grupate în câteva perioade .
1.EPOCA PROTODINASTICĂ ( THINITĂ) - 3200 - 2686 , dinastiile 1-3
·   151p1521b ; Începe prin unirea celor doua regate - Egiptul de Jos ,în nord si Egiptul de Sus în sud, sub sceptrul regelui Narmer (grc.Menes).
·   151p1521b ; Acesta întemeiaza prima dinastie egipteana denumita si thinita de la numele capitalei Thinis.
·   151p1521b ; Egiptul ia fiinta acum ca stat centralizat , unitar , condus de o birocratie ierarhizata si puternica subordonata faraonului zeu , întrupare a lui Horus.
2.EPOCA REGATULUI VECHI SAU MEMFITĂ ,2686 - 2181, DINASTIILE 3-6
·   151p1521b ; A fost o epoca de pace si prosperitate .
·   151p1521b ; Statul centralizat nu este angajat în nici un fel de conflicte - locale sau cu vecinii
·   151p1521b ; Dezvolta mai ales legaturile comerciale cu Siria, Nubia si Libia .
·   151p1521b ; S-au dezvoltat mestesugurile si stiinta
·   151p1521b ; s-au creat primele opere liturgice si literare remarcabile - Textele piramidelor.
·   151p1521b ; În timpul regelui Djeser ( 2667 - 2648) este construita piramida în trepte de la Saqqarah , mormântul monumental al faraonului prin care i se asigura nemurirea si vesnicia de zeu.
·   151p1521b ; Tot acum se construiesc si marile piramide de la Gizeh , ale lui KEOPS, KEFREN sI MYKERINOS ( Khufu , Khafra si Menkaura).
3.PRIMA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ -2181 - 2040 , dinastiile 7-10,
·   151p1521b ; Este o perioada de anarhie si declin al autoritatii faraonice ;
·   151p1521b ; tara se descentralizeaza si pe acest fond au loc în Egipt primele invazii ale asiaticilor .
·   151p1521b ; Totusi acum se scriu câteva din textele cu caracter sapiential :Povestea taranului bun de gura si Învataturile pentru regele Merikare, precum si texte cu caracter magic implicate în cultul funerar- Textele sarcofagelor si prima varianta di Cartea mortilor.
4.REGATUL DE MIJLOC SAU TEBAN , 2040 - 1782,DINASTIILE 11-12
·   151p1521b ; Capitala regatului este stabilita la Teba
·   151p1521b ; iar zeul suprem al Egiptului devine AMON , o ipostaza a zeului soare.
·   151p1521b ; Statul centralizat si autoritatea faraonului se refac .
·   151p1521b ; Politica Egiptului nu mai este una a pacii ci una expansionista :sunt cucerite Nubia ,Sudanul .
·   151p1521b ; Pe plan local se extind terenurile pentru agricultura prin amenajarea oazei de la Fayum si se construieste un canal de navigatie care leaga Nilul de Marea Rosie.
·   151p1521b ; Se construiesc marile morminte hipogee de la DEIR EL BAHRI.
5.A DOUA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ , 1782 - 1570 , DINASTIILE 13-17
·   151p1521b ; Epoca de navaliri asiatice , miscari populare împotriva faraonului si preotilor
·   151p1521b ; Egiptul este invadat de o populatie razboinica asiatica HICSOsII,care vor stapâni aproape 200 de ani o parte a statului egiptean -regatul memfit , cu capitale la Avaris , în delta .Hicsosii introduc în Egipt calul, carul de lupta si arme noi si performabte.
·   151p1521b ; Jumatatea Egiptului - Regatul teban, este controlata de dinastiile egiptene.
6.REGATUL NOU ( IMPERIUL ),1570-1070, dinastiile rameside , 18-20
·   151p1521b ; Este perioada cea mai prospera si mai glorioasa din istoria de 3000 de ani a Egiptului.
·   151p1521b ; Acum statul este condus de faraoni cu o personalitate deosebita -Ramses I si Ramses II sau Amenofis IV, Ikunaton , faraonul eretic care va exprima cel mai bine prin reforma religioasa initiata de ele tendinta monoteista a religie egiptene prin proclamare lui Aton ca singur zeu.
·   151p1521b ; Acesti faraoni sunt de asemenea mari cuceritori si militari priceputi ,
·   151p1521b ; Egiptul îsi extinde teritoriul pâna la tarmul Eufratului .
·   151p1521b ; sunt construite marile temple - Teba, Karnak,Luxor,Abu Simbel.
7.A TREIA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ ,1069-664, DINASTIILE 22-24
·   151p1521b ; Este o perioada de decadenta cauzata de subminarea puterii regale de catre preotii tebani .
·   151p1521b ; Au loc invazii ale ,,popoarelor marii'',
·   151p1521b ; iar Egiptul este stapânit de dinastii straine - libiana -1085-715 si etiopiana sau kusita (D 25) 716-664.
·   151p1521b ; când Egiptul este cucerit pe rând de asirieni ( regele Assurbanipal) care sprijina urcarea pe tron a unui rege libian din orasul SAIS- care întemeiaza asa numita dinastie saita , a 26-a , 664-525.
·   151p1521b ; Urmeaza cucerirea persana ,
·   151p1521b ; cucerirea macedoneana ( 305-30) când Egiptul îsi muta centrul de putere si cultural în orasul elenistic Alexandria , întemeiat de Alexandru Macedon.
În anul 30 îen romanii cuceresc Egiptul .
În 641 Egiptul intra sub stapânire arabilor .
ORGANIZAREA TERITORIALĂ, ADMINISTRATIV -POLITICĂ , JURIDICĂ
·   151p1521b ; Irigarea , constructiile hidrologice si necesitatea de control asupra revarsarilor benefice ale fluviului precum si unitatea geografica a vaii dezvoltate de-a lungul acestuia a dus de timpuriu la o organizare teritoriala , administrativa si politica centralizata , riguros ierarhizata si ordonata.
·   151p1521b ; De la începutul existentei sale Egiptul s-a nascut ca un stat centralizat ,
·   151p1521b ; condus de un rege zeu , faraonul ,
·   151p1521b ; despotul oriental care are drepturi depline asupra supusilor si care detine proprietatea asupra întregului pamânt dispunând de el dupa cum crede de cuviinta.
·   151p1521b ; Administratia Egiptului este un model de centralizare si ierarhizare , dupa celebrul de acum model piramidal al puterii.
·   151p1521b ; Teritoriul statului era împartit în 42 de unitati teritorial - administrative denumite nome (sepet) conduse fiecare de un nomarh ( adj -mer - cel care sapa canalul) care avea atributiile unui prefect de judet fiind seful local al administratiei si al aparatului judecatoresc local ,organizat în capitala nomei unde solutiona litigiile locale .
De asemenea avea atributiile unui înalt functionar al statului:
·   151p1521b ; care veghea la întretinerea canalelor pe teritoriul nomei ,
·   151p1521b ; la asigurarea eficientei lucrarilor agricole pentru obtinerea unor recolte bogate,
·   151p1521b ; recruta soldati pentru armata în caz de conflict.
ELEMENTELE PUTERII în statul egiptean erau reprezentate de:
1.FARAON , regele zeu , autoritate suprema si despotica , posesor al puterii politice si a celei religioase .
·   151p1521b ; Suveran al celor doua tari ,
·   151p1521b ; el reprezinta regalitatea divina asociata cu cosmogonia si teogonia.
·   151p1521b ; Imaginile sale sunt nelipsite de însemnele puterii monarhice si divine: sceptrul, biciul , barba postisa , sarpele uraeus- cobra regala , simbol al întelepciunii.
·   151p1521b ; Faraonul este de asemenea întruparea zeitei MA'AT - adevarul ,dreptatea iar viata lui decurge în conformitatea cu preceptele obligatorii ale originii sale divine .
·   151p1521b ; Numele faraonului este scris înconjurat de semnul hireolglific SEN - a încercui , un medalion care semnifica faptul ca el ,,este ceea ce este înconjurat de soare''.
2. CLASA ÎNALŢILOR FUNCŢIONARI REGALI , A CLERULUI DE RANG SUPERIOR , A COMANDANŢILOR ARMATEI.
·   151p1521b ; Între acestia se remarca VIZIRUL (TJATI - vointa stapânului , urechile si ochii sale ) ;
·   151p1521b ; acesta este de obicei un membru al familiei regale si este de esenta divina el însusi.
·   151p1521b ; Este seful administratiei regale , al nomarhilor .
·   151p1521b ; Este sef al justitiei regale , exercitându-si atributiile prin intermediul tribunalului regal care solutioneaza litigiile grave .
·   151p1521b ; În acest sens dispune de un sistem judiciar bine organizat , cu norme si reguli aspre , cu pedepse suficient de severe care mergeau de la simpla bataie , la pedeapsa cu moartea - ardere, înecare, mutilari fizice sau exil.Exista posibilitatea internarii în lagare de munca , la construirea necropolelor regale.
·   151p1521b ; Vizirul mai conducea grânarul si visteria tarii , detinea controlul armatei si era bineînteles omul de încredere al faraonului si întîiul sfetnic.
CONSILIUL CELOR 10 - se afla în subordinea directa a vizirului si reunea pe conducatorii ,,caselor regale'' - un fel de ministere cu atributii specifice.
·   151p1521b ; 1.casa ogoarelor - care se ocupa de recolte si depozitarea grânelor
·   151p1521b ; 2.casa apelor - se ocupa de coordonarea observatiilor nilometrice si planifica irigatiile
·   151p1521b ; 3.casa alba se ocupa de finante
·   151p1521b ; 4.casa rosie - avea în grija cultul funerar regal
·   151p1521b ; 5.Serviciul de intendenta al armatei si arhivelor.
PREOŢII DE RANG INALT - superiorul lor firesc era faraonul, care dispunea de puterea spirutala a zeului.
·   151p1521b ; Preotii au format însa o casta sacerdotala puternica , care deseori a subminat puterea regala.
·   151p1521b ; Functiile acestora erau ereditare si deseori functia religioasa era combinata cu cea laica a înaltului functionar , cancelar sau nomarh.
·   151p1521b ; Profitau de o serie de privilegii ca de exemplu scutirea de impozitate .
·   151p1521b ; Erau numiti ,, parinti divini'' teoria despre regalitate divina a faraonului extinzându-se si asupra slujitoilor sai apropiati.
CLASA SCRIBILOR - era formata din functionari instruiti , special pregatiti în scolile egiptene pentru a deveni scribi, timp de 12 ani.
·   151p1521b ; acestia aveau un rol primordial în aparatul birocratic si se bucurau de o deosebita pretuire.
·   151p1521b ; Papirus egiptean :,,Nu ocarâ un om ce tine trestia pe o foaie de papirus .Fapta aceasta este o blestematie înaintea zeului''.
·   151p1521b ; Patronul scribilor era zeul întelepciunii THOT, inventator al scrisului.
·   151p1521b ; Pentru prima oara scribii sunt atestati în Textele piramidelor ;
·   151p1521b ; se face deosebirea între scribul de documente - si scribul zeilor , cel care copia cartile sacre , ca de exemplu CĂRŢILE LUI THOT.
3.Toata aceasta administratie birocratica si nobiliara era sustinuta de fapt de o patura de populatie productiva , relativ libera , formata din taranii agricultori si mestesugari.
·   151p1521b ; Acestia produceau bunurile societatii egiptene , pentru consum si schimb ,
·   151p1521b ; plateau impozite în natura sau prestatii de tot felul în folosul casei regale si templelor.
4.Ultimii în aceasta piramida sociala si de putere erau bineînteles sclavii ,
·   151p1521b ; folositi nu în economie ci în muncile domestice .
·   151p1521b ; Numarul lor nu este foarte mare iar provenienta lor este legata fie de prizonieratul de razboi , fie erau datornici.
·   151p1521b ; Erau dispretuiti iar întelepciunea egipteana - Întelepciunea lui Ani , scriere sapientiala din Imperiul Nou , spune :
·   151p1521b ; ,,Nu te înfrati cu un rob care apartine altui om , al carui nume este urât morositor.Caci daca acest rob este urmarit si prins si luat de catre stapânul sau atunci vei fi mâhnit si vei zice - Ce sa fac acum?''.
·   151p1521b ; Un sclav putea fi însemnat cu fierul rosu ,
·   151p1521b ; dar avea si o serie de drepturi - puteau poseda bunuri , puteau sa se casatoreasca cu femei libere , puteau sa lase mosteniri si puteau chiar accede la functii înalte în stat - Iosif.
·   151p1521b ; Numarul sclavilor a crescut dupa razboaiele de cucerire purtate de ramesizi dar ei nu au avut niciodata un rol esential în economie, sclavajul îmbracând forme specifice , domestice.
1.RESURSE
Principalele resurse ale Egiptului sunt cele ale solului , legate de cultivarea pamântului si de cresterea vitelor.
·   151p1521b ; Egiptenii aveau mai ales cereale ,oi,cornute si cai.
·   151p1521b ; Cultivau de asemenea inul - folosit în alimentatie , medicina si textile era considerat planta sacra din care se faceau vesmintele preotilor.
·   151p1521b ; Dezvoltata era pomicultura, viticultura si horticultura.
·   151p1521b ; Baza economiei egiptene este deci una mixta - agro -pastorala.
Alta resursa principala a Egiptului este asigurata de flora si fauna bogata a vaii Nilului .
·   151p1521b ; Exploatau mai ales trestia , lotusul (alimentatie) , si bineînteles papirusul.
·   151p1521b ; Lemnul era rar si se importa din Nubia,Siria si Liban .
·   151p1521b ; Fauna era extrem de variata si a dat nastere unei ocupatii active - vânatoarea - de hipopotami în Delta ,lei în desert , crocodili pe Nil .
·   151p1521b ; Crocodilul este zeificat - sub numele de Sobek , zeitate acvatica.
Egiptul are putine zacaminte minerale .
·   151p1521b ; Are însa suficienta piatra de constructii - calcar si granit , dar si metale - cupru si aur .Argintul rar era mai scump ca aurul.
2.EXPLOATAREA RESURSELOR
1.agricultura
·   151p1521b ; Economia se baza pe munca oamenilor liberi - plugari , pastori si mestesugari care asigurau cele necesare subzistentei si surplusurile menite schimbului.
·   151p1521b ; Acestia erau platiti în natura.
·   151p1521b ; Agricultorii puteau detine mici suprafete de teren.
2.activitatile mestesugaresti
·   151p1521b ; Activitatile mestesugaresti erau asigurate de oameni liberi organizatii corporatist.
3.negustorii
·   151p1521b ; Schimbul de bunuri era în întregime controlat de stat si se efectua pe baza de troc , economia monetara fiind necunoscuta.
·   151p1521b ; Se baza mai ales pe importuri de materii prime , în special metale , lemn , piatra de constructie dar egiptenii exportau mai ales cereale , tesaturi , peste . aur si papirus.
MODUL DE VIAŢĂ - locuinta, alimentatia, îmbracamintea.
·   151p1521b ; Herodot - descrie Egiptul sec.V îen , tara ,, cu multe minunatii demne de admirat ... si lucruri mai presus de puterea cuvântului ,,.
1.LOCUINŢA
·   151p1521b ; 1.1.Cei umili - taranii , pastorii ,pescarii locuiau în colibe facute din trestie sau în case din caramida nearsa.
·   151p1521b ; Gospodaria taraneasca era dotata cu amenajari pentru animale si pasari de curte , cu gradina de zarzavat.
·   151p1521b ; Nelipsita - pisica divinizata sub numele de Bastet.
1.2.Nobilii ,
·   151p1521b ; îsi construiau case din caramida cruda , pe doua nivele , cu terase .
·   151p1521b ; Aerisirea se facea prin ferestre practicate în acoperis .
·   151p1521b ; Casa nobilului putea fi înconjurata cu un parc cu flori , arbori si un bazin de apa.
·   151p1521b ; Poseda cladiri administrative , bucatarii , hambare , locuinte pentru sclavi.
Palatul regal era de asemenea construit din material perisabil - caramida cruda.
·   151p1521b ; Se pare ca locuinta cea mai trainic construita , din piatra si cea mai frumos împodobita a ramas mormântul - casa cea frumoasa a vesniciei.
·   151p1521b ; MOBILIERUL - era simplu constând mai ales din scaune ,paturi , mese si lazi pentru depoziotarea veselei si hainelor .Nobilii si cei înstariti îsi confectionau mobilierul din lemn pretios , cu încrustatii .
2.ALIMENTAŢIA
·   151p1521b ; Alimentul principal în hrana egipteanului îl constituia pâinea si produsele din grâu , planta lui Osiris , zeul vegetatiei si renasterii .
·   151p1521b ; existau peste 4o de produse din grâu.
·   151p1521b ; Anumite alimente erau interzise mai ales în hrana preotilor si casei regale - pâinea cu sare, carnea de porc , pestele de anumite soiuri si în anume perioade de timp.
·   151p1521b ; Lipsa de combustibil a determinat mai ales consumul crud al alimentelor -legume si fructe.
·   151p1521b ; Carne consumau o data pe luna si o preferau pe cea de gâsca .
·   151p1521b ; Animalele sacre nu erau taiate - vaca si berbecul
·   151p1521b ; preotii nu consumau ceapa , usturoi, peste , carne de porc.
·   151p1521b ; Alte alimente- radacina de lotus, tulpina de bambus, laptele si produsele lactate , berea de orz , vinul de curmale , cel de struguri era scump, uleiul de ricin , susan si rar de masline care era considerat un produs de lux.
·   151p1521b ; Faraonul consuma legumele exclusiv crude si nu avea voie sa manânce carne de berbec sau gâsca.
·   151p1521b ; Era sumara datorita climei blânde.
·   151p1521b ; Existau o serie de interdictii legate de materialul din care erau confectionate hainele: preotii nu purtau piele si lâna , iar hainele colorate erau rezervate zeitatilor si faraonului restul purtând vesminte albe.
·   151p1521b ; Erau confectionate mai ales din in .
·   151p1521b ; Herodot aminteste camasa scurta cu ciucuri pe poale , mantaua alba .
·   151p1521b ; Vesmintelor erau ierahizate pe functii si profesiuni - vizirul purta camasa lunga pâna la glezne iar preotii purtau o perizoma ( fusta scurta în jurul soldurilor si coapselor) si o esarfa petrecuta pe piept.
·   151p1521b ; Încaltamintea consta maia ales din sandale de papirus dar majoritatea populatiei mergea desculta.
·   151p1521b ; Toti purtau multe bijuterii : bratari pentru glezne si brate , coliere , inele ,pectorali , diademe si cercei.
·   151p1521b ; Aceasta preferinta pentru podoabe a creat o adevarata industrie artizanala de confectionare a lor din diferite materiale.
·   151p1521b ; Costumul femeilor consta din camasi lungi de in legate sub sâni si foarte strânse pe corp .
·   151p1521b ; Slujnicele umblau cu bustul gol iar dansatoarele purtau vesminte transparente.
·   151p1521b ; Coafura consta din peruci taiate la nivelul umerilor , unele savant coafate si acoperite cu împletituri de aur.
·   151p1521b ; Îmbracamintea ceremoniala a preotilor era în primul rând supusa interdictiilor de confectionare din anumite materiale .
·   151p1521b ; Preotii îsi radeau capul si parul de pe corp si purtau numai haine din in.
·   151p1521b ; Îmbracamintea faraonului comporta un întreg ceremonial de folosire rezervat zeilor.
·   151p1521b ; Faraonul era îmbracat în fiecare zi cu haine noi , asemeni universului care renaste altul în fiecare zi.
·   151p1521b ; La ocazii purta tinuta de ceremonie - vesminte colorate simbolic si însemnele puterii regale si divine- coroana dubla -psent, alba si rosie , sarpele uraeus , barba falsa , sceptrul cu capul lui Seth , biciul , o centura cu numele sau sacru în cartus , un pectoral de aur si multe bijuterii.
·   151p1521b ; Familia egipteana era monogama dar faraonul si anume demnitari aveau haremuri.
