EXPEDITIE A LUI COLUMB

EXPEDIŢIE A LUI COLUMB. PROIECTUL CĂLĂTORIEI ĪN JURUL LUMII

Dispunānd fara sa vrea de timp liber, Columb s-a apucat sa scrie Cartile profetiei" (manuscrisul a ajuns pīna la noi). Aceasta carte, pa­trunsa de misticism, face impresia a fi rodul halucinatiilor unui nebun. Dar curānd dupa aceea marele navigator a revenit la rezolvarea unor probleme geografice pur pamāntesti. El voia sa gaseasca o cale noua spre Asia de sud, spre "Ţara mirodeniilor si a miresmelor", pornind de la pamīnturile descoperite de el. Columb era convins ca o astfel de cale exista. īntr-adevar, īn timpul celei de a doua calatorii, el īnsusi obser­vase īn dreptul tarmurilor Cubei curenti puternici care curg mai departe spre vest prin marea Caraibilor. El nadajduia ca acesti curenti īl vor duce īn marea care uda tarmurile "Chersonesului de aur" (peninsula Malacca), iar de acolo va putea traversa oceanul Indian si, ocolind Africa, va ajunge īn Europa.

Columb a cerut regelui īngaduinta de a organiza o noua expeditie spre vest. Ferdimand era bucuros sa scape de un om pe care īl considera un solicitant plicticos. īn toamna anului 1501 a īnceput echiparea unei mici flotile, iar īn primavara anului 1502 i s-a dat ordin lui Columb sa plece imediat spre vest.

Columb a declarat ca are de gīnd sa faca o calatorie īn jurul lumii. El a luat cu dīnsul pe fratele sau Bartolomeo si pe fiul sau Hernan-do, pe atunci un baietas. Flotila sa era compusa din patru corabii, fiecare cu o capacitate de 50-70 de tone. Echipajul era alcatuit doar din 150 de oameni.

Cu toata interdictia regala, Columb si-a īndreptat corabiile peste arcul format de Antilele mici spre Espanola, iar la sfīrsitul lunii iunie 1502 a ajuns īn portul Santo Domingo. Columb 1-a rugat pe Ovando sa-i īngaduie intrarea īn port ca sa schimbe un' vas, deoarece "una dintre corabiile sale nu va putea rezista la furtuna si nici la o calatorie de :^un''^a durata" (unii biografi ai lui Columb sustin ca el ar fi prezis fur-^u*ia). Ovando, īnsa, i-a refuzat īncuviintarea, invocānd ordinul regal. Vasele lui Columb au rezistat la furtuna care a distrus corabiile cu Este ^S rf ^īnī^{orioeau īn} Spania dusmanii lui Columb - Roldan si Bobadilla. core ^{a v}**^ra* ^c^ trei dintre corabiile lui Columb au fost smulse din an-de ',f^lI^^Un'^cate īn directii diferite si, minate de valuri, s-au pierdut unele cu b" ~ ^^ar ^^UP^ ^ce furtuna s-a potolit, toate corabiile s-au īntīlnit *⁶ ^ⁿ ^'^Ptoī extremitatii de vest a insulei. Columb a ramas cītva ^col° Pentru a-si repara vasele.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

CĂUTAREA DRUMULUI DE APUS SPRE "MAREA DE SUD" sI PRIMA INTILNIRE CU POPORUL MAYA

Pe la jumatatea lunii iulie, Columb a pornit spre vest de-a lungul iurilor sudice ale Espanolei si Jamaicai. E putin probabil ca marele gator sa fi nadajduit sa descopere trecerea pe care o cauta spre ^rsonesul de Aur" dincolo de Jamaica, la paralela de 18°. E adevā-.'a pe atunci europenii nu puteau sa cunoasca cu precizie latitudinea are se afla strāmtoarea; totusi, ei presupuneau ca ea se gaseste īn piere de ecuator. Probabil ca la īnceput, Columb a cautat sa ajunga est pe tarmul continentului, iar apoi sa descopere strāmtoarea navi-de-a lungul coastei, īn limita posibilitatilor, spre sud. Pe urma el a edat -chiar asa. La 30 iulie, spaniolii au descoperit o insulita situata ita coastei de nord a Hondurasului, si anume Guanaja, cea mai rasa-na din sirul insulelor Islas de la Bahia (insulele Golfului - īn golful iuras). Dincolo de ea se zareau, departe spre sud, munti. Amiralul cotit ca acolo, īn sud, se afla un continent si de data aceasta n-a

t.

