EXPANSIUNEA PORTUGHEZA IN ASIA DE SUD

EXPANSIUNEA PORTUGHEZĂ ÎN ASIA DE SUD

EXPEDIŢIA LUI CABRAL IN INDIA sI A DOUA DESCOPERIRE

A BRAZILIEI

PorWh ■^^rri'^pe^^{e c}^ ar'atii care aveau multi aliati în India se vor opune ittiTKK^ ^r" ■^{Pentru a} zdrobi împotrivirea acestora era nevoie de forte fost 'v? Ira^diat dtupa întoarcerea lui Vasco da Gama la Lisabona a d_e o^. ^P?^ta .° flotila compusa din 13 corabii, cu un echipaj de 1 500 ^^^ .^^ ^ca guvernul portughez, credincios politicii sale pru- _f^{mai vrn}^ ^s^-l puna în fruntea expeditiei pe Vasco da Gama. ^a ^ î^oartie ^^me tratat de rege, i s-a acordat înaltul titlu de j^Prrit gradul de amiral si o pensie importanta, dar a fost

^art' C * o

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

; în patrie. Comandant al escadrei trimise la 9 martie 1500 în I st numit tînarul curtean Pedro Alvarez Cabrai (avea pe atunci le ani), care, ca si Vasco da Gama, nu se remarcase prin ite si e putin probabil sa fi avut experienta în materie de        gat ■olomeo Diaz, care nu mai era socotit primejdios, a fost numit î_n

Foaia de titlu a cartii „Copia noii stiri din tara Braziliei" (primul patrar al secolului al XVI-lea).

mctia relativ modesta de capitan de corabie. Dintre ceilalti capitani Tt cunoscuti Nicolao Coelho si Duarte Pacheco.

Ca si Vasco da Gama, Cabrai s-a îndepartat mult de tarmul african, nd a ajuns în zona tropicala a oceanului Atlantic. Peste doua ^s^^a" fîni una din corabii a disparut fara urme. în emisfera sudica, escadra nimerit într-o zona de acalmie si a fost împinsa de curentul sudic ^a Lizeelor departe spre vest. La 22 a'prilie, ea a ancorat lânga un parni*¹ ecunoscut — extremitatea rasariteana a Americii de 'sud (Brazilia)-tortugbezii au luat noul pamlînt drept o insula, deoarece nu se astepta^ i gaseasca aici un continent si au denumit^o Vera Cruz („Adevarata

EXPANSIUNEA PORTUGHEZA ÎN ASIA DE SUD

Cabrai a întemeiat acolo un mic fort (anul 1500) pe care 1-a cruce")- geguro („Portul neprimejdios") în care a lasat doi delicventi numit fo _un_ -qi _a -trimis o corabie în Portugalia sa anunte descope­re drept c*„^_{u care} p_Utea fi folosita pentru aprovizionarea cu apa si _rirea „™ ^ _vaSiei_or care mergeau spre India. Cu celelalte 11 corabii a aliinen _su(j__est_; catre tarmurile Africii si a traversat oceanul Atlantic cotit sp^ _ecuat_or) îndreptându-ee spre caipul Bunei Sperante. în timpul *^{a S}" furtuni, oare a surprins escadra aproape de capul Bunei Sperante n^sfîrsitul lunii mai), au pierit patru corabii cu toti oamenii care se

fi pe ele; printre acestea era si vasul comandat de Rartodomeo Diaz Cabrai a ajuns numai cu sase corabii¹ la Malindi, iar de acolo — ti" nou ou ajutorul unor experimentati piloti arabi — a sosit la Calicut (ne la miilocul lunii septembrie 1500). Dar, sub presiunea negutatorilor arabi si a clerului, localnicii au refuzat sa faca negot cu portughezii, i-au atacat pe cei ce au coborât pe tarm si au ucis aproape cincizeci de oameni. Cabrai a raspuns bombardând orasul lipsit de aparare si dînd foc la zeci de vase arabe. El avea însa prea putine forte pentru a supune orasul. Atunci s-a adresat oîrmuitorilor porturilor vecine Kochin si Qartanore, prapunîndu-le sa înceapa comertul cu portughezii. Vecinii erau în relatii de dusmanie cu Calicut si de aceea au vândut strainilor o mare cantitate de piper, cuisoare si alte mirodenii, tamâie, mosc si alte substante aromate, tesaturi usoare, plante medicinale etc.

