EXPANSIUNEA PORTUGHEZA IN ASIA DE SUD

EXPANSIUNEA PORTUGHEZĂ ĪN ASIA DE SUD

EXPEDIŢIA LUI CABRAL IN INDIA sI A DOUA DESCOPERIRE

A BRAZILIEI

PorWh ■^^rri'^pe^^{e c}^ ar'atii care aveau multi aliati īn India se vor opune ittiTKK^ ^r" ■^{Pentru a} zdrobi īmpotrivirea acestora era nevoie de forte fost 'v? Ira^diat dtupa īntoarcerea lui Vasco da Gama la Lisabona a d_e o^. ^P?^ta .° flotila compusa din 13 corabii, cu un echipaj de 1 500 ^^^ .^^ ^ca guvernul portughez, credincios politicii sale pru- _f^{mai vrn}^ ^s^-l puna īn fruntea expeditiei pe Vasco da Gama. ^a ^ ī^oartie ^^me tratat de rege, i s-a acordat īnaltul titlu de j^Prrit gradul de amiral si o pensie importanta, dar a fost

^art' C * o

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

; īn patrie. Comandant al escadrei trimise la 9 martie 1500 īn I st numit tīnarul curtean Pedro Alvarez Cabrai (avea pe atunci le ani), care, ca si Vasco da Gama, nu se remarcase prin ite si e putin probabil sa fi avut experienta īn materie de        gat ■olomeo Diaz, care nu mai era socotit primejdios, a fost numit ī_n

Foaia de titlu a cartii „Copia noii stiri din tara Braziliei" (primul patrar al secolului al XVI-lea).

mctia relativ modesta de capitan de corabie. Dintre ceilalti capitani Tt cunoscuti Nicolao Coelho si Duarte Pacheco.

Ca si Vasco da Gama, Cabrai s-a īndepartat mult de tarmul african, nd a ajuns īn zona tropicala a oceanului Atlantic. Peste doua ^s^^a" fīni una din corabii a disparut fara urme. īn emisfera sudica, escadra nimerit īntr-o zona de acalmie si a fost īmpinsa de curentul sudic ^a Lizeelor departe spre vest. La 22 a'prilie, ea a ancorat lānga un parni*¹ ecunoscut — extremitatea rasariteana a Americii de 'sud (Brazilia)-tortugbezii au luat noul pamlīnt drept o insula, deoarece nu se astepta^ i gaseasca aici un continent si au denumit^o Vera Cruz („Adevarata

EXPANSIUNEA PORTUGHEZA ĪN ASIA DE SUD

Cabrai a īntemeiat acolo un mic fort (anul 1500) pe care 1-a cruce")- geguro („Portul neprimejdios") īn care a lasat doi delicventi numit fo _un_ -qi _a -trimis o corabie īn Portugalia sa anunte descope­re drept c*„^_{u care} p_Utea fi folosita pentru aprovizionarea cu apa si _rirea „™ ^ _vaSiei_or care mergeau spre India. Cu celelalte 11 corabii a aliinen _su(j__est_; catre tarmurile Africii si a traversat oceanul Atlantic cotit sp^ _ecuat_or) īndreptāndu-ee spre caipul Bunei Sperante. īn timpul *^{a S}" furtuni, oare a surprins escadra aproape de capul Bunei Sperante n^sfīrsitul lunii mai), au pierit patru corabii cu toti oamenii care se

fi pe ele; printre acestea era si vasul comandat de Rartodomeo Diaz Cabrai a ajuns numai cu sase corabii¹ la Malindi, iar de acolo — ti" nou ou ajutorul unor experimentati piloti arabi — a sosit la Calicut (ne la miilocul lunii septembrie 1500). Dar, sub presiunea negutatorilor arabi si a clerului, localnicii au refuzat sa faca negot cu portughezii, i-au atacat pe cei ce au coborāt pe tarm si au ucis aproape cincizeci de oameni. Cabrai a raspuns bombardānd orasul lipsit de aparare si dīnd foc la zeci de vase arabe. El avea īnsa prea putine forte pentru a supune orasul. Atunci s-a adresat oīrmuitorilor porturilor vecine Kochin si Qartanore, prapunīndu-le sa īnceapa comertul cu portughezii. Vecinii erau īn relatii de dusmanie cu Calicut si de aceea au vāndut strainilor o mare cantitate de piper, cuisoare si alte mirodenii, tamāie, mosc si alte substante aromate, tesaturi usoare, plante medicinale etc.