Locuitorii insulitei nu aveau nici aur, nici perle si nici obiecte de

Ei pareau adevarati salbatici. Dar pe neasteptate s-a apropiat de )ii o piroga foarte lata si foarte lunga, facuta din trunchiul unui c urias. La vāsle se aflau douazeci si cinci de oameni care purtau un e sorturi. In piroga, sub un cort facut din frunzis, era instalat un c" pe care spaniolii l-au luat drept stapān al vasului sau negustor, cort erau si femei si copii. Tot acolo se aflau diferite obiecte care u ca acesti oameni se aflau la un nivel de civilizatie mult mai ridi-ecīt toate triburile pe care spaniolii le īntālnisera pāna atunci. Prin-biecte se gaseau tesaturi colorate si īmbracaminte (camasi fara mī-sorturi etc.), topoare si clopotei de bronz, vase de bronz si de lemn, ; de lemn cu vārfuri de cremene ascutite si bine slefuite etc. īn t se gasea o cantitate mare de boabe de cacao. Indienii aveau o deo-i grija de aceste boabe: daca cineva scapa un bob, ei īl culegeau a. (Mai tīrziu spaniolii au aflat ca īn Mexic si īn peninsula Yukatan ;le de cacao tin loc de moneda), vriei marinarii spanioli si nici chiar Columb n-au dat multa impor-

acestei īntālniri care, īn realitate, era un indiciu al existentei unei lumi civilizate. Indienii din piroqa rosteau cuvāntul maya. Ei nu u podoabe de aur si pietre pretioase, iar cīnd li se aratau obiecte ir faceau semne cu mīna spre sud, īn directia continentului. Tot colo īl māna fantezia si pe Columb: el nadajduia sa gaseasca īn sud ■ea spre marea care scalda tarmurile adevaratei Indii "de la i

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR DINSPRE OCEANUL ATLANTIC ALE AMERICII CENTRALE

rintre indieni se afla un batrān care a facut o schita asemanatoare larti. Columb 1-a luat calauza, iar pe 'ceilalti i-<a lasat sa plece dupa obtinut de la ei eīteva lucruri, īn schimbul unor obiecte fara va-

_I

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

Luptīnd īmpotriva vīntului potrivnic, flotila spaniola a atins, cu loare. ^tate, pe la mijlocul lunii august, continentul, īn apropiere de xnare ^_<yn^_ur^_s (\Q° latitudine nondica, 86° longitudine vestica), iar apoi

^{a C}°Bartolomeo Columb a debarcat pe continent la 100 de kilometri est

nul Honduras. El a īnaltat acolo steagul Castiliei si a pus stapānire

t      īn mod oficial. Bastinasii i-au īntāmpinat cu prietenie pe spanioli

pe tara ^ f_ructe si pasari. Toti erau tatuati si umblau goi sau cu haine

^s1 ti? dintr-o tesatura de bumbac, iar īn urechi purtau cercei masivi.

Arnenea lucruri spaniolii nu le mai īntīlnisera la alti indieni.