Pe la mijlocul lunii ianuarie 1501, Cabrai a pornit înapoi spre patrie. Lânga Mozambic, dintr-o neglijenta a capitanului, una din corabii a esuat. Oamenii si cea mai mare parte din încarcatura au fost salvati, iar corabia care nu mai putea fi folosita a fost arsa. în dreptul coastei de sud-est a Africii un vas s-a pierdut de celelalte în timpul unei furtuni si s-a întors primul la Lisabona la sfârsitul lunii iulie 1501. în oceanul Atlantic, Cabrai a izbutit sa adune la un loc celelalte patru corabii, iar în dreptul insulelor Capului Verde i s-a mai alaturat vasul comandat de Diogo Diaz. Toate aceste corabii au sosit în Portugalia la sfîrsitul lunii iulie 1501. Desi s-au pierdut sase vase, valoarea încarcaturii aduse a fost atît de considerabila, încât sumele obtinute din vânzarea ei au fost de doua ori mai mari decât totalul cheltuielilor facute pentru expeditie².

lotusi Cabrai, poate tocmai din cauza succesului sau, n-»a mai fost trimis niciodata în India.

PRIMA VIZITARE A MADAGASCARULUI DE CĂTRE EUROPENI

ine 1487—1488 Diogo Diaz a navigat împreuna cu fratele sau Bartolo-la e ^C°^^la?^{:idînd un} vas de transport, iar în anii 1497—1498 a participat din fi n ^a ^^ui Vasco da Gama. Dupa ce s-ia pierdut de celelalte vase ^de sud ^1Ui- ^{Cabral în tim}P^ul furtunii din mai 1500, el ocolit Africa _^J^> a deviat prea departe spre est în oceanul Indian si a fost primul

ri        ^

Prof> .^{SOarta ce}lei de a saptea corabii comandate de Diogo Diaz vezi mai jos.
?^atru corabii ^m?^{Ti a dat si ex}P^edit^{ia lui JoBo da} N°va, trimise în martie 1501, cu
^{în z}°na troiv' i^^{a m}i^rodemi la Kochin. La înapoiere, Nova a descoperit (în mai 1502)

^Plcala sudica a oceanului Atlantic insula Sfînta Elena.

>30 EPOCA MA.RILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

iintre europeni care a ajuns în Madagascar. Nadajduind sa se alatu ilotilei în regiunea portului Malindi, Diogo Diaz a pornit spre nord d ;-a ratacit si, dupa cât se pare, a ajuns în dreptul tarmului nordic jeninsulei Somalia, în regiunea orasului Berbera. Majoritatea mari or erau bolnavi de scorbut; el a dat ordin sa fie debarcati în acest irab cîteva zeci de bolnavi si pentru îngrijirea lor a trimis zece aamerr ianatosi. Pe bord au ramas vreo patruzeci de oameni, din care jumatate *rav bolnavi. Locallnicii au macelarit pe toti portughezii care coborîser" >e tarm si, urcîndu-se în banci, au încercat sa puna mlîna pe corabie Iar au fost respinsi cu salve de tun. Echipajul a hotarât sa plece imediat napoi în Portugalia. Dupa trei luni, pierzând înca douazeci si cinci de «meni, corabia a ajuns la insulele Capului Verde. Când s^a alaturat lotilei lui Cabrai care se întorcea în patrie, pe bordul ei nu mai erau ecît treisprezece oameni. Acest vas nu avea pe bord nici o încarcatura le pret, în schimb a adus în Europa primele date exacte despre una lin cele mai mari insule de pe glob.

In urmatorii 10—15 ani vasele portugheze au cercetat tarmurile «Tadagascarului si apele din jurul insulei: pe harta lui Ribeira din 1519 armul insulei este trecut destul de corect si poarta inscriptia „Insula logata în aur", iar la nord, nord^est si est de ea sînt însemnate o serie le mici arhipelaguri — insulele Comore (vizitate de portughezi prin 505), Amirante, Seychellen si Musdarene.

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI VASCO DA GAMA ÎN INDIA

în fruntea unei noi mari expeditii alcatuite din douazeci de corabii, chipate dupa întoarcerea lui Cabrai, a fost numit iarasi Vasco da Gama. !ea mai mare parte a flotilei (cincisprezece corabii) a parasit Portugalia

februarie 1502. în strâmtoarea Mozambic a naufragiat un vas, dar
chipajul a scapat. în portul Mozambic portughezii au montat (din
iesele luate de la Lisabona) un nou vas mic pentru navigatie de coasta.
a iesirea din strâmtoare, VascO da Gama s-a apropiat de orasul Kilwa
ye tarmul african, în dreptul paralelei de 9° latitudine sudica), 1-a ade-
îenit pe cîrmuitorui orasului printr-un siretlic pe corabie si sub ame-
intarea cu moartea, 1-a silit sa plateasca un tribut anual regelui Portu-
aliei. La Kilwia s-au alaturat flotilei lui Vasco da Gama trei din cele
inci corabii care plecasera mai tîrziu (doua au ramas în urma în timpul
nei furtuni si au ajuns singure pâna la coasta Madabar).

