EVUL MEDIU OCCIDENTAL - PERIODIZARE
In timp ce estul Europei se afla sub influenta si protectia bizantina , occidentul suporta invazia popoarelor germanice care vor distruge vechile structuri romane si vor forma propriile state pe care le organizeaza din punct de vedere politic si administrativ pe baza modelelor germane .
1.prima faza de dezv. -Evul Mediu timpuriu
395 - despartirea celor doua Imperii - de rasarit si de apus
476 marcheaza sfarsitul definitiv al lumii romane occidentale prin cucerirea Romei de catre heruli.
Faza de tranzitie caracterizata prin :
patrunderea pe teritoriul vechiului Imperiu Roman a populatiilor barbare de origine germana
care isi constituie regate proprii pe care le organizeaza politic si administrativ pe baza modelelor germanice
Regatul franc - Germania , vizigot - Spania , herul - Italia
germanii aduc o serie de elemente originale care vor fi incluse civilizatiei occidentale ; acestea se refera mai ales la relatiile si ierarhiile sociale.
Raporturile intre indivizi sunt reglementate de o etica de tip cavaleresc - raporturi de legatura personala si clientelare. ( vasali - seniori )
Este o faza formativa , care la randul ei parcurge mai multe etape
Procesul cel mai important este cel de aculturatie a populatiei germanice
Acest proces cunoaste o mare diversitate de aspecte locale
Consta din insusirea de catre populatiile germanice a principalelor modele culturale de traditie romana tarzie si crestina: conceptul de imperiu, crestinismul de esenta catolica , conceptul urban , conceptul de cultura si mai ales cel de cultura scrisa - traditiile orale germanice incep sa fie consemnate in scris , etica grupului si a familiei
Se produce neoromanizarea populatiilor barbare germanice care ocupasera teritorii in Imperiul roman de Apus
Construirea unei culturi de limba germanica in teritoriile din afara granitelor fostului Imperiu de Apus
Crearea regatelor germanice suverane :
vizigotii in Galia si Spania
vandalii - Africa
saxonii - Anglia
ostrogotii - Italia
francii - Galia
longobarzii in Italia .
Au loc :
Actiuni militare de cucerire si politice - de organizare
Efort de strucutrare juridica a noilor state : codificarea dreptului cutumiar germanic : 506 , Alaric II - Lex romana Visigothorum - model este dreptul roman , Lex Burgundiorum ; prima mentiune a regii salice in regatul franc - 508.
Crestinarea germanilor 494 - regele Clovis ii convertesete pe franci ,urmeaza convertirea burgunzilor, a longobarzilor , a vizigotilor..
Intarirea pozitiilor bisericii crestine romane prin crearea si dezvoltarea monahismului si evanghelizarea satelor -
Anarhia feudala si farmitare teritoriala cauzata de lipsa de criza de autoritate in statele germanice
Pierderi teritoriale de catre Imperiul Bizantin in Occident ( 624 - Spania , 568 -750 - Italia , 698 - Africa .
Intarirea puterii bisericii crestine romane datorita politicii papilor de a se alia cu regii franci ) si evanghelizarea catolica a Angliei ( Britania ) .
Ruralizare excesiva
Extinderea economiei naturale
In detrimentul celei monetare ; in Germania si Franta se dezvolta forme autarkice
Definirea formelor de baza ale societatii feudale occidentale pe plan economic , social , cultural
Societatea este afectata de schimbarea raportului de forte in Mediterana prin aparitia arabilor- care vor ocupa Spania in cea mai mare parte si unele mici zopne in Franta si Italia
Aceasta noua putere - care se constitie in pericol pentru societatea feudala europeana din occident va determina aparitia statelor ca o consolidare a structurii politice a societatii feudale : Imperiul lui Carol cel Mare
Procesul istoric cel mai important - transformarea institutiei socio-economice a fedalismului intr-un sistem de drept specific.