·   151p1521b ; Conditiile casatoriei - era sa ai vârsta de 15 ani barbati si 12 fete.
·   151p1521b ; Poezia de dragoste foarte prolifa si produsa în mediile populare demonstreaza ca de obicei casatoriile se faceau din dragoste si ca exista o perioada de curtare a miresei.Amestecul parintilor era aminim.
·   151p1521b ; un patriomoniu familial administrat de cei doi soti si de care nu se atingeau cât traiau .
·   151p1521b ; Dota era compusa din bunurile barbatului 2/3 si ale femeii 1/3
·   151p1521b ; La moarte sotul ramas dispunea de întreg uzufructul averii si putea face ce vroia cu partea sa.
CEREMONIA NUPŢIALĂ - se desfasura ci fastul rezervat rangului superiorilor sau mai umil pentru cei saraci.
·   151p1521b ; avea drept moment important drumul la casa mirelui .
·   151p1521b ; Exista de asemenea casatoria de proba si divortul.
·   151p1521b ; În caz de adulter femeia era omorâta.
COPILUL - avea un regim plin de solicitudine din partea familiei .
·   151p1521b ; Copii foarte numerosi din familiile egiptene îi scandalizeaza pe greci care aveau obiceiul abandonului copiilor.
·   151p1521b ; Copiii erau alaptati 3 ani si umblau goi pâna la 7-8 ani când constintizau nuditatea
·   151p1521b ; De obicei baiatul era pregatit sa preia meseria tatalui iar copii nobililor erau instruiti de timpuriu în scolile de scribi.
FEMEIA avea libertati neobisnuite pentru Orient .
·   151p1521b ; Era considerata stapâna casei si solidara cu barbatul , chiar egala lui.
·   151p1521b ; Prescriptiile religioase cereau ca femeia sa fie tratata bine.
·   151p1521b ; Unele femei au ajuns la ranguri înalte în stat - regina Hatsepsut, sau mare preotese ale lui Amon.
·   151p1521b ; Vaduva devenea capul familiei.
-   151p1521b ; Toata documentatia actuala despre Egipt se bazeaza pe descifrarea scrierii egiptene pictografice sau hieroglifica ( hieros -sfânt si glyphos - a grava litere sacre ), în egipteana - scriere a cuvântului zeului sau a casei vietii, inventata conform traditiei de zeul maimuta Thot .
-   151p1521b ; Consta în ideograme simbolice care redau obiectul pe care vor sa-l semnifice : luna /desen luna; a mânca /un om care duce mâna la gura; a merge /doua picioare în mers/ a conduce / un sceptru
-   151p1521b ; Directia scrierii : coloane verticale si linii orizontale ; se citeste de la dreapta la stânga si de sus în jos.
Din scrierea hieroglifica au derivat alte doua tipuri de scriere
1.hieratica ( hiereus -preot) -scriere a preotilor
·   151p1521b ; are un aspect deformat , cursiv , obtinut din viteza de scriere mai mare si din stilizarea impusa semnelor
·   151p1521b ; este folostia la scrierea textelor sacre
2.demotica (demos -popor)
·   151p1521b ; a elaborat propriile semne grafice în numar de 260 semne din care 38 sunt vocale
·   151p1521b ; este folosita din sec.VII îC pâna în anul 452 d.C.
Un alt tip de scriere egipteana mai târzie este scrierea copta apartinând egiptenilor crestinati în sec.II d.C.
-   151p1521b ; consta din scrierea cuvintelor egiptene cu litere grecesti
-   151p1521b ; se naste din necesitatea traducerii textelor crestine scrise în greceste în limba egipteana pentru a fi accesibile poporului.
-   151p1521b ; în prezent limba copta este folosita în Egipt ca limba de cult a bisericii crestine ( peste 5 000 000 adepti ).
Suportul pentru scris era format din :
1. piatra - folosind peretii mormintelor si templelor , pe sarcofage ,pe stele comemorative si pe statui ;semnele erau sapate în piatra si apoi pictate.