Pe la mijlocul lunii ianuarie 1501, Cabrai a pornit īnapoi spre patrie. Lānga Mozambic, dintr-o neglijenta a capitanului, una din corabii a esuat. Oamenii si cea mai mare parte din īncarcatura au fost salvati, iar corabia care nu mai putea fi folosita a fost arsa. īn dreptul coastei de sud-est a Africii un vas s-a pierdut de celelalte īn timpul unei furtuni si s-a īntors primul la Lisabona la sfārsitul lunii iulie 1501. īn oceanul Atlantic, Cabrai a izbutit sa adune la un loc celelalte patru corabii, iar īn dreptul insulelor Capului Verde i s-a mai alaturat vasul comandat de Diogo Diaz. Toate aceste corabii au sosit īn Portugalia la sfīrsitul lunii iulie 1501. Desi s-au pierdut sase vase, valoarea īncarcaturii aduse a fost atīt de considerabila, īncāt sumele obtinute din vānzarea ei au fost de doua ori mai mari decāt totalul cheltuielilor facute pentru expeditie².

lotusi Cabrai, poate tocmai din cauza succesului sau, n-»a mai fost trimis niciodata īn India.

PRIMA VIZITARE A MADAGASCARULUI DE CĂTRE EUROPENI

ine 1487—1488 Diogo Diaz a navigat īmpreuna cu fratele sau Bartolo-la e ^C°^^la?^{:idīnd un} vas de transport, iar īn anii 1497—1498 a participat din fi n ^a ^^ui Vasco da Gama. Dupa ce s-ia pierdut de celelalte vase ^de sud ^1Ui- ^{Cabral īn tim}P^ul furtunii din mai 1500, el ocolit Africa _^J^> a deviat prea departe spre est īn oceanul Indian si a fost primul

ri        ^

Prof> .^{SOarta ce}lei de a saptea corabii comandate de Diogo Diaz vezi mai jos.
?^atru corabii ^m?^{Ti a dat si ex}P^edit^{ia lui JoBo da} N°va, trimise īn martie 1501, cu
^{īn z}°na troiv' i^^{a m}i^rodemi la Kochin. La īnapoiere, Nova a descoperit (īn mai 1502)

^Plcala sudica a oceanului Atlantic insula Sfīnta Elena.

>30 EPOCA MA.RILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

iintre europeni care a ajuns īn Madagascar. Nadajduind sa se alatu ilotilei īn regiunea portului Malindi, Diogo Diaz a pornit spre nord d ;-a ratacit si, dupa cāt se pare, a ajuns īn dreptul tarmului nordic jeninsulei Somalia, īn regiunea orasului Berbera. Majoritatea mari or erau bolnavi de scorbut; el a dat ordin sa fie debarcati īn acest irab cīteva zeci de bolnavi si pentru īngrijirea lor a trimis zece aamerr ianatosi. Pe bord au ramas vreo patruzeci de oameni, din care jumatate *rav bolnavi. Locallnicii au macelarit pe toti portughezii care coborīser" >e tarm si, urcīndu-se īn banci, au īncercat sa puna mlīna pe corabie Iar au fost respinsi cu salve de tun. Echipajul a hotarāt sa plece imediat napoi īn Portugalia. Dupa trei luni, pierzānd īnca douazeci si cinci de «meni, corabia a ajuns la insulele Capului Verde. Cānd s^a alaturat lotilei lui Cabrai care se īntorcea īn patrie, pe bordul ei nu mai erau ecīt treisprezece oameni. Acest vas nu avea pe bord nici o īncarcatura le pret, īn schimb a adus īn Europa primele date exacte despre una lin cele mai mari insule de pe glob.