Afirmarea primatului papal
Constituirea puterii seculare a paplitatii
Aparitia premiselor marii schisme crestine
3.EVUL MEDIU faza 3- ( 800 - 1000 )
comporta doua etape coincizand in linii mari cu cele doua dinastii care s-au succedat pe tronul imperial :
carolingiana ( 800 - 911)
ottoniana ( 900- 911) sau saxona ( 919 -1024 ) ) Henric II cel Sfant - 1002 - 1024
sistemul feudal capata forma completa , clasica
Apar strucutri teritorial statale cu tendinte de centralizare
Si un sistem de raporturi juridice feudale : piramida feudala , feude , beneficii , alodii
Se recunoaste caracterul ereditar al feudelor si beneficiilor
Se evanghelizeaza rapid populatia rurala ; in estul continentului biserica catolica va intra in conflict cu cea bizantini
Se consolideaza monahismul roman care devine o forta sociala , politica si culturala activa .
Incepe miscarea pelerinajelor care va deveni un factor de dinamizare a societatii medievale
Pe plan spiritual are loc ceea ce s-a numit renasterea carolingiana
La sfarsitul acestui interval de timp lumea carolingiana se confrunta cu doua mari forte ostile :
Slavii de apus si normanzii inca pagani .
factori de destrucutrare a edificiului feudal
aparitia statului monarhic ereditar de drept divin si centralizat
aparitia marilor orase medievale
unele aflate pe vechile tinuturi romanizate : Italia , Franta , Spania
altele sunt constructii recente , feudale : Bruges , Gand, Lubeck, Dublin .
Orasul medieval este caracterizat prin concentrare de populatie pe o suprafata mica
Statul juridic este diferit de cel al lumii rurale
Are o infrastructura monumentala si de instalatii specifice
Desfasoara o intensa activitate artizanala specifica si de comert.
Sunt fortificate
Comertul se desfasoara pe baza monedei , apare comertul cu bani ( banca )
In plan spiritual se deszvolta literatura in limbile vernaculare iar in arta si arhitectura domina cele doua curente major ale evului mediu - romanicul si goticul
Se desavarsesete schisma
Are loc miscarea cruciadelor
Dupa invazia barabrilor germanici Europa de Vest este caracterizata de :
economie rudimentara si ruralizarea completa,
ceea ce a generat fenomenul de farmitare politica ,
puterea era impartita intre marii proprietari de feude care incepand cu sec.V isi fortificasera resedintele , intretineau trupe proprii si se considerau singurii in drept sa judece oamenii liberi care munceau pe pamanturile lor.
se dezvolta initial in cadrele organizatorice asigurate de mostenirea romana
treptat economia decade indreptandu-se spre autarkie , societatea se ruralizeaza
pe marile artere supravietuiesc strucutri urbane sub forma centrelor mestesugaresti si a targurilor.
Se constituie insa marile domenii feudale - LATIFUNDIA - cu resedinte fortificate -villae , aparate de grupuri de militari intretinuti de stapani..
Fortificatiile fac parte din peisajul european medieval ; sunt constituite din
Donjon
Ferma fortificata
Castelul feudal
Pana in sec. XIV marile proiecte de fortificatii ( de ex. Louvre- Paris ) apartin regelui si marilor seniori feudali .
Mica aristocratie si aristocratia de mijloc construieste un numar nesfarsit de castele .
Fortificatiile sunt mari incinte circulare , care servesc ca :
loc de protectie a populatiei rurale ,
comandament ( campus militar)
si rezidenta senioriala.
Pana in sec. X fortificatiile medievale sunt constructii de uzanta colectiva si consta in folosirea marilor ziduri de aparare din piatra ale oraselor romane reconstruite si folosite din sec.IX.
Apar de asemenea si forme noi de fortificare - OPPIDUM - oras fortificat , de dimensiunimari ( burguri ) ; un numar insemnat va sta la baza oraselor medievale .
Fortificatiile au aparut ca raspuns la anarhia sociala si ca mod de aparare in fata invaziilor germanice.
Constructie circulara din piatra cu aspect de masivitate
Foloseste drept rezidenta pentru senior
Este inalta de pe ste 55 m
Castelele ( cu donjon) si incinta de piatra folosesc pentru refugiu populatiei rurale si s-au raspandit in toata Europa mai putin in Scandinavia si Spania.
Generalizarea marilor fortificatii se explica prin
Diferentierea progresiva a sistemului feudal implicand conflite
Stabilirea din sec.XII a ierarhiei feudale in cadrul careia suzeranul este cel mai important personaj
Cavalerii care locuiau in castele primite de la seniorul lor.