2. lemn - inscriptiile de pe sarcofage
3.papirus - grc.papyros (sintagma egipteana p pr) care definesc planta regelui
-   151p1521b ; se recolta din Delta Nilului
-   151p1521b ; pentru scrieri era utilizat în suluri alcatuite din mai multe foi lipite cu clei care se pastrau în dulapuri de lemn sau vase de argila alcatuind adevarate arhive.
-   151p1521b ; Vocabular : palimpsest - papirus de pe care scrisul a fost razuit si refolosit
4. pe piei de animale - rar.
CU CE SCRIAU (INSTRUMENTE DE SCRIS )
-   151p1521b ; foloseau o planseta cu gauri pentru pastrarea cernelei de culoare rosie si neagra
-   151p1521b ; pensule facute din tulpinile unei plante de balta asemanatoare trestiei
-   151p1521b ; în epoca romana foloseau penite din trestie
-   151p1521b ; mojar de piatra pentru sfarmarea materiei din care se obtinea cereneal ( pamânturi colorate , plante , negru de fum).
SEMNELE pictografice aveau semnificatie magica în scrierile tombale ;
-   151p1521b ; de aceea se foloseau numai anume culori : verde - culoarea lui Osiris care semnifica vegetatia si renasterea
-   151p1521b ; si se evita folosirea rosului culoarea lui Seth.
-   151p1521b ; când semnele reprezentau animale feroce în ele se desena înfipt un cutit sau erau desenate numai jumatate pentru ca nu cumva prinzând viata sa devore corpul defunctului .
·   151p1521b ; are caracter empiric si practic
·   151p1521b ; multi dintre greci au studiat stiinta în egipt : Pitagora , Platon
·   151p1521b ; Herodot spune ca grecii au învatat geometria de la egipteni
1.   151p1521b ; în domeniul matematicilor :
-   151p1521b ; cunosteau un sistem de notare a nu merelor pâna la 10
-   151p1521b ; calculul cu numere întregi si fractii
2.   151p1521b ; cunostiinte mai extinse au în domeniul geometriei :
geometria este probabil ca s-a nascut din necesitatea practica a masurarii suprafetelor de teren
stiau sa calculeze suprafata dreptunghiului , patratului , trapezului ,cercului ( 3,16 în loc de 3,14)
calculau volumul cilindrului si piramidei
3.   151p1521b ; dezvoltata este metrologia :
cunosteau unitati de masura pentru volume , suprafete , greutati de asmenea cerute de necesitatile practice ale unei civilizatii agicole
-   151p1521b ; SETATA - pentru suprafete ; 2735 mp
-   151p1521b ; HAKATA - pentru capacitate ; 4,50 l
-   151p1521b ; DEBEN - pentru greutate , 91 gr.
4.   151p1521b ; cosmologia si astronomia
-   151p1521b ; erau foarte dezvoltate dar erau marcate de gândirea mitica si de teologie
-   151p1521b ; implicând o multime de aspecte mai putin concrete si mai accentuat narative , cunostintele de astronomie si cosmologie sunt suficient de întinse pentru a le permite sa întocmeasca harti ale cerului si sa faca o serie de calcule calendaristice:
-   151p1521b ; aveau un calendar solar în care anul de 360 de zile era împartit în trei anotimpuri :
Revarsarea ( Akhet )
Anotimpul uscat - Semu /vara
-   151p1521b ; au întocmit si un calendar lunar - cu anul de 365 de zile ; dupa acest calendar se fixau sarbatorile religioase fiind folosit în temple .
-   151p1521b ; Aveau aparate de masuratul timpul : clepsidre , cadrane solare .
-   151p1521b ; au precizat nordul adevarat
-   151p1521b ; Soarele , luna , astrele erau divizinate
5.   151p1521b ; Un domeniu stiintific foarte dezvoltat este cel medical :
1. al zeilor
2. al defunctului
·   151p1521b ; cultul cotidian consta dintr-o serie de ofrande alimentare si libatiuni oferite zeului sau defunctului ; este o activitate privata de privirile populatiei care se desfasoara in interiorul sanctuarului unde au acces doar preotii;
·   151p1521b ; marile ritualuri se desfasoara de asemenea în marile capele ; ceremopniile sunt secrete si au rolul de a ajuta prin actiuni liturgice reântoarcerea cotidiana a soarelui si cilcictatea vietii agrare .Acum statuia zeului era scoasa din templu si oferita adoratiei publice fiind purtatî în jurul sanctuarului.