Columb continua sa īnainteze de-a lungul coastei, spre est, īmpotriva - tului puternic si a curentului, visīnd sa gaseasca strīmtoarea spre "Ma-^V^ de sud". īn corabii patrundea apa, catargele erau sfarīmate, iar pīn-^r 1 sfīsiate. Echipajul era istovit. Grav bolnav, Columb statea īntins pe punte sub un acoperamīnt, dar continua sa conduca, atāt corabia, cīt si īntreaga flotila, urmarind cu atentie tot ce se petrecea īn jur. Mai tīrziu el a scris: ,,... Oamenii erau bolnavi si abatuti, multi se rugau lui dum­nezeu Ei avusesera deseori prilejul sa īnfrunte furtuni, dar niciodata atīt de īndelungate si cumplite.. . Suferintele fiului meu, care se afla cu mine, īmi sfīsiau inima, mai ales cīnd ma gīndeam ca nu are decīt 13 ani si trebuie sa īndure atītea chinuri, vreme atīt de īndelungata... Eram grav bolnav si nu o data am simtit apropierea mortii".

īn decursul a 40 de zile chinuitoare vasele au īnaintat de la capul Honduras spre est numai 350 de kim. īn sfārsit, la 12 septembrie, dincolo de un cap, tarmul a cotit brusc spre sud. Columb a denumit acest cap Gracias a Dios ("Slava lui dumnezeu").

īn fata spaniolilor se īntindea spre sud o coasta joasa care parea fara sfīrsit, cu guri largi de rīuri si cu mari lagune linga tarm. Acum ei navigau de-a lungul tarmului rasaritean {coasta Mosquito - coasta Ţīn-tarilor) al tarii Nicaragua, īnaintīnd spre sud aproape de cinci ori mai repede decīt īnainte, cīnd mergeau spre rasarit: īn doua saptamīni co­rabiile au strabatut aproape 500 de km. īn punctul īn care coasta īsi schimba directia spre sud-est, Columb a poruncit sa se arunce ancora.

La īnceputul lunii octombrie, el a pornit mai departe spre sud-est, bastinasii se apropiau adesea de corabii cu pirogele lor usoare. Spaniolii vedeau la ei placute de aur si alte podoabe din aur si capatau uneori aur |n schimbul a tot felul de lucruri marunte, lipsite de valoare. Columb a enuimt acest tarm Coasta de aur; denumirea spaniola data mai tīrziu tarii este Costarica ("Coasta bogata").

a īn °^ flotila a mai īnaintat spre sud-est vreo 300 de km, tarmul

(astaz^P ^S^ ^lC*^{evieze s}P^re nord^est. Spaniolii au ajuns īn tara Veragua in schi ?^n<f^na)' ^unde au izbutit sa obtina saptesprezece cerculete de aur ^ntitat ^ ^tre^ ^iclop°t^ei- ^{Nu se} ?^{tie ce a} nemultumit pe bastinasi - ^ex'Prim ? -f^S-^a^ ^ca^^tatea marfurilor europene - dar īn orice caz ei si-au cīteva ī -^l\ ⁿ«niultumirea. Columb a dat ordin "sa fie linistiti" cu unor tāln!^PUsCa1;Ur^ Spaniolii care īi interogau pe bastinasi cu ajutorul ^mad au aflat ca la o distanta de noua zile de 'drum se afla un

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

popor bogat. Dupa spusele h,-Columb "el s-ar fi multumit *. cu a zecea parte din ceea ce fi¹ gaduiau aceste povestiri". DjT gesturile si cuvintele indienilor el a ajuns la concluzia ca locui­torii acestei tari a aurului erau tot atīt de razboinici ca si _spa_ niolii, calareau pe animale, pur­tau zale si stiau sa mīnuiasca spada, arcul si sagetile. " ... s_e spunea, de asemenea - scrie Columb mai tīrziu din Jamaica - ca marea scalda tarmurile acestei tari si ca la o distanta de zece zile de drum de ea curge rīul Gange". La īnceputul lunii no|embrie, corabiile lui Columb au aruncat ancora īntr-un golf mare. Vegetatia era atīt de mi­nunata īn aceste locuri si apa atīt de adīnca chiar līnga tarm, īncīt Columb a denumit regiu­nea Puerto Bello ("Portul fru­mos", indicat pe hartile de asta­zi cu numele de Portobello).

Pentru a vedea daca indie­nii spuneau adevarul, trebuie sa ne amintim ca la 60 de kilo-

ri sud de Puerto Bello se afla golful Panama din oceanul Pacific si la sud de el exista īntr-adevar o tara imensa cu o īnalta civili-e (Peru).