Micii seniori feudali locuiau in case fortificate , de tipul fermelor , cu curti inchise , ridicate pe inaltimi artificale de pamant si piatra ; ele sunt fortificatii individuale care se generalizeaza in Franta , Italia ,Anglia in sec. XIII.
Sec.XII-XV
Acestea erau constituite din castelul seniorului si o incinta de piatra cu spatii amenajate pentru locuit .
Se caracterizezaa prin ocuparea densa a spatiului interior , lipsa gradinilor sau gardurilor
Casele sunt din piatra acoperite cu olane
Domeniul funciar feudal - latifundia - rezulta din reimpartirea pamantului intre noii veniti - popoarele germanice care isi exercita dreptul de cucerire .
Regii germanici isi creeaza o nobilime militara si administrativa care in calitate de reprezentanti ai regelui se instaleaza ca seniori ai pamantului mai intai detinut cu titlu de beneficiu si apoi cu titlu ereditar ( alodii ).
In jurul acestor posesori ai pamantului se grupeaza populatia si se structureaza noi forme de viata sociala bazate pe legatura personala
Se naste ceea ce s-a numit piramida feudala in care fiecare este vasal si senior pana la varful piramidei care este papa.
Stratul de jos al populatiei - taranii ce vor capata treptat regim de servi legati de pamant si supusi seniorului - sustin toata aceasta piramida
Seniorul este stapanul pamantului dar si reprezntantul direct al puterii pe domeniile sale
El are o autoritate economica dar si politic - administrativa , militara si juricida.
Seniori ai pamantului au devenit nu numai cuceritorii ci si o parte a aristocratiei romane tarzii
In societatea feudala occidentala au aparut in anumite conditii ( disoluti a puterii impaeriale , decadere economica , anarhie ) raporturile de recomandare prin care un individ cap de familie sau chiar un grup stabilea o legatura cu un puternic al timpului sau locului care urma sa le asigure protectia in schimbul unor obligatii economice .
Raporturile de vasalitate se nasc din angajamnetele persoanle ale grupurilor de razboinici stabiliti pe langi latifundiarii romanici saunpe langa sefii militari.
Pe langa marile domenii feudale activitati mestesugaresti necesare cultelor si armatelor feudale
Grupurile de mestesugari ( rare si mici ) au fost organizate in corporatii dupa modelul mostenit de la Imperiul Roman; aceste corporatii au fost puse sub protectia unui mare senior feudal - suveranii ( regii ) care le garanta un statut de libertate in schim,bul unui impozit .
Clerul cultiva celibatul si constituie o categorie speciala , exceptata de la toate obligatiile feudale
Institutiile feudale clericale -episcopate sau manastiri - au ele insele caracter de domeniu feudal si statu de senior.
Biserica este acum singura institutie care mai practica stiinta de carte .
Evul Mediu este perioada de formare a limbilor europene actuale .
Initial toata lumea vorbea latina chiar si germanicii editandu-si legile in latina.
Limblile vulgare : germanice sau neo-latine se formeaza treptat incepand cu sec. IX si se afirma ca limbi literare
Latina ramane de-a lungul intregului ev mediu limba sacra , limba cancelariilor . limba stiintei si literaturii superioare.
Incepand cu sec. XIII se formeaza majoritatea universitatilor europene : Bologna -1088, Salamanca - 1218 , padova -1222, Sorbona -1253 , Oxford si Cambridge - 1284 , Roma .
Din sec. XII limbile vulgare devin limbi literare-
Tot din sec.XII se dezvolta orasele care capata statut autonom si in consecinta dezvolta o cultura urbana care treptat capata prestigiu.
Afirmarea limbilor nationale - iberica ,itlaina . franceza , le tarilor nordice configureaza tot atatea arii culturale europene.
De asemenea isi fac aparitia literaturile in limbi nationale : Italia - Dante , Petrarca si Boccacio , Franta - Chretien de Troyes, in Anglia - Robert Wace , Robert de Boron .
Cicrcula in limbile nationale o serie de productii anonime, orale - Cantar del mio Cid , legenda Graalului sau legenda regelui Arthur ; acesteau au circulat in intreaga Europa prin intermediul menstrelilor , in limbile nationale.
Un loc aparte il ocupa poezia lui Francois Villon
Biserica romana functioneaza in aceasta perioada ca un factor de unificare a vestului european prin incurajarea catorva curente importanmte care sunt mai ales culturale si religioase dar care antreneaza implicit relatii de schimb si producere de bunuri .