ZEII
·   151p1521b ; faceau parte din realitatea cotidiana si erau serviti de un corp preotesc numeros si strict ierarhizat .
·   151p1521b ; spre deosebire de mesopataminei egiptenii au fost buni prelucratori ai pietrei
·   151p1521b ; folosirea pietrei ca material de construtie pentru morminte se leaga desigur si de conceptia eshatologica ce impune trainicia locasului de viata
·   151p1521b ; folosind principiul constructiv al grinzii sprijinita pe stâlp sau coloana arhitectii egipteni au dat coloanei o expresie artistica specifica :
·   151p1521b ; coloane lotiforme , papiriforme , campaniforme si hathorice -acestea anticipeaza ordinele grecesti .
Spre deosebire de mormânt PALATUL
·   151p1521b ; este construit din material precar - lut -caramida si lemn.
·   151p1521b ; comportau un numar mare de încaperi grupate în doua serii functionale : apartamentele private ale faraonului si familiei sale
·   151p1521b ; partea de reprezentare -sali de ceremonie , balconul aparitiei.
·   151p1521b ; erau decorate cu picturi .
·   151p1521b ; de dimensiuni colosale
·   151p1521b ; este de doua feluri -templul funerar si templul de cult al zeilor
·   151p1521b ; în plan reprezinta o succesiune de încaperi pe aceeasi axa : sali hipostile despartite de curti interioare înconjurate de portice
·   151p1521b ; decorate cu reliefuri istoriate care povestesc miturile fundamentale sau faptele faraonilor
·   151p1521b ; cu statui reprezentând zeii _Horus -zeul soim , Anubis-zeul sacal , Seth - zeul crocodil .
·   151p1521b ; ansamblurile de la Caranac , Luxor ,
·   151p1521b ; hipogee _ Abu Simbel
MORMÂNTUL
este un edificiu trainic , de dimensiuni monumentale
1.forma simpla- mastaba -
2. piramida rezeravata faraonului - în trepte ( , piramida
3. mormintele hipogee , sapate în stânca din Valea Regilor si valea Reginelor
Piramida face de fapt parte dintr-un complex funerar copmortând :
·   151p1521b ; doua temple legate prin dromos
·   151p1521b ; coridorul de access - serdab-în care se pun statuile defunctului
·   151p1521b ; capela - în care se oficiaza cultul
·   151p1521b ; camera mortuara -
·   151p1521b ; camera de tezaur
Mormintele sunt decortate cu :
·   151p1521b ; reliefuri
·   151p1521b ; fresca /Regatul Nou reprezentând scene legate de credintele funerare
·   151p1521b ; scene din viata cotidiana pe care cel decedat ar trebui sa o retraiasca potrivit statului sau social.
·   151p1521b ; In unele perioade în morminte au fost puse mici stautete ( usebti ) care întrupau întreaga societate egipteana :
·   151p1521b ; Statuile defunctilor respectau conventii ale desenului
·   151p1521b ; care sa-i reprezinte integral , în ipostaza optima fizica si morala: portrete idealizate
·   151p1521b ; conventii :
·   151p1521b ; ale culorilor -
·   151p1521b ; ale desenului
-canoane :
·   151p1521b ; frontalitate
·   151p1521b ; legea celor trei ipostaze -reprezentare ideala pentru vârfurile sociale , reprezentativa pentru mijloc , naturalista pentru cel de rând
·   151p1521b ; perspectiva ierarhica
·   151p1521b ; isocefalie -
1.LITERATURA - imnurile sacre , povestirile , fabule , poezia de dragoste , texte satirice
ARTA SPECTACOLELOR > dansul sli muzica erau se pare foarte deyvoltate a;a cum vorbesc imaginile de muyicieni pictate ]n morminte sau scenele de banchete ;I ceremonii la care luau parte dansatori ;I instrumenti;ti < apar imagini de harpe , flaute , tobe ;I tamburine .
|