Din cauza ploilor torentiale si a vāntului nefavorabil, spaniolii au as timp de mai multe zile līnga aceste tarmuri. Ei au facut schimb ndienii, primind pentru marfurile lor alimente, caci aur nu se gasea Bastinasii erau prietenosi si primitori. Marinarii īnsa au abuzat de t lucru. īn portul pe care spaniolii l-au numit Retreto ("Retragerea"), rile si "vizitele nocturne" ale marinarilor īn asezarile de pe tarm au snat atīt de mult pe indieni īncīt acestia au atacat corabia lui Co­ti. Lupta n-a durat īnsa mult timp, caci indienii erau slab īnarmati, a o lovitura de tun, "victoria" a fost repurtata de spanioli. Dincolo de Puerto Bello tarmul devia din nou spre sud-est. Curentul rar si foarte puternic a īncetinit mult īnaintarea vaselor. Acest cu-avea directia de la sud-est spre nord-vest, de-a lungul tarmurilor descoperite si apoi se pierdea spre coastele Cubei sau spre īntinderile noscute de dincolo de Cuba.

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

Descoperirea Panamei (dupa Morison).

īn cele din urina, corabiile s-au apropiat dinspre vest de golful Da-rien, unde spaniolii mai fusesera īn anul 1501 venind dinspre ■ rasarit. Columb si-a dat seama -ca nici mai departe spre rasarit nu mai exista vreo strāmtoare.

Corabiile au navigat de-a lungul tarmurilor tarii Panama (300 de km) timp de o luna si jumatate si din pricina ploilor interminabile au īnceput sa putrezeasca. Ele erau māncate de carii si suferisera mult din cauza furtunilor. Marinarii īsi exprimau fatis nemultumirea ca au para­sit "Coasta de aur". La 5 decembrie 1502 Colurnlb a pornit īnapoi (īn dreptul capului San Blas).

Deodata, īn locul vīntului de rasarit, oare pīna atunci īmpiedicase flotila sa īnainteze, a īnceput sa sufle un vīnt contrar, foarte puternic, dinspre apus, care s-a transformat curānd īntr-un uragan. Furtuna a bīn-tuit timp de noua zile. Vāntul īsi schimba mereu directia si Columb a denumit acest loc "Ţarmul contrastelor". Timp de o luna corabiile ava­riate au navigat īnapoi spre sud-vest, strabatānd īn acest interval doar 200 de km. Pentru odihna si pentru repararea corabiilor Columb a intrat īn es­tuarul unui rīu, īntr-un port pe care 1-a numit Belen (Bethleem).

La Belen, īn apropiere de rāul aurifer Veragua, amiralul a vrut sa mtemeieze o colonie si sa lase o garnizoana īn frunte cu Bartolomeo ■olumb. Aceasta a fost prima īncercare de īntemeiere a unei asezari eu­ropene ^pe continentul vestic. Dar indienii s-au rasculat si au macelarit Parte din Karnizciana. Pe vasul amiral se aflau īnchisi īn cala cincizeci e ostatici indieni. Dar īntr-o noapte unii dintre captivi, catarīndu-se Pe umerii^ tovarasilor lor, au iesit din cala si au sarit īn mare. Cātiva au st prinsi si īnchisi din nou. A doua zi dimineata, toti indienii au fost t_r~- ■^rP^orti: ei se spānzurasera socotind ca e mai bine sa moara decāt sa aiasca ān_ captivitate. Acest eveniment tragic 1-a alarmat pe Columb. Hbert¹?^t^ⁿⁱ'-^{t penrtru} P^{riraa oar}a oameni care īsi aparau cu atāta hotarīre fratel ^a-⁹* ^<^^{are c}*^isP^ret^uiau moartea. īncepu sa se teama pentru soarta sera ^{Ul Sal}V^s*. ^{a īns}°titorilor sai si readuse pe colonistii care mai scapa-Pe corabii. Iar trei luni mai tīrziu, īn aceeasi scrisoare din Jamaica