In urmatorii 10—15 ani vasele portugheze au cercetat tarmurile «Tadagascarului si apele din jurul insulei: pe harta lui Ribeira din 1519 armul insulei este trecut destul de corect si poarta inscriptia „Insula logata īn aur", iar la nord, nord^est si est de ea sīnt īnsemnate o serie le mici arhipelaguri — insulele Comore (vizitate de portughezi prin 505), Amirante, Seychellen si Musdarene.

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI VASCO DA GAMA ĪN INDIA

īn fruntea unei noi mari expeditii alcatuite din douazeci de corabii, chipate dupa īntoarcerea lui Cabrai, a fost numit iarasi Vasco da Gama. !ea mai mare parte a flotilei (cincisprezece corabii) a parasit Portugalia

februarie 1502. īn strāmtoarea Mozambic a naufragiat un vas, dar
chipajul a scapat. īn portul Mozambic portughezii au montat (din
iesele luate de la Lisabona) un nou vas mic pentru navigatie de coasta.
a iesirea din strāmtoare, VascO da Gama s-a apropiat de orasul Kilwa
ye tarmul african, īn dreptul paralelei de 9° latitudine sudica), 1-a ade-
īenit pe cīrmuitorui orasului printr-un siretlic pe corabie si sub ame-
intarea cu moartea, 1-a silit sa plateasca un tribut anual regelui Portu-
aliei. La Kilwia s-au alaturat flotilei lui Vasco da Gama trei din cele
inci corabii care plecasera mai tīrziu (doua au ramas īn urma īn timpul
nei furtuni si au ajuns singure pāna la coasta Madabar).

De data aceasta, probabil cu scopul de a īntreprinde o actiune de ^cunoastere, Vasco da Gama a mers, fara sa se īndeparteze prea mult e uscat, de-ia lungul tarmurilor Africii orientale, Arabiei si Indiei de ord-vest pīna la golful Cambay, iar de acolo a cotit spre sud. Printre imenii lui Vasco da Gama a īnceput sa bīntuie scorbutul si multi au urit. Pe insula Angediva au fost debarcati aproape trei sute de bolnavi-īnga Cananore, corabiile lui Vasco da Gama au atacat un vas arab care lergea din Jidda (portul orasului Mecca) spre Calicut cu patru sute de asageri, īn special pelerini. Dupa ce a pradat vasul pe care, īn afara

lucrurile personale ale pasagerilor, se gasea si o īncarcatura pretioasa,

_eput

- _ei si sa se dea iarasi foc vasului. Lupta inegala a durat patru tragaJ^ygkezii nu īndrazneau sa se apropie de vas, pentru ca cei ce ^z^^€' aruncau pe puntile corabiilor atacatoare, bārne si scānduri piereau ^jmuiti j_{e arsur}i, pe jumatate īnnebuniti ei se aruncau īn apa ^a-^prU1 īnecau. „ • ■ • Durpa o lupta atīt de īndelungata — sipune un martor ^si ^r portughez — amiralul, cu cea mai mare cruzime, a dat foc acestui ^OCcare a ars, cu toti cei de pe bond". Din ordinul lui Vasico da Gama ^VaSfost luati de pe vas numai douazeci de baieti. Ei au fost trimisi la Lisabona, au fost botezati cu totii si apoi calugariti.