Pelerinajele - facute cu scopul de a adora relicve pastrate in sanctuare anume construite ( de ex. Santoago de Compostella -Spania ) . Aceste sanctuare au devenit obiectul unui cult deosebit dand nastere unot forme de venerare in masa care disloca un numar insemnat de credinciosi ce calatoreau spre aceste locuri renumite.S-a creat in Europa o rtea de asmenea locuir de pelerinaj cu consecinte nu numai pe planul religios ci si pecel social si economic .
Mileranismul - un curent cultural si religios care sustine ca anul 1000 coincide cu sfarsitul lumii .Aceasta idee a stimulat misticismul vest european si a genrat o subcultura milenarista insemnand lucrari teologice si literare , teme iconografice in arta , care trateazi aceasti problema . A stimulat de asemena dezvoltarea monahismului si ascezei .
Cruciadele - factor ce a mobilizat toate energiile din tarile occidentale incepand cu sec. XI.Principalul lor scop a fost eliberarea sSfantului Mormant de sub stapanirea islamica .Ele au fost insa un fenomen complex social , politic , militar care a avut drept consecinte : adancirea diferentelor intre Bizant si Occident , stimularea dezvoltarii economice in Occident si facilitarea contacelor culturale , politice , economice Orient ( Islam ) --Occident .
Trebuie sa consideram ca Evul mediu nu a fost nicidecum o epoca intunecata ( Dark Age ) ci una de efervescente culturale .
Trasatura principala a cunoasterii medievale este insa aceea a inexistentei initiale a gandirii religioase .
Gandirea este mai ales una de tip religios iar conceptele lumii medievale reflectate in cultura acestei perioade sunt esential crestine.
Totusi spre sfarsitul perioadei si datorita si contactelor cu lumea araba incepe sa se dezvolte preocuparile stiintifice , mai ales sub aspectul stiintelor empirice : fizica si chimia - reunite in alchimie - disciplina care pornind de la cunostinte practice privind proprietatile substantelor isi propune sa gaseasca piatra filosofala - adica o formula de transformare care sa schimbe orice material in aur. Alchimia va permite acumularea unor cunostinte privind natura materialelor si proprietatile lucrurilor .
Medicina stiintifica - opusa tehnicilor de vindecare ale vracilor , este dezvoltata sub influenta arabilor care preluasera traditia medicinii orientale.
Teologia si filosofia - se dezvolta in mod deosebit ca discipline crestine ; ambele acceptau adevarurile revelate , biblice .
Filosofia scolastica - religioasa si speculativa , este cadrul in care se afirma primele doua curente ale filosofiei occidentale : nominalismul si realismul .
Nominalismul - considera ca universaliile (notinunile generale ) sunt cele ce exista in realitate iar fenomenele sesizate prin simturi sunt simple aparente. .
Realismul - universaliile (notiunile generale) sunt simple nume pentru fenomenele reale , lucruile si ele constituie de fapt realitatea .Binomul acesta de opozitii va constitui opzitia filosofica fundamentala moderna dintre materialism si idealism.
Gandirea filosofica occidentala este tributara scriitorilor romani tarzii si celor bizantini.
SFANTUL AUGUSTIN 354 -430 - Cetatea lui Dumnezeu , Confesiuni , Despre har.Incearca impacarea gandirii lui Platon cu crestinismul
Spre sfarsitul perioadei o serie de inovatii tehnice anunta Europa moderna si industriala : morile de apa (s.XII) , moara de vant , razboiul de tesut cu pedala , ochelarii , primele tunuri cu praf de pusca , ceasul mecanic.
Incepand din secolul XII s-au format importante centre urbane in care se manifesta :
evolutia economiei catre forme mai complexe dect cele feudale ;I autarkice
dezvoltarea mestesugurilor si a comertului
acestea vor constitui baza viitoarelor mari orase occidentale
Aparitia si dezvoltarea pelerinajelor si a retelei de drumuri au generat centre care aupremers si impulsionat apritia oraselor .
In jurul centrelor de pelerinaj s-au creat adevarate concentrari de populatie a carei intretinere a necesitat o serie de activitati comerciale si administrative periodice - targuri - care au capatat cu timpul aspecte permanente ( strucutri si instalatii permanente ) .
Statul oraselor medievale este de :
Comuna urbana - termen propriu Evului Mediu occidental semnificand orasele libere , autonome nu ilocuite de oameni liberi si care intretin raporturi de relativa egalitate cu puterea centrala.fata de care este autonoma nu independenta. .Statul lor deriva din cel al municipiului roman. Comunele au un teritoriu al carui centru il formeaza.
In Italia traditia organizarii comunitare este foarte puternica si ceva mai tarziu multe orase dobandesc statul de republica oraseneasca - forma de organizare politica specifica Italiei medievale si care inseamna oras suveran locuit de si comunitate de oameni liberi ce se autoconduce . posedand si o constitutie oraseneasca.; Florenta , Padova , Genova , Venetia - a carei structura comunitara dateaza din 697 fiind condusa de un doge ales.
In aceste orase apar in paralel cu obtinerea statului de oras suveran , structurile corporatiste , de breasla precum si asocierile de orase in asa numitele ligi - cea mai cunoscuta este Liga hanseatica, Germania , 1161 ; 1167 - Liga lombarda .
Reprezentantii oraselor care faceau parte din aceste uniuni sunt inclusi in institutiile medievale tarzii : Anglia - 1339 - 1349 - aparitia Camerei Comunelor , Germania - 1356 - dieta oraselor Hansei .
In aceste structuri urbane apar de timpuriu fenomene caracteristice societatiii moderne : 1345 - prima greva a muncitorilor salariati din Florenta ., rascoala postavarilor din gand -1338
Paralele cu acest proces se dezvolta statul centralizat ; in mare masura regii sprijinindu-se pe orase in actiunea lor de consolidare a puterii centrale ; la randul lor orasele ajuta demersul puterii regale datorita nevoii de a se dezvolta intr-un climat de securitate indispensabil dezvoltarii economice.
In cadrul acestui proces se afirma constant doua tendinte :
1.constituirea si consolidarea institutiilor centrale ale regatelor
2.constituirea rametelor regale permanente corespunzand cu desfiintarea cetelor inarmate ale seniorilor feudali.
Din ciocnirea paganismului elenistic si roman , proaspat supus crestinismului si traditiile de asemenea pagane ale barbarilor a reiesit superioritatea clara , sociala si politica , a crestinismului
in noua societate barbara, biserica crestina isi consoliodeaza treptat pozitiile
Biserica detine rolul hotarator politic si ideologic dar si cultural si civilizator
prin intermediul ei se perpetueaza formele culturale antice ( copierea manuscriselor in manastiri ) ;
in cadrul ei se elaborau teoriile filosofice crestine ,
se organizau forme de invatamant
i se transmiteau traditiile constructive si artistice in legatura cu edificarea marilor catedrale romanice si gotice.
Putem , in concluzie, considera ca civilizatia Evului Mediu european este o sinteza a unor componente noi -celtice, germanice , islamice adaugate fondului latin care la randul lui asimilase elemente grecesti si elenistice al caror liant este biserica crestina.
Odata cu redescoperirea vietii urbane societatea medievala redescopera urbanistica si arhitectura monumentala.
Orasele medievale atunci cand se grefau pe mai vechi structuri urbane de origine romana pastreaza reteaua de strazi ortogonala , cu centru civic dominat de catedrala si mai tarziu de primarie ca sediu al administratiei autonome , comunale.
In ceea ce priveste arhitectura primelor timpuri ale Evului Mediu , nu ni s-au pastrat prea multe vestigii .
IMPERIUL CAROLINGIAN
In zona centrului european momentul de stralucire maxima si de stabilitate l-a reprezentat statul franc .
Francii au fost crestinati in sec.V iar in sec.VI au unificat Galia .
In anul 8oo Carol (Charlemangne ) ( 800-814)a fost incoronat ca imparat in bazilica Sfantul Petru din Roma de catre papa Leon III care primeste din partea lui ,,adoratio'' - omagiul in genunchi.
Dupa ritualul romano - bizantin noul imparat este legitimat prin aclamatii recunoscandu-i-se titlurile de August si imparat .
Dupa incoronare Carol a intreprins o opera vasta de unificare a imperiului caruia ii da denumirea de ,,Sacrul Imperiu Roman din Occident'' considerandu-se urmas al traditiei Romei si suspus si protector al papalitatii.