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

care amiralul relata suveranilor evenimentele din Veragua, el īi
teriza astfel pe locuitorii acestei tari: "Nu pot sa existe... oameiv
i supusi, decīt bastinasii. ..". ^l

La Puerto Bello Columb a fost nevoit sa mai abandoneze o corabi lipajul a trecut pe cele doua vase care mai ramasesera. La sfīrsit_ui ii aprilie 1503, Columb a pornit spre rasarit si a ajuns din nou pīng j. ful Darien, unde a schimbat directia plecānd drept spre nord, catre naica. īnsa curentul a īmpins vasele spre apus. Dupa zece zile a apa-

un grup de mici insule nelocuite - Cayman (la nord-vest de Jamai-

Iar dupa alte douazeci de zile, dupa o lupta īndārjita īmpotriva vīn-ilor nefavorabile si a curentilor, amiralul a constatat, la sfārsitul 1_U-

mai, ca se afla īn "Gradinile reginei", adica īn 'dreptul tarmurilor lice ale Cubei. S-a hotarīt sa se arunce ancora aici pentru ca echipa-

sa se poata odihni si sa-si procure alimentele necesare.

NAUFRAGIUL sI ANUL PETRECUT IN JAMAICA

Furtuna s-a dezlantuit din nou. Corabiile au fost smulse din ancore, u ciocnit una de alta si au fost atīt de grav avariate, īncīt abia se mai 3au pe apa. Dupa ce furtuna, care a durat sase zile, s-a potolit, Co-ib a hotarīt sa coteasca spre sud-est, catre Jamaica. Dupa o calatorie e a durat mai multe zile, la 24 iunie 1503, el a gasit pe tarmul nordic insulei Jamaica un port unde si-a asezat corabiile gata sa se scufunde un banc de nisip. Calele is-au umplut imediat cu apa. Cabinele pentru ipaj au fost amenajate pe punte, iar de-a lungul bordurilor au fost jcate parapete de a'parare īmpotriva indienilor. Amiralul lasa cu multa ■: denta pe oamenii sai sa coboare pe tarm, temīndu-se ca acestia sai

stīrneasca prin comportarea lor ura localnicilor, cum se īntīmplasei seori īnainte. Datorita acestor masuri, indienii au avut o atitudine [ nica si aduceau spaniolilor manioca si alte alimente primind īn schimb j acte fara nici o valoare.

Amiralul a hotarīt sa trimita o scrisoare guvernatorului Ovando din I ariola, cerīndu-i sa echipeze o corabie pe socoteala lui (a lui Columb) I a salveze expeditia. De la extremitatea estica a insulei Jamaica tre-J au strabatuti īn larg aproape 200 de km cu pirogele indienilor. Co­lb a trimis cātiva spanioli sub comanda lui Diego Mendez īn doua >ge mari conduse de vīslasi indieni. Amiralul a expediat prin Men-

"regilor catolici" o scrisoare lunga, din care am citat mai sus unele j aje.

Document psihologic foarte important, aceasta scrisoare caracteri-J za starea de spirit a lud Columb din timpul ultimei sale expeditii. Se j e ca ea a fost scrisa īn graba de un om istovit, bolnav, care īsi pier-e stapīnirea de sine. Delirul mistic se īmpleteste īn scrisoare ou pro-^rirea puterii aurului, accentuīnd ca numai el, Columb, cunoaste dru-l spre tara aurului si cu reprosuri clare de ingratitudine la adresa īilor catolici".