De data aceasta, probabil cu scopul de a întreprinde o actiune de ^cunoastere, Vasco da Gama a mers, fara sa se îndeparteze prea mult e uscat, de-ia lungul tarmurilor Africii orientale, Arabiei si Indiei de ord-vest pîna la golful Cambay, iar de acolo a cotit spre sud. Printre imenii lui Vasco da Gama a început sa bîntuie scorbutul si multi au urit. Pe insula Angediva au fost debarcati aproape trei sute de bolnavi-înga Cananore, corabiile lui Vasco da Gama au atacat un vas arab care lergea din Jidda (portul orasului Mecca) spre Calicut cu patru sute de asageri, în special pelerini. Dupa ce a pradat vasul pe care, în afara

lucrurile personale ale pasagerilor, se gasea si o încarcatura pretioasa,

_eput

- _ei si sa se dea iarasi foc vasului. Lupta inegala a durat patru tragaJ^ygkezii nu îndrazneau sa se apropie de vas, pentru ca cei ce ^z^^€' aruncau pe puntile corabiilor atacatoare, bârne si scânduri piereau ^jmuiti j_{e arsur}i, pe jumatate înnebuniti ei se aruncau în apa ^a-^prU1 înecau. „ • ■ • Durpa o lupta atît de îndelungata — sipune un martor ^si ^r portughez — amiralul, cu cea mai mare cruzime, a dat foc acestui ^OCcare a ars, cu toti cei de pe bond". Din ordinul lui Vasico da Gama ^VaSfost luati de pe vas numai douazeci de baieti. Ei au fost trimisi la Lisabona, au fost botezati cu totii si apoi calugariti.

Dupa ce a încheiat o alianta cu cîrmuitorul din Gananore, la sfîr-situl lunii octombrie Vasco da Gama a pornit cu flotila sa împotriva orasului Galicul El a început prin a spânzura de catarge treizeci si opt de pescari oare oferisera portughezilor peste si prin a bombarda orasul. In timpul noptii el a poruncit sa fie date' jos cadavrele de pe catarge, le-ia taiat capetele,bratele si picioarele si le-a aruncat într-o barca de care a prins o scrisoare în care avertiza ca aceasta va fi soarta tuturor locuitorilor orasului, daca se vor împotrivi. Trupurile spînzuratilor au fost azvârlite în apa. Fluxul a aruncat barca pe tarm. A doua zi Vasco da Gama a bombardat din nou orasul, a jefuit o corabie de transport care s-a apropiat de el si i-a dat foc. Lasând sapte corabii pentru asedierea Calicutului, el a trimis dupa mirodenii, la Oananore, alte doua corabii, iar el însusi cu celelalte vase a plecat, tot dupa mirodenii, la Kochin.

Dupa doua ciocniri „victorioase" cu vasele arabe, lânga Oalicut, în februarie 1503, când a început sa sufle musonul prielnic de nord-est, Vasco da Gama a plecat cu treisprezece corabii înapoi în Portugalia, unde a sosit în octombrie 1503, aducând o încarcatura de mirodenii de o valoare uriasa. Dupa acest succes, pensia si celelalte venituri ale lui Vasco da Gama au crescut considerabil; mai tîrziu el a dobândit titlul av,-⁰⁰^⁶' ^^{ar a} *^ost frilaturat pentru multi ani de la orice acitvitate. Abia în 1524 a fost numit vioe-rege al Indiei, a plecat într^acolo în apri­lie, a ajuns în Goa, iar de acolo a trecut la Kochin, unde a murit în Qecembrie 1524.

In 1503 au ramas în oceanul Indian câteva corabii din flotila lui da Gama sub comanda unchiului sau Vicente Sodre. Ele încru- ^în apropiere de golful Aden si interceptau vasele arabe care por- ^din ^rea Rosie spre tarmurile Indiei, subminând astfel comertul

e Egi^t si l_ndia.