In realitate acest imperiu era un conglomerat de teritorii reunite sub un singur sceptru , lipsit de structuri statale.
Carol cel Mare
a marit statul franc prin razboaie duse impotriva saxonilor si longobarzilor , arabilor si slavilor .
Capitala imperiului a fost stabilita la AIX -LA-CHAPELLE (AACHEN) care va deveni un important centru de civilizatiei , continuatoarea celei romane.
Aici Carol cel mare construieste palatul regal si catedrala si intiaza prima mare renastere a culturii europene de dupa perioada clasica
Lui i se datoreste progresul invatamantului , literelor si artelor.
Cea mai importanta problema de ordin cultural a fost creearea unei legaturi intre cultura antichitatii romane si diferitele forme de cultura germanica .
Odata cu imperiul carolingian se schiteaza de fapt ceea ce va deveni civilizatia si cultura europeana.
Europa occidentala , era latina prin limba si crestina prin credinta si acestea sunt primele si cele mai solide elemente de unificare pentru popoarele insumate in imperiul lui Carol.
Latina clasica este repusa in valoare prin copierea vechilor manuscrise
traditiile orale germanice sunt consemnate in scris .
Se dezvolta arhitectura , artele si viata intelectuala in general.
Dar Imperiul carolingian nu va dura decat pana la moartea lui Carol in 814.
Protector al artelor si stiintelor Carol cel Mare a favorizat artistii si oamenii de cultura care au contribuit la creeaea noilor conceptii estetice ale Europei.
Epoca de efervescenta culturala legata de curtea imperiaa de la Aix-la-Chapelle a fost denumita renasterea carolingiana.
La Aachen a luat fiinta ,,Scoala palatina'' cu ateliere in care lucrau mesteri veniti din Bizant si Orient .
Dar Imperiul carolingian nu va dura decat pana la moartea lui Carol in 814.
Arhitectura
Se inspira din cea a Romei revenind la bazilica si la tipul de cladiri cu plan central: capela palatului dela Aix -la-Chapelle , ctitoria imparatului Carol cel Mare ,construita in 798.
Aceasta este o transpunere a bazilicii bizantine de la Ravenna - San Vitale si este monumentul reprezentativ al epocii .Formulele de inginerie folosite stau la baza arhitecturii stilului romanic (boltile in plin cintru).
Inflorirea arhitecturii religioase se datoreste si constructiei manastirilor dupa planul derivat din cel trasat de un calugar in anul 820 la manastirea Saint Gall : reunirea tuturor cladirilor manastiresti in interiorul unui zid de incinta , cu dependinte economice si administrateive in exterior.
Arhitectura civila este reprezentata de palat (Palatul din Aix -la - Chapelle) desfasurat pe o suprafata de 20 ha si castele fortificate al caror plan deriva din castrul roman :Ingelheim.
Sculptura decorativa evolueaza in limitele reliefului pla si este folosita pentru decorarea sarcofagelor din piatra .
Artele decorative dezvolta pictura de manuscris (Evangheliarul Ada, Psaltirea din Utrecht) dar si manufactura de podoabe si sculpturi in fildes , indeosebi obiecte destinate cultului religios.
S-a dezvoltat mai ales in scolile palatine si manastiresti , cartile religioase -evangheliile , contribuind la dezvoltarea ei.
Se dezvolta in Academia - grup de literati care se reuneau ca sa discute textele greco-latine sau Vechiul Testament .Ei avizau traducerile de texte crestine in limbile germanice.
Sub influenta scolilor monastice are loc o divizare a literaturii carolingiene in cantece pagane si poezia crestina.
In sec. VIII este redactata Epopeea lui Beowulf , protoitp al regelui eroic anglo-saxon ; Cantecul lui Hildebrand .
Fondul pagan este prezent in Incantantatiile de la Merselbourg, culegere de formule magice cu scop profilactic.
Literatura crestina relateaza creatia divina ( Rugaciunea de la Wessobrunn) .Angoasa escatologica este prezenta in poemul Incendierea lumii (Muspili) ce evoca sfarsitul lumii.
Viitoarele mistere ale epocii medievale se nasc prin Jocurile Sfintei Vineri si Jocurile de Paste, atribuite unui calugar de la abatia Saint Gall.
