EXPEDITIE A LUI COLUMB

EXPEDIŢIE A LUI COLUMB. PROIECTUL CĂLĂTORIEI ÎN JURUL LUMII

Dispunând fara sa vrea de timp liber, Columb s-a apucat sa scrie Cartile profetiei" (manuscrisul a ajuns pîna la noi). Aceasta carte, pa­trunsa de misticism, face impresia a fi rodul halucinatiilor unui nebun. Dar curând dupa aceea marele navigator a revenit la rezolvarea unor probleme geografice pur pamântesti. El voia sa gaseasca o cale noua spre Asia de sud, spre "Ţara mirodeniilor si a miresmelor", pornind de la pamînturile descoperite de el. Columb era convins ca o astfel de cale exista. într-adevar, în timpul celei de a doua calatorii, el însusi obser­vase în dreptul tarmurilor Cubei curenti puternici care curg mai departe spre vest prin marea Caraibilor. