EXPANSIUNEA OLANDEZA IN MARILE SUDICE

EXPANSIUNEA OLANDEZĂ IN MĂRILE SUDICE

PRIMELE EXPEDIŢII OLANDEZE ĪN INDONEZIA

^hisoare °^a,r    ^dommati^ei olandeze īn marile sudice a īnceput īn īn-^antilui pjqn     ^^sak^ona- Acolo a fost īntemnitat pentru datorii, īn jurul ° marinarul olandez Cornelis de Houtman. In īnchisoare, lim-

EPOCA . MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

bile se dezleaga. De la alti detinuti, marinari portughezi care nu . sera sa cucereasca gloria, Houtman a aflat secrete importante caile ce duc din Portugalia spre India si insulele Moluce. Houtn transmis aceste informatii īn patrie, companiei comerciale "Societat ^ ^a rilor īndepartate"'. stirea a sosit la momentul cel mai potrivit ^^ atunci corabiile olandeze ("rebele") puteau intra īn porturile portu li e drept, sub pavilion strain. Dar īn 1594 Filip al H-lea al Spaniei (' din 1580 era si rege al Portugaliei) a hotarīt sa puna capat dintr-o l tura comertului de mijlocire practicat de olandezi si a confiscat la j⁰^" bona cincizeci de corabii olandeze care apartineau "rebelilor si eretici] ^IS«~ Tocmai atunci compania olandeza a ob&# 10510f51k 355;inut eliberarea lui Houtman n*-' rascumparare si i-a pus la dispozitie fonduri pentru a organiza o ditiespre "insulele Mirodeniilor".

In 1595, patru corabii sub comanda lui Houtman au parasit El a condus cu prudenta vasele īn jurul Africii si prin oceanul Indian' cautīnd sa nu fie observat de portughezi. Olandezii au avut nevoie de 17 luni ca sa ajunga īn Sumatra, iar de acolo si-au continuat drumul pī_n? īn lava. E adevarat ca Houtman n-a ajuns pīna īn insulele Moluce, dar a izbutit totusi sa cumpere īn lava o mare īncarcatura de marfuri valo­roase, la un pret acceptabil.

In 1598, Houtman s-a īntors īn patrie dupa ce a pierdut pe drum o treime din echipaj si doua corabii. Daca succesul financiar al riscatei ac­tiuni nu a justificat sperantele prea exagerate, efectul ei "moral", īn schimb, a fost foarte mare. S-a subminat monopolul portughez asupra comertului cu Indiile de est; negutatorii olandezi au stabilit relatii comer­ciale directe cu cīrmuitorii din Malaia; si, īn sfīrsit, olandezii s-au con­vins ca īn "India insulara" mai exista, īn afara de Moluce, si alte insule care merita toata atentia si sīnt pe nedrept dispretuite de portughezi, īn special lava.

De īndata, "Societatea pentru tarile īndepartate" s-a unit cu alte cīteva companii comerciale. In 1598 a fost organizata o noua expeditie compusa din opt corabii (sub comanda lui Van Nek). Succesul ei i-a ame­tit complet pe negutatorii olandezi. In scurta vreme (15 luni) patru dintre corabii s-au īntors cu o īncarcatura de mirodenii cumparate īn lava. Ia^r peste un an (īn 1600) s-au īntors cu bine si celelalte corabii care īn a^cest: timp au ajuns pīna īn insulele Moluce si au adus de acolo mirodenii i au cautat noi cai spre insulele Moluce. Una dintre aceste ī

Eost facuta de capitalistii din orasul olandez Horn, īn fruntea carrf

ifla Isaak Le Maire, refugiat din orasul Anvers, care fusese devastat

ipanioīi. Expeditia a- suferit un esec financiar total, dar s-a soldat ^^e

nari descoperiri īn oceanul Atlantic si oceanul Pacific. ^

Cu fonduri strīnse de la cetatenii din Horn, Le Maire a echipat do -

:orabii si a angajat īn calitate de comandant al expeditiei pe capitanul

Hllem Corneliszoon Schouten, care mai calatorise de trei ori spre "Indi"

>e o corabie a Companiei Indiilor de est. Tn calitate de comisar comercial

1 1-a numit pe fiul sau, Iakob Le Maire. Corabiile au iesit pe la mijlocul

anii iunie 1615 din golful Zuider Zee si au pornit spre sud-vest. I_n

ceanul Atlantic, vasul mai mic "Horn" a luat foc; echipajul lui s-a

alvat si a trecut pe corabia mare "Eendracht". La mijlocul lunii ianuarie

616, Schouten a trecut cu vasul sau pe līnga intrarea rasariteana a

xīmtorii Magellan: drumul prin strīmtoarea Magellan, ca si acela īn

irul capului Bunei Sperante, fusesera proclamate monopol al Compa-

iei Indiilor de est. īn zorii zilei de 24 ianuarie, deci la mijlocul verii

i emisfera sudica, Schouten a zarit un pamīnt muntos, acoperit de za-

īda (īn dreptul paralelei de 55° latitudine sudica) - extremitatea

sud-est a Ţarii Focului; dupa cīteva ore a aparut la rasarit un alt

imīnt muntos. Ele erau despartite printr-o "strīmtoare buna" pe care

:houten a numit-o strivitoarea Le Maire, La 28 ianuarie olandezii s-au

>ropiat de tarmul pamīntului dinspre rasarit. Ei au īnaintat numai de^a

ngul unei parti a litoralului si au crezut ca au īn fata lor extremitatea

>rdica a continentului sudic si, īn cinstea guvernului olandez, au numit-o

ira Statelor (generale)¹.

Dupa ce au trecut prin strīmtoarea Le Maire, olandezii au cotit spre d-vest. "Am vazut - scrie Schouten - valuri mari si o apa de un rastru intens, ceea ce ne-a dat convingerea ca ne aflam īn Marea cea ire de la miazazi (oceanul Pacific). Acest lucru ne-a bucurat foarte ilt, caci ne-am gīndit ca am descoperit un drum necunoscut pīna atunci nenilor Pe seara (la 29 ianuarie) am vazut din nou pamīnt la sud->t. El era alcatuit din munti īnalti, acoperiti de zapada si se termin³ ntr-o proeminenta ascutita pe care am denumit-o capul Horn. ' ^ J.I acesta, pentru a treia oara - dupa spaniolul Hoces si e ike, - si de data aceasta definitiv, a fost descoperita cea mai i ta cale maritima care leaga oceanul Atlantic cu oceanul Pacific si^ ^redit ca Ţara Focului este o insula, iar nu extremitatea ^norc^^ca tinentului sudic. Asadar, Le Maire si Schouten, "descoperind" o V

Mai tīrziu s-a dovedit ca "Ţara Statelor" este o insula destul de mica. Ea     ^^ acum Argentinei si este denumita de obicei īn traducere spaniola - insula A

EXPANSIUNEA OLANDEZA IN MARILE SUDICE

_v+remitate a continentului su-
t^{insa e}-rara Statelor (insula Estados),
+t alta pretinsa ex-

ara Focului. Capul _{a v]},_{eme CO}nsiderat emitate a Ţarii Focului, pīna _demonstrat ca el se afla

ic'a insula Horn.

Urmarind sa ajunga īn insulele n/Tnluoe pentru a cumpara mirodenii, t Maire si Schouten au īnaintat īn oJanul Pacific aproximativ pīna 1 paralela de 15° latitudine sudica, iar apoi au traversat oceanul spre vest. Pe drum ei au descoperit cītiva atoli din arhipelagul Tuamotu si trei insule vulcanice la sud-vest de arhipelagul Samoa. De aici ei s-au īndreptat spre tarmul nordic al Noii Guinee. Inaintīnd la mica distanta de tarm, ei au descoperit la 2° latitu­dine sudica si 145° longitudine estica

cīteva mici insule vulcanice, iar īn dreptul ecuatorului si al meridianului de 136° longitudine estica (linga extremitatea de nord-vest a Noii Guinee) un grup mai mare - insulele Schouten¹. Dar cīnd corabia lor s-a apro­piat de insulele Moluce, ea a cazut īn māinile marinarilor Companiei Indiilor de est. Le Maire si Schouten au fost arestati pentru īncalcarea monopolului comercial si expediati īn Olanda spre a fi judecati de tri­bunalul companiei. Iakob Le Maire a murit pe drum, iar Villem. Schouten a fost eliberat īn patrie. Lucrarea sa "Jurnal de zi sau descrie­rea unei calatorii uimitoare", editata la Amsterdam īn 1619 īn limba franceza, a aparut īn aproximativ 40 de editii.

CĂUTAREA "INSULEI BOGATE IN AUR sI ARGINT". EXPEDIŢIILE LUI QUAST-TASMAN sI DE VRIES-SCHAEP

Agentii Companiei olandeze a Indiilor de est, care obtinuse mono-^asuP^ra comertului cu Japonia, traiau aproape ca niste detinuti pe ^ffrficiala Desima din golful Nagasaki si totusi reuseau sa strīnga ¹¹ -^{atīt des}P^re Japonia, cīt si despre marile din Extremul Orient. ^rile d" tp *ⁿ*^ormat^ strīngeau si marinarii englezi care navigau īn ma-si de 1 .^x^^:re.^niul Orient. si unii si ceilalti auzisera de la portughezii laici din urrrr^ieZU^* ^{Care v}T^tau China si Japonia ca la rasarit de aceasta ____^'ⁱ se afla o "insula bogata īn aur si argint". Olandezii faceau

^ti'^Or insule c^autor' ^at*ibuie īn mod neīntemeiat lui Le Maire si Schouten descoperirea ma-amoa, _a Noii Irlande, a insulelor Amiralitatii etc.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Calatoria lui Le Maire si Schoutcn prin oceanul Pacific.

confuzie īntre aceasta legenda medievala si relatarile despre pamīnturile reale, care se gaseau la nord si la vest de principala insula japoneza -Nipon sau Nihon (Honsiu).

In 1639, Anton Van Diemen, guvernatorul Indiilor olandeze, a tri­mis din Batavia spre tarmurile Japoniei, īn cautarea bogatei insule o co­rabie comandata de Mattis Quast. Pilot pe aceasta corabie era Abel Janszoon Tasman, un marinar īn vīrsta de 36 de ani, care īn anul pre­cedent (1638) navigase, dupa cīt se pare, pentru prima oara din Olanda pīna īn India. Echipajul vasului era alcatuit din 45 de oameni.

Dramul corabiei trecea pe līnga arhipelagul Filipinelor, a carui harta i fost pusa la punct de Quast si Tasman. Ei au atins coasta rasariteana insulei Hondo (Honsiu) īn dreptul paralelei de 37° latitudine nordica, iu cotit de acolo spre rasarit si au mers multa vreme īn aceasta directie, :autīnd zadarnic bogata insula. O epidemie care a izbucnit pe corat»^ i-a oprit īn loc. La īntoarcere au vazut tarmul Japoniei īn dreptul P^aI_ lelei de 35° latitudine nordica (extremitatea de sud-est a insulei HonsiJ ii īnaintīnd mai departe spre sud-vest au trecut printr-un sir de f*¹¹^ nsule vulcanice (Idu-Siti-to - Cele sapte insule). Epidemia s-a ag^ra ^ >i cei mai multi oameni de pe bord au murit. Corabia a ocolit ^inS Siusiu si s-a īntors la Batavia prin marea Chinei de rasarit si"^maJ Dhinei de sud. Din īntregul echipaj n-au mai ramas īn viata decīt

EXPANSIUNEA OLANDEZA IN MARILE SUDICE

care si Tasman. Desi echipajul ramasese atīt de mic, aduca corabia pīna īn lava. Tocmai atunci 1-a remarcat īn curīnd, prin descoperirile sale, a imortali-

_el a ^1ZU _{en pe} pilot, care, in curind, prin descoperirile ^Van ^fīīumele sau, cīt si pe cel al guvernatorului, zat ^atlt IIas van Diemen a organizat o noua expeditie pentru cautarea * 1 aurului si argintului" īn apele japoneze. El a numit īn fruntea _)insulelor _Marten Gerritszoon De Vries ^e%Pfcel moment Tasman īndeplinea o alta <^īn ■^a - primita de la Van Diemen). La dis-

_p comandata chiar de el,

pozitia _Kastricum''_; comandata chiar de el, R eskens" sub comanda lui Hendrik Cor-neliszoon Schaep. In 1643, expeditia a iesit a n Batavia si s-a īndreptat spre tarmurile Taooniei. In timpul unei furtuni, corabiile s-iu pierdut una de alta la sud-est de insula

Honsiu. . '

De Vries si-a condus corabia spre nord, de-a lungul tarmului rasaritean al insulei Honsiu, iar īn iunie s-a apropiat de insula Jesso (Yezo sau Hokkaido) din dreptul pa­ralelei de 42° latitudine nordica, adica' de extremitatea ei sudica īn apropiere de capul Erimo. In aceasta regiune, vasul sau -a lost vizitat de niste oameni barbosi: aceasta a fost prima īntīlnire dintre europeni si aini (ainosi). Dupa ce a īnaintat mai departe spre nord-est aproximativ pīna la paralela de 45° 30' latitudine nordica, De Vries a vazut o fīsie de uscat īmpartita īn doua printr-o strāmtoare larga. El a īnaintat spre nord prin strīmtoarea De Vries īn marea Ohotsk. De Vries a denumit pamīntul situat la sud-vest de strīmtoare insula Statelor; aceasta era insula Iturup din arhipelagul Kurilelor, dar De Vries a luat-o drept ex­tremitatea de nord-est a insulei Jesso; pamīntul situat la nord-est de strīmtoare (insula Urup) el 1-a luat drept o extremitate a Americii si *-a denumit Ţara Companiei.

dar <r ^mai*^{ea Ohotsk}' ^{De Vries a} īnaintat pīna la 48° latitudine nordica,
din cauza vīnturilor potrivnice a fost nevoit sa coteasca spre sud
^a^^ns .^c^^{n nou} ^^a tarmurile insulei Jesso īn apropierea paralelei de
^c*^{ine nor}dica. De acolo a cotit iarasi spre nord si la 26 Iulie,
^de ^^ ° f

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

l-au informat exact ca _n-tul lor "se īntinde din T ?^ītK (Asia de rasarit) l_a nord     ^ la Jesso, la sud" si _Ca Jess ^Pī un pamīnt mare, la sud d_e^C se afla insula Nipon iar la sud-vest Coreea De Vries īnsa a tras catiile lor o concluzie _gresir Peste doua zile, dupa ce a oci lit extremitatea sud-estica a S halinului - capul Aniva - s[ ~ cotit spre nord, el a descoperit īn dreptul paralelei de 49° i_a_ titudine nordica golful Rab­darii.

Din cauza vīnturilor potrivnice si a ceturilor, De Vries a renuntat sa continue explorarea Sahalinului si a cotit spre sud-est. Apoi a cautat zadarnic, īn ocean, īntre paralelele de 37-38° latitudine nordica - "bo­gata insula", īndepartīndu-se de tarmurile insulei Honsiu cu 450 de mile (nu se stie ce fel de mile). In timpul calatoriei sale, De Vries a studiat bine (pentru epoca sa) caracteristicile curentului Kuro-Sio. El este pri­mul care a descris acest curent cald - "Golfstreamul din oceanul Pa­cific".

Schaep, care se despartise de De Vries, a pornit spre nord pe cora­bia "Breskens" de-a lungul tarmurilor rasaritene ale insulelor Honsiu si Hokkaido fara sa fi observat strīmtoarea Sangar (Ţugaru) dintre aceste insule; el a pierdut la un moment dat din vedere coasta si a zarit-o, din nou īntre 47 si 48° latitudine nordica. Acestea nu puteau fi decīt insulele Kurile si anume insulele mici din partea centrala a arhipela­gului. Schaep īnsa a crezut ca pamīntul din fata sa este o proeminenta a Americii. El nu s-a hotarīt sa exploreze noua coasta, ci a cotit spre sud si a ajuns la insula Hokkaido. Acolo a debarcat pe tarm cu noua ■narinari si a cazut prizonier la japonezi. Ceilalti marinari au plecat cu corabia "Breskens" spre rasarit, au cautat de asemenea zadarnic "bogata nsula" īn zona dintre 37 si 38° latitudine nordica, īnaintīnd spre rasarit >e o distanta de 480 de mile, si s-au īntors, ca si corabia "Kastricum", l^a 3atavia.

FANTASTICELE ŢĂRI JESSO sI JOAO DA GAMA

In urma expeditiei lui De Vries-Schaep olandezii au ajuns la conv ^ [erea, oglindita pe hartile lor, ca la nord de insula Nipon (Honsiu),^ P^ istanta uriasa pīna īn Asia de nord ("Tataria"), se īntinde un Pf"L_u] oarte mare - Jesso. si īntrucīt De Vries si Schaep "vazusera" P _ _" imericii la rasarit, aceasta Ţara Jesso din nord apare pe unele

"^f Ţara Statelor" . descoperita de De Vries.

^ī "felul acesta, datorita fanteziei sau poate unor minciuni intentio-

ale marinarilor, geografilor si cartografilor, īn partea de nord a ocea-

lui Pacific au aparut cel putin doua tari īntinse - Jesso si Joāo da

"^u       Credinta īn existenta acestor pamīnturi fantastice sau de dimen-

.^a . e_Xagerate a fost zdruncinata dupa o suta de ani, īn urma celei de-a

doua expeditii īn Kamciatka a lui Bering si Cirikov din 1741-1742. Dar

i dupa aceasta, Ţara lui Joāo da Gama a fost cautata cīteva decenii

īn sir- P^{īna la sfīr}s^itul secolului al XVIII-lea.