Istoria cunoaste o dezvoltare remarcabila sub forma cronicilor privind viata monastica si urbana.Cel mai mare istoric este considerat Enginhard (770-840) care a scris Vita Caroli.
Muzica cunoaste unificarea liturghiilor dupa modelul roman.Se nasc primele capekle dotate cu scoli de muzica (Aix si Tours) .Se dezvolta de asemenea muzica corala sub forma alternarii corurilor barbatesti cu cele de copii.
Ludovic - fiul sau Carol cel Plesuv (provinciile franceze), Ludovic Germanicul ( provinciile germane), Lothar ( Italia si teritoriile de mijloc : Tarile de Jos, --Alsacia,Lorena ,Provence,Elvetia) - tratatul de la Verdun , 843.
Dupa moartea lui Carol cel Mare , imperiul creat de el se destrama .
Regiunile cele mai compacte care au revenit fiilor lui Carol vor fi nucleul Frantei si Germaniei.
Poporul franc se diviza practic in doua natiuni diferite care vorbeau limbi diferite si care anexand treptat teritoriile invecinate vor rezista transformarilor de mai tarziu in timp ce regatul lui Lothar se va destrama in mai multe state mici.
Dintre principatele teritoriale care s-au desprins din imperiul carolingian cele din Germania au avut un sentiment etnic mai accentuat si au dezvoltat ducatul pe baze etnice (Saxonia, Bavaria, Suabia,Lorena).Initial aceste ducate erau supuse puterii centrale dar in timp ele au devenit centrifuge si fractionarea politica va cuprinde toata lumea germana si va duce la dezagregarea Sacrului Imperiu Roman de Natiune Germana .
Dinastia ottoniana incepe cu domnia lui Heinrich , duce de Saxonia , ales imparat in 919.Lui ii urmeaza la tron in 936 -973 , Otto cel Mare.In aceasta perioada se dezvolta arhitectura si artele derivate din cele carolingiene.
Mostenirea carolingiana va fi insa prelucrata in forme originale , dupa modelul saxon.
Dezvoltarea arhitecturii ottoniene nu priveste Franta si Italia unde ia nastere un prim stil romanic care folosestee bolta semicilindrica sau in leagan.
Sculptura se manifesta in impodobirea portalurilor monumentale in bronz ale edificiilor religioase (catedrala din Mayence).
Pictura se dezvolta mai ales in legatura cu arta decorarii cartilor (pictura miniata) dupa modelul celei carolingiene careia ii adauga elemente bizantine intr-un stil destul de abstract.
Literatura se dezvolta mai putin dar are meritul de a fi tradus in germana Bucoligele lui Vergilius ,Organon-ul lui Aristotel de catre un calugar de la Saint Gall.
Cele mai multe opere sunt insa redactate in limba latina.
Istoria este ilustrata :Res Gestae Saxoniae care relateaza domniilor primilor suverani ottonieni - Heinrich si Otto.
Muzica - exceleaza in dezvoltarea cantului coral si apoi a celui pe doua voci exportat de la curtea bizantina .
Apar teoreticinei ai muzicii scrierile lor fiind deidcate muzicii polifonice si rolului instrumentelor : harpa,fluierul,lauta raba cu patru corzi.
SFARSITUL EVULUI MEDIU
Orasele medievale vor avea o extraordinara efervescenta politica , aparandu-si cu succes drepturile impotriva seniorului feudal laic sau impotriva episcopului , reprezentand puterea bisericii.
Din sec.XI pana in sec.XV fenomenul politic principal consta in centralizarea statului prin constituirea monarhiilor feudale in Franta - regii capetieni, cu incheierea perioadei de unificare politica sub Carol VIII ( 1483 - 1498).Se puneau bazele monarhiei feudale absolute care se va consolida in urmatoarele trei secole.
In Anglia - bazele centralizarii au fost puse dupa cucerirea normanda - 1066 , nucleul constinduindu-l domeniul regal care se marea prin confiscarea de teritorii de la anglo-saxoni si restrangerea puterii feudalilor prin improprietarirea taranilor.O alta caracteristica este impunerea autoritatii regale asupra bisericii.Centralizarea statului a fost opera lui Henric Plantagenetul (1154 -1189)[2] .Procesul de unificare a fost insa indelung si extrem de zbuciumat culminan cu instaurarea absolutismului regal in sec.XV.
In Peninsula Iberica - populatia ibero -romana a convietuit timp de aproape opt secole cu cuceritorii musulmani ceea ce a dus la creearea unei originale civilizatii hispano-arabe.Spania se elibereaza prin actiunea Reconquitei si formarea regatelor spaniole -Castlia ,navarra ,Aragon ,Leon si cel al Portugaliei.ReconquiSta s-a incheiat in sec.XV sub autoritatea unui stat sprijinit de biserica constituit din unificarea Castiliei cu Aragonul .
Italia era impartita la inceputul feudalismului - sec.X-XIII in mai multe regiuni cu regimuri diferite .In nord si centru - Imperiu romano-german; Venetia si Genova erau republici independente ,in centru erau posesiunile statului papal, in sud regatul normand care cuprindea si Sicilia, posesiune germana.
Alte orase s-au constituit in republici urbane independente .
In sec.XIII-XV existau mai multe feluri de regim politic in intreaga Italie : statul papal - teocratie, regim monarhic feudal -in regatul Napoli, conducere aristocrato-oligarhica in repulicile Venetiei si Genovei sau o forma de conducere autoritaa inviduala -signoria creata in urma suspendarii drepturilor comunale - Florenta, Milano, Padova, Ferrara,Mantova,Verona.
Societatea medievala se organizeaza in trei ordine : clerul , nobilimea si starea a treia., fiecare ordin indeplinind o functie anume .
Constituirea feudalitatii se bazeaza pe conceptele de suzeranitate si vasalitate.In schimbul protectiei sale , suzeranul incredinteaza vasalului un fief primind in schimb sfat si asistenta in caz de pericol .Fieful tinde sa devina ereditar posesiunea sa fiind confirmata prin omagiul vasalic.
Evolutia econmiei va da nastere unei noi categorii sociale - burghezia reprezentata prin comercianti instalati in marile orase .Membrii ai starii a treia ei reprezinta o veritabila putere prin legaturile economice pe care le dezvolta in europa in cadrul targurilor si prin faptul ca devin foarte repede bancheri.
Seniorii , nobilimea isi otin veniturile din exploatarea pamanturilor divizat in :
loturile de pamant concesionate taranilor in schimbul redeventelor.
Statul taranului e simplu .El este dependent si este platitor de impuneri speciale ca de ex. capitatia -impozitul pe cap de contribuabil. Doua interdictii importante marcheaza dependeta staranului - interdictia copiilor de a mosteni bunurilor parintilor si interzicerea casatoriei in afara senioriei.
Au fost expeditii razboinice intreprinse de tarile occidentale , la initiativa papalitatiipentru eliberarea Sfantului Mormant de sub ocupatia islamica
Idealurile nobile ale intregirii lumii crestine cruciadele au antrenat mase largi de populatie care au participat la 8 campanii succesive intre sec. XI -XII.Prima cruciada a avut loc in anul 1096 - 1099 si ultima in anul 1270 - cruciada VIII.
In Orient , Cipru , Siria au fost acum infiintate de catre armatele cruciate state latine , de tip feudal si un Regat al Ierusalimului ( 1099 - 1187 ) ; acestea u fost doar succese vremelnice care au degenerat in razboaie si jaf pe seama populatiei locale , musulmana sau crestina.
Relatiile cel mai complicate si conflictuale au existat intre bizantini si barbarii osteni cruciati ai Apusului.
Cruciadele au determinat importarea unor forme de societate medeivala occidentala in Imperiul bizantin prin stabilirea unor feudali in teritoriile acestuia - Italia de Sud , Sicilia, Peloponez.
Au contribuit de asemena la promovarea economiei monetare , la dinamizarea traficului comercial , la circulatia ideilor si formelor de cultura, in general la deschiderea societatii occidentale .
Imperiul este recunoscut abia in anul 812 de bizantini in urma presiunilor exercitate de Carol : alianta cu Harun -al-Rasid ,califul din Bagdad.
Opozitia bisericii reformelor initiate de el a dus la asasinarea primatului Angliei , Thoma Becket -1170 cand regele este excomunicat de papa.In sec.XIII orasele primesc dreptul de a fi reprezentate in intr-un organ politic anume -viitorul Parlament englez care in sec.XIV va fi constituit din Camera Lorzilor si Camera Comunelor.
|