^ElDA sI ALBUQUERQUE — PRIMII VICE-REGI PORTUGHEZI AI INDIEI

s_a distr^¹¹- ^ ^ ^^{ecarie an} flotile în India, guvernul portughez a hotarât «^a ^ ^ⁿⁱt^reff™^e comertul Egiptului si al Arabiei cu porturile ~"a instituit functia de vice-rege al Indiei si primul numit în

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

aceasta functie a fost Francisco meida. El a plecat din Lisabona' martie 1505, în fruntea unei m^ flotile militare. Pe bordul corabiif*"* sale se aflau aproape 1 500 de solda?' El a construit un fort la "

Kihy

a jefuit cîteva orase de pe coasta' Africii orientale si a organizat factorie comerciala portugheza ]» Kochin, care de atunci a devenit cel mai important centru comercial de pe coasta Malabar. Corabiile i_uj atacau vasele arabe si iraniene î_n marea Arabiei.

In 1507, o escadra comandata de Affonso d'Albuquerque a plecat din Lisabona spre strîmtoarea Or-muz. Portughezii au jefuit si au dat foc unui numar de asezari pe pe tar­mul strîmtorii, au ucis si au capturat multi iranieni si arabi. Albuquerque a dat ordin sa se taie tuturor pri­zonierilor nasul si, în afara de acea­sta, barbatilor bratul drept, iar feme­ilor, urechile. Apoi, dupa ce a bom­bardat vasele iraniene, Albuquerque a ocupat orasul Ormuz, 1-a impus sa plateasca tribut si a construit

icolo un fort. (Curînd, însa, portughezii au fost alungati de acolo). Dupa un an, egiptenii au facut prima si singura încercare de a-si ipara comertul maritim cu India. Cu ajutorul venetienilor, ei au echipat 5 flota impunatoare în marea Rosie, au trimis^o în oceanul Indian si iu nimicit o mica escadra care încrucisa în dreptul coastelor nordice de marii Arabiei sub comandia lui Lourenco d'Almeida, fiul vioe-regelui Lourengo d'Almeida a fost ucis în timpul luptei). Francisco d'Almeida ii-a strâns atunci toate fortele de care dispunea si în anul 1509 a zdrobit ;e egipteni în batalia navala de lînga insula Diu. In acelasi an învinga-orul a fost rechemat la Lisabona, iar în locul lui a fost numit vice-rege d Indiei, Albuquerque. La înapoiere, Almeida a debarcat cu un ic detasament pe tarm, lînga capul Bunei Sperante si a fost ucis î rioonire cu hotentotii.

Pe timpul lui Affonso d'Albuquerque, pe care portughezii upranumit „cel Mare", acestia au devenit „stapîni absoluti ai comertu-ui" în oceanul Indian. Ei au întemeiat o serie de cetati pe coasta 0>pU" ;eana a peninsulei India si dominau cele mai mari porturi indiene. Ni^c* in vas comercial nu îndraznea sa navigheze în oceanul Indian fara P^e^ nisiunea portughezilor, caci corabiile de razboi portugheze patrulau Pf :ele mai importante cai maritime care duceau spre tarmurile Indiei»

iHMrt aproximative ale expeditiilor iiToceanul Pacific

portughezi in secolul al XVI-leai
sTanul ctnd au fost descoperite I

Nagasak

Mi- Kiusiu

ftfl ARE A -

^l54»i s° /

#i. Tawafî (Formosa) ^

^e si insulele din oceanul Pacific vizitate de portughezi în prima jumatate a secolului al XVI-lea.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

afundau sau capturau vasele care navigau în aceste ape fara rea lor, iar pe marinari îi tratau ca pe pirati. Porturile arabe "'din rica orientala plateau tribut portughezilor. Acestia patrunsesera u, îrea Rosie si stabilisera legaturi comerciale cu Etiopia crestina: • icau porturile arabe din apus si amenintau chiar si Jidda — portul asului Meoca.

Almeida se convinsese ca numai comertul cu India nu-i va satis-;e pe portughezi. S-a aflat ca mirodeniile cele mai pretioase nu"s^ sesc în India, ci sînt aduse din îndepartatele „insule ale Mirodeniilor" in strîmtoarea Malacca. într-acolo a trimis Almeida în 1509 o noua peditie. Cu ajutorul unor piloti arabi din Kochin, cinci corabii portu-eze sub comanda lui Diogo Lopez Sequeira s-au îndreptat spre Suma-i de nord, au intrat în strâmtoare si au aruncat ancora în fata orasului ilacca. Sequeira a impus oîrmuitorului orasului un tratat comercial antajios pentru Portugalia si a început sa cunupere la Maiaoca nucsoara

cuisoare, care acolo erau mult mai ieftine decât în India. Dar peste eva saptamâni, dupa ce musulmanii malaezi i-au atacat corabiile, queira a fugit din Malacca.