" ... Gemānd am adormit si am auzit un glas plin de compatimii"⁶ i spunea: ... A facut oare domnul mai mult pentru Moise sau pentru

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

David? . . . De cānd te-ai nascut el a avut mereu grija de tine.
sluga sa _creBCUt si ai devenit barbat a facut ca numele tau sa aiba
Iar cānd _ra_sunet pe Pamānt. Indiile - regiunile cele mai bogate ale
^un ^^ ti le-a dat tie īn stapānire. . . Ţie ti-a dat cheile de la portile
^lumU lui ferecate cu lanturi puternice, tie ti-a supus atītea pamānturi
oceanu ^^.^ onoare si glorie printre crestini. . . Dumnezeu nu-si calca
^C^ -nd ta fagaduielile si nu īsi ia īnapoi darurile, nu spune dupa ce i s-a
nicioaa ca altele erau gāndurile lui si ca altfel le īntelege el as-

faciut ₍₍ .1^^ _CUnoscīndiu-si bine suveranii, Columb continua: "...La ^taZ1 ani vazut īn primele doua zile mai multe indicii de existenta Veragu ^_cīt -_n p^u ani petrecuti īn Espafiola. . . Corabiile voastre "^Tveni la aceste tarmuri ca acasa. De aici se va scoate aur... Aurul ie lucrul cel mai de pret si cel care īl stapāneste poate face orice rea si e īn stare chiar sa duca sufletele oamenilor īn rai..."

Au trecut mai multe luni, dar din Espafiola nu sosea nici un ajutor si nici macar vesti despre soarta lui Mendez si a oamenilor trimisi cu el. Marinarii lui Columb, framīntati de incertitudine, nefacīnd nimic si ma­cinati de dorul de patrie, erau demoralizati. Nemultumirea crescānda s-a transformat īn cele din urma īn rebeliune fatisa. īmpotriva lui Co­lumb s-au rasculat aproape toti ofiterii si mlarinarii sanatosi, īn total aproape cincizeci de oameni. Rebelii au pus mīna pe zece piroge si pe aproape toate 'proviziile care mai existau pe corabii; ei au luat cāteva zeci de indieni vāslasi si s-au īndreptat spre Espafiola. Dar īn largul marii au fcst aruncati de doua ori īnapoi de furtuna, dupa care s-au īm^ prastiat prin Jamaica, jefuind satele indiene si violānd femeile.

Aproape toti oamenii ramasi cu Columb erau istoviti de boli si lip­suri. Ei īsi dadeau seama ca situatia lor e disperata si cautau sa se ajute unii pe altii, formānd astfel o familie strāns unita. Deoarece nu ar fi pu­tut respinge un atac al indienilor, cautau sa se ipoarte frumos cu vecinii lor, pentru ca acestia sa continue sa le dea provizii ān schimbul diferi­telor obiecte marunte. Dar indienii nu mai erau atrasi de fleacurile pe care le ofereau spaniolii si micul grup ramas cu Columb era din nou amenintat sa sufere de foame. Atunci, dupa cum povestesc biografii lui, genovezul a recurs la un mic siretlic. Din tabelele astronomice el a aflat ta la 29 februarie 1504 va avea loc o eclipsa de luna. Cu cīteva zile īna-mte de eclipsa, Columb a chemat pe cacicii din satele apropiate si le-a spus ca dumnezeul spaniol le va lua indienilor luna ipentru ca nu vor

ea hrana poporului sau. Cānd eclipsa a īnceput īntr-adevar, cacicii

periati s-au aruncat ia picioarele lui Columb, implorīndu-1 sa le īna-

de c    " ^a' ^{Cdltimb le}~^a fagaduit ca o va face si fireste ca "s-a tinut"

^U'j^irrt" '^{De Qtunc}i oamenii lui n-au mai suferit nici un moment de de provizii.

seh't^ ^^1VaP' Mendez īsi īndeplinise misiunea. Ovando 1-a primit cu o a sa-" ^a_H^(po^^tet^a> dar si-a exprimat regretul ca īn acel moment nu pu-El _se ^    ^a v^un ajutor lui Columb, nici macar pe socoteala acestuia, «coala a ^Inea. ^c^ ^s°sirea amiralului īn Espafiola ar putea provoca o ras-^partizanilor sai. Dupa opt luni, Ovando i-a īngaduit "cu marini-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI CEOGBAFICE

c. S3o Vicente

_tc Canare

i"¹'¹" canibalii

Guadatupa      TROPICUL RACULUI

*. Blanco

aoo^,

W/^/e )^{c v}*rde

rtO⁵ ^^'Je "O Gambia .\$ ^<

ECUATORUL

-ta Indiilor de vest īntocmita de Bartolomeo Columb (Cuba nu este indicata pe harta. Ţarmurile continentale descoperite sīnt considerate regiuni ale Asiei).

e" lui Mendez sa plece da Santo Domingo 'pentru a echipa o corabie. ;re timp, īnsa, guvernatorul a trimis īn Jamaica pe un dusman de larte al lui 'Columb, pentru ca acesta, fara sa debarce, isa afle care e jatia amiriafcilui. Ovando a trimis cu acest om un butoi de carne sa-a si promisiuni de ajutor. Abia īn iunie 1504, cīnd Columb, dupa >pria sa marturisire, īsi pierduse orice speranta de a mai scapa viu din naica, au sosit acolo doua corabii. Una din ele fusese cumparata si Lipata de Mendez pe socoteala amiralului, iar cealalta Jusase trimisa Ovando. Guvernatorul a fost silit sa dea ajutor sub presiunea unor reni cu influenta care, īn urma povestirilor lui Mendez despre neno-irile amiralului sau, mai exact, despre "tara aurului" descoperita de au trecut de partea acestuia.

ĪNAPOIEREA ĪN SPANIA sI MOARTEA LUI COLUMB

La 28 iunie 1504, exact dupa un an de la sosirea sa īn Jamaica, Co-ib a parasit pentru totdeauna aceasta insula. Din pricina vīntului po-nic, corabia sa a avut nevoie de mai mult de o luna si jumatate tru a strabate distanta scurta dintre Jamaica si Espaiiola. Ea a intrat 3ortul Santo Domingo abia la mijlocul lunii august. Ovando 1-a īn-pinat pe Columb cu toate onorurile, gazduindu-1 īn casa sa.

īn septembrie 1504, doua vase comandate de Cristofor si de Barto-eo Columb au parasit Espanola. Dar īndata dupa iesirea lor īn-! s-a dezlantuit o furtuna cumlplita. Catargul corabiei amiralului a

rupt de valuri si el a trecut īmpreuna cu īnsotitorii sai pe vasul lui tolomeo, iar corabia avariata a fost trimisa īnapoi la Santo

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

a dupa alta se abatea asupra oonabiei singuratice. Ea a intrat ^fUrXarul Guadalquivirului la 7 noiembrie 1504.

~^m % lumb lipsise din tara doi ani si jumatate. El nu izbutise nici sa - ira calatorie īn jurul lumii si nici sa descopere "drumul de apus" *^{aCa P}Marea de sud". Totusi, īn cursul ultimei sale calatorii, amiralul a ^Spr<V' oi descoperiri de o importanta uriasa. El a descoperit continentul ^f^U"i-"~ia sud de Cuba, adica coasta Aimericii centrale. El a exiplorat tar-de sud-vest ale marii Caraibilor, pe o distanta de aproape 1 500 dovedind astfel ca īn regiunea tropicelor o bariera uriasa des-oceanul Atlantic de "Marea de sud", despre care auzise de la in-El a fost primul care a adus stiri despre popoarele cu o īnalta ' ilizatie care locuiesc linga "Marea de sud" si undeva pe litoralul ves-Tc al marii Caraibilor. īn sfīrsit, el a traversat de doua ori aceasta mare īn parteia ei apuseana, care nu mai fusese vizitata de nici un european. Grav bolnav, Columb a fost transportat la Sevilla. El era foarte des­curajat, dar nu-si pierdea totusi speranta de a redobāndi situatia īnalta de altadata si veniturile mari legate de ea. Totodata, el nu-i uita pe acei cu care īmpartise necazurile īn Jamaica. Staruia sa li se plateasca solda, deoarece "au trecut prin primejdii si lipsuri de neīnchipuit si sānt foarte saraci..." O data cu aroartea Isabellei īnsa (la sfārsitul lunii no­iembrie 1504), Columb si-a pierdut orice speranta īn restabilirea drep­turilor sale. Fiii marelui navigator erau convinsi, bizuindu-se probabil pe spusele tatalui lor, ca el s-a bucurat totdeauna de simpatia si pro­tectia reginei, īn timp ce regele s-a aratat nepasator si chiar ostil fata de el. La sfārsitul anului 1504, Columb īi scrie fiului sau Diego ca boala grea de care sufera īl īmpiedica sa se duca la ourtda regala, ca are ne­voie de bani, caci a cheltuit toate veniturile obtinute īn Espanola pentru a-i aduce īn patrie pe tovarasii sai din expeditie.

īn februarie 1505 s-a trimis īn Espanola ordinul ca toata averea mobila a lui Columb sa fie vānduta. īn aprilie s-a pus sechestru si 'pe alte bunuri ale sale pentru satisfacerea creditorilor.

Abia pe la mijlocul anului 1505 Columb a putut pleca la Segoviia,

unde se afla atunci curtea regala. Ferdinand 1-a primit politicos, dar nu

^l-a fagaduit absolut nimic, propunānd un arbitraj pentru examinarea

Pretentiilor reciproce. Columb īnsa a acceptat arbitrajul, numai pentru

stabilirea cuantumului veniturilor ce i se cuveneau. In ceea ce priveste

repturile si privilegiile sale, dupa parerea lui Columb, ele nu trebuiau

^Jci discutate si nici modificate. Regele era, bineīnteles, de <alta parere.

150fi ^tl\f^cu'^{t un an}- Situatia lui Columb ramlīnea neschimbata. īn mai t_ui > ^lājndu-se īn orasul Vlalladolid, Columb si-a loonfimiat testamen­tar ^u^ ^{cīteva z}^^e> ī^a '2° ^mai 1506, marele navigator a īncetat din . Vioartea lui Columb a trecut neobservata de contemporanii sai. ai_{e c}-i ^a'^cein acum vjn scurt bilant al rezultatelor geografice nemijlocite a trave°^{r ):iatru} calatorii ale lui Cristofor Columb. El a ,fost primul care ^a ■ oceanul Atlantic īn zona subtropicala si tropicala a emisferei Pnmul dintre europenii care au navigat īn Mediterana ameri-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

ana (marea Caraibilor). El este cel care a īnceput descoperirea conf entu'lui sud-american si a istmurilor din America centrala. Tot el         *"" operit toate Antilele mari - insulele Cuba, Haiti, Jamaica si Portor artea centrala a arhipelagului Bahama, majoritatea Antilelor mici i Dominica pīna la insulele Virgine, apoi Trinidad si o serie de īarunte din mlarea Caraibilor.

Cu alte cuvinte, Columb a descoperit toate insulele mai importante in Marea americana centrala si a īiiceput descoperir&a dublului conti-ent apusean - America de sud si de nord.

Oamenii din secolul al XVI-lea au īnteles importanta uriasa a des-^peririlor lui Columb pentru Spiania abia dupa conquista - cucerirea Lexicului, a Perului si a tarilor din regiunea Anzilor de nord - cīnd i'oarmainele de aur jefuit si flotile īntregi īncardate cu argint au īnceput i soseasca īn Europa. Dar rolul istoric mondial si importanta revolutio-ara a operei lui Collumb au fost apreciate pentru prima «ara abia īn ?colul al XlX-lea de autorii "Manifestului partidului comunist".

"Descoperirea Americii, ocolirea Africii pe mare, deschisera burghe-ei īn ascensiune un nou cīmp de actiune. Piata indiana si chineza, )lonizareia Americii, schimbul cu coloniile, īnmultirea mijloacelor de 'himb si a marfurilor īn genere, dadura negotului, navigatiei, industriei, s. avīnt necunoscut pīna atunci, facānd prin aceasta ica elementul re-)lutionar din societatea feudala īn descompunere sa se dezvolte cu ra-ditate"¹.