Dupa ce a īncheiat o alianta cu cīrmuitorul din Gananore, la sfīr-situl lunii octombrie Vasco da Gama a pornit cu flotila sa īmpotriva orasului Galicul El a īnceput prin a spānzura de catarge treizeci si opt de pescari oare oferisera portughezilor peste si prin a bombarda orasul. In timpul noptii el a poruncit sa fie date' jos cadavrele de pe catarge, le-ia taiat capetele,bratele si picioarele si le-a aruncat īntr-o barca de care a prins o scrisoare īn care avertiza ca aceasta va fi soarta tuturor locuitorilor orasului, daca se vor īmpotrivi. Trupurile spīnzuratilor au fost azvārlite īn apa. Fluxul a aruncat barca pe tarm. A doua zi Vasco da Gama a bombardat din nou orasul, a jefuit o corabie de transport care s-a apropiat de el si i-a dat foc. Lasānd sapte corabii pentru asedierea Calicutului, el a trimis dupa mirodenii, la Oananore, alte doua corabii, iar el īnsusi cu celelalte vase a plecat, tot dupa mirodenii, la Kochin.

Dupa doua ciocniri „victorioase" cu vasele arabe, lānga Oalicut, īn februarie 1503, cānd a īnceput sa sufle musonul prielnic de nord-est, Vasco da Gama a plecat cu treisprezece corabii īnapoi īn Portugalia, unde a sosit īn octombrie 1503, aducānd o īncarcatura de mirodenii de o valoare uriasa. Dupa acest succes, pensia si celelalte venituri ale lui Vasco da Gama au crescut considerabil; mai tīrziu el a dobāndit titlul av,-⁰⁰^⁶' ^^{ar a} *^ost frilaturat pentru multi ani de la orice acitvitate. Abia īn 1524 a fost numit vioe-rege al Indiei, a plecat īntr^acolo īn apri­lie, a ajuns īn Goa, iar de acolo a trecut la Kochin, unde a murit īn Qecembrie 1524.

In 1503 au ramas īn oceanul Indian cāteva corabii din flotila lui da Gama sub comanda unchiului sau Vicente Sodre. Ele īncru- ^īn apropiere de golful Aden si interceptau vasele arabe care por- ^din ^rea Rosie spre tarmurile Indiei, subminānd astfel comertul

e Egi^t si l_ndia.

^ElDA sI ALBUQUERQUE — PRIMII VICE-REGI PORTUGHEZI AI INDIEI

s_a distr^¹¹- ^ ^ ^^{ecarie an} flotile īn India, guvernul portughez a hotarāt «^a ^ ^ⁿⁱt^reff™^e comertul Egiptului si al Arabiei cu porturile ~"a instituit functia de vice-rege al Indiei si primul numit īn

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

aceasta functie a fost Francisco meida. El a plecat din Lisabona' martie 1505, īn fruntea unei m^ flotile militare. Pe bordul corabiif*"* sale se aflau aproape 1 500 de solda?' El a construit un fort la "

Kihy

a jefuit cīteva orase de pe coasta' Africii orientale si a organizat factorie comerciala portugheza ]» Kochin, care de atunci a devenit cel mai important centru comercial de pe coasta Malabar. Corabiile i_uj atacau vasele arabe si iraniene ī_n marea Arabiei.

In 1507, o escadra comandata de Affonso d'Albuquerque a plecat din Lisabona spre strīmtoarea Or-muz. Portughezii au jefuit si au dat foc unui numar de asezari pe pe tar­mul strīmtorii, au ucis si au capturat multi iranieni si arabi. Albuquerque a dat ordin sa se taie tuturor pri­zonierilor nasul si, īn afara de acea­sta, barbatilor bratul drept, iar feme­ilor, urechile. Apoi, dupa ce a bom­bardat vasele iraniene, Albuquerque a ocupat orasul Ormuz, 1-a impus sa plateasca tribut si a construit

icolo un fort. (Curīnd, īnsa, portughezii au fost alungati de acolo). Dupa un an, egiptenii au facut prima si singura īncercare de a-si ipara comertul maritim cu India. Cu ajutorul venetienilor, ei au echipat 5 flota impunatoare īn marea Rosie, au trimis^o īn oceanul Indian si iu nimicit o mica escadra care īncrucisa īn dreptul coastelor nordice de marii Arabiei sub comandia lui Lourenco d'Almeida, fiul vioe-regelui Lourengo d'Almeida a fost ucis īn timpul luptei). Francisco d'Almeida ii-a strāns atunci toate fortele de care dispunea si īn anul 1509 a zdrobit ;e egipteni īn batalia navala de līnga insula Diu. In acelasi an īnvinga-orul a fost rechemat la Lisabona, iar īn locul lui a fost numit vice-rege d Indiei, Albuquerque. La īnapoiere, Almeida a debarcat cu un ic detasament pe tarm, līnga capul Bunei Sperante si a fost ucis ī rioonire cu hotentotii.

Pe timpul lui Affonso d'Albuquerque, pe care portughezii upranumit „cel Mare", acestia au devenit „stapīni absoluti ai comertu-ui" īn oceanul Indian. Ei au īntemeiat o serie de cetati pe coasta 0>pU" ;eana a peninsulei India si dominau cele mai mari porturi indiene. Ni^c* in vas comercial nu īndraznea sa navigheze īn oceanul Indian fara P^e^ nisiunea portughezilor, caci corabiile de razboi portugheze patrulau Pf :ele mai importante cai maritime care duceau spre tarmurile Indiei»

iHMrt aproximative ale expeditiilor iiToceanul Pacific

portughezi in secolul al XVI-leai
sTanul ctnd au fost descoperite I

Nagasak

Mi- Kiusiu

ftfl ARE A -

^l54»i s° /

#i. Tawafī (Formosa) ^

^e si insulele din oceanul Pacific vizitate de portughezi īn prima jumatate a secolului al XVI-lea.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

afundau sau capturau vasele care navigau īn aceste ape fara rea lor, iar pe marinari īi tratau ca pe pirati. Porturile arabe "'din rica orientala plateau tribut portughezilor. Acestia patrunsesera u, īrea Rosie si stabilisera legaturi comerciale cu Etiopia crestina: • icau porturile arabe din apus si amenintau chiar si Jidda — portul asului Meoca.

Almeida se convinsese ca numai comertul cu India nu-i va satis-;e pe portughezi. S-a aflat ca mirodeniile cele mai pretioase nu"s^ sesc īn India, ci sīnt aduse din īndepartatele „insule ale Mirodeniilor" in strīmtoarea Malacca. īntr-acolo a trimis Almeida īn 1509 o noua peditie. Cu ajutorul unor piloti arabi din Kochin, cinci corabii portu-eze sub comanda lui Diogo Lopez Sequeira s-au īndreptat spre Suma-i de nord, au intrat īn strāmtoare si au aruncat ancora īn fata orasului ilacca. Sequeira a impus oīrmuitorului orasului un tratat comercial antajios pentru Portugalia si a īnceput sa cunupere la Maiaoca nucsoara

cuisoare, care acolo erau mult mai ieftine decāt īn India. Dar peste eva saptamāni, dupa ce musulmanii malaezi i-au atacat corabiile, queira a fugit din Malacca.

Peste doi ani, īn 1511, Albuquerque a sosit la Malacca īn fruntea ei flotile compuse din nouasprezece vase, pe bordul carora se aflau roape 1 400 de soldati. Prin agentii sai secreti el s-a īnteles cu cītiva smani ai eānmuitorului, care se bucurau de influenta si erau sprijiniti

numeroase grupuri de negutatori straini, ocupīnd cu ajutorul lor Ma­ca. El a pradat orasul, dar a crutat cartierele straine, īn afara de cel :uit de oameni originari din Gujarat (India de vest); deoarece acestia sprijineau pe icīrmuitorul malaez. Prada a fost uriasa, reprezentānd roape 3 500 de kilograme aur. Din ordinul lui Albuquerque, la Malacca . īnfiintat un post de observatie. Prin strāmtoare navigau pe lānga oras ie de vase. Portughezii le opreau, fara sa le jefuiasca, cerīndu-le doar

singur lucru: ca fiecare vas sa ia pe bord un marinar portughez. īn ui acesta ei au aflat drumurile prin tot labirintul urias de insule care arta numele de Indonezia. Tot īn anul 1511 portughezii au ajuns In ula lava, care are o populatie densa si — ceea ce era deosebit de im-rtant — au gasit drumul spre adevaratele insule ale Mirodeniilor — uleie Moluce.

Setea de īmbogatire īi īmpingea pe portughezi mai departe, spre xl, spre marile din Extremul Orient. Ei au fost primii europeni care

ajuns la tarmurile Asiei de rasarit. Portughezii au īnceput sa faca nert pe mare eu China (īn 1517), insitalīndunse pe tarmul Chinei de 1, īn orasul Macao {1520). īn sfārsit, ei au ajuns īn Japonia pe care „au icoperit-o" īn 1542. īn drumurile lor spre insulele Mirodeniilor, deviind bentionat sau īntāmplator) prea mult spre sud īn oceanul Indian, portu-?zii atingeau coasta de nord-vest a Australiei, pe care au īnsemnat-o

hartile lor secrete {unele din aceste harti au ajuns ipīna la noi). lⁿ olul al XX-lea s-au gasit īn Australia de vest, la sud de peninsula mpier (Ţara lui Dampier), pe tarmul golfului Roebuck (īn dreptul P^a~ elei de 18° latitudine sudica), carronade (mici tunuri de bronz)

EXPANSIUNEA PORTUGHEZA IN ASIA DE SUD

. _nroana portugheza, care au fost tind coroana p _īnceputul secolului fabricate pe

^al *rQīSk important punct de spri-• • nortughez īn India a devenit ^]in %Goa. Albuquerque 1-a cucerit °^rastru prima oara īn martie 1510 £o blocada de doua luni. In luna īS aceluiasi an, cīnd o puternica inamica s-a apropiat de Goa, ATbuquerque a macelarit aproape oe toti locuitorii, crutīnd numai pu­tini dintre ei, mai ales pe bogatasi, pentru care spera sa obtina sume <te bani drept rascumparare. Dupa aceea, Albuquerque a parasit Goa, dar peste cīteva luni, la sf īrsitul lunii noiembrie 1510, s-a īntors acolo cu mari īntariri, a cucerit definitiv ora­sul si a macelarit iar populatia. īntr-o scrisoare catre rege el relateaza ca au fost ucisi 6 000 de oameni: bar­bati, femei si copii. īn 1515, Albu­querque a ocupat pentru a doua oara Ormuz, unde portughezei s-au men­tinut vreme de peste un veac.

La Ormuz, Albuquerque a pri­mit stirea ca este rechemat īn Portu­galia. Grav bolnav īn acel moment, el s-a īntors īn India de vest si a mu-ritpe corabie, īn fata orasului Goa. īn scrisoarea catre rege, dictata la rP¹¹",^{2 ī}.^na*^{nte de} moarte, el arata ca „toate treburile indiene sānt orīn-auite" si ca el a īndeplinit toate misiunile īncredintate de rege. Scrisoa-rease termina cu urmatorul sfat: „ ... Daca vreti sa stapāniti multa vreme india, actionati <ca si pīna acum, astfel ca ea sa se ipoata mentine sin-Sura . Cu alte cuvinte, fiind pe patul de moarte, Albuquerque īl sfatuia Pe rege sa-si procure, dupa exemplul sau, mijloacele pentru dominatia fsupra Indiei, chiar din aceasta tara, prin jefuirea ei. Asa au si procedat secolul al XVI-lea succesorii portughezi ai lui Albuquerque, iar īn olul al XVII-lea, rivalii portughezilor, icare i^au alungat pe acestia ^m "^Indii" — olandezii, francezii si englezii.