Peste doi ani, în 1511, Albuquerque a sosit la Malacca în fruntea ei flotile compuse din nouasprezece vase, pe bordul carora se aflau roape 1 400 de soldati. Prin agentii sai secreti el s-a înteles cu cîtiva smani ai eânmuitorului, care se bucurau de influenta si erau sprijiniti

numeroase grupuri de negutatori straini, ocupînd cu ajutorul lor Ma­ca. El a pradat orasul, dar a crutat cartierele straine, în afara de cel :uit de oameni originari din Gujarat (India de vest); deoarece acestia sprijineau pe icîrmuitorul malaez. Prada a fost uriasa, reprezentând roape 3 500 de kilograme aur. Din ordinul lui Albuquerque, la Malacca . înfiintat un post de observatie. Prin strâmtoare navigau pe lânga oras ie de vase. Portughezii le opreau, fara sa le jefuiasca, cerîndu-le doar

singur lucru: ca fiecare vas sa ia pe bord un marinar portughez. în ui acesta ei au aflat drumurile prin tot labirintul urias de insule care arta numele de Indonezia. Tot în anul 1511 portughezii au ajuns In ula lava, care are o populatie densa si — ceea ce era deosebit de im-rtant — au gasit drumul spre adevaratele insule ale Mirodeniilor — uleie Moluce.

Setea de îmbogatire îi împingea pe portughezi mai departe, spre xl, spre marile din Extremul Orient. Ei au fost primii europeni care

ajuns la tarmurile Asiei de rasarit. Portughezii au început sa faca nert pe mare eu China (în 1517), insitalîndunse pe tarmul Chinei de 1, în orasul Macao {1520). în sfârsit, ei au ajuns în Japonia pe care „au icoperit-o" în 1542. în drumurile lor spre insulele Mirodeniilor, deviind bentionat sau întâmplator) prea mult spre sud în oceanul Indian, portu-?zii atingeau coasta de nord-vest a Australiei, pe care au însemnat-o

hartile lor secrete {unele din aceste harti au ajuns ipîna la noi). lⁿ olul al XX-lea s-au gasit în Australia de vest, la sud de peninsula mpier (Ţara lui Dampier), pe tarmul golfului Roebuck (în dreptul P^a~ elei de 18° latitudine sudica), carronade (mici tunuri de bronz)

EXPANSIUNEA PORTUGHEZA IN ASIA DE SUD

. _nroana portugheza, care au fost tind coroana p _începutul secolului fabricate pe

^al *rQîSk important punct de spri-• • nortughez în India a devenit ^]in %Goa. Albuquerque 1-a cucerit °^rastru prima oara în martie 1510 £o blocada de doua luni. In luna îS aceluiasi an, cînd o puternica inamica s-a apropiat de Goa, ATbuquerque a macelarit aproape oe toti locuitorii, crutînd numai pu­tini dintre ei, mai ales pe bogatasi, pentru care spera sa obtina sume <te bani drept rascumparare. Dupa aceea, Albuquerque a parasit Goa, dar peste cîteva luni, la sf îrsitul lunii noiembrie 1510, s-a întors acolo cu mari întariri, a cucerit definitiv ora­sul si a macelarit iar populatia. într-o scrisoare catre rege el relateaza ca au fost ucisi 6 000 de oameni: bar­bati, femei si copii. în 1515, Albu­querque a ocupat pentru a doua oara Ormuz, unde portughezei s-au men­tinut vreme de peste un veac.

La Ormuz, Albuquerque a pri­mit stirea ca este rechemat în Portu­galia. Grav bolnav în acel moment, el s-a întors în India de vest si a mu-ritpe corabie, în fata orasului Goa. în scrisoarea catre rege, dictata la rP¹¹",^{2 î}.^na*^{nte de} moarte, el arata ca „toate treburile indiene sânt orîn-auite" si ca el a îndeplinit toate misiunile încredintate de rege. Scrisoa-rease termina cu urmatorul sfat: „ ... Daca vreti sa stapâniti multa vreme india, actionati <ca si pîna acum, astfel ca ea sa se ipoata mentine sin-Sura . Cu alte cuvinte, fiind pe patul de moarte, Albuquerque îl sfatuia Pe rege sa-si procure, dupa exemplul sau, mijloacele pentru dominatia fsupra Indiei, chiar din aceasta tara, prin jefuirea ei. Asa au si procedat secolul al XVI-lea succesorii portughezi ai lui Albuquerque, iar în olul al XVII-lea, rivalii portughezilor, icare i^au alungat pe acestia ^m "^Indii" — olandezii, francezii si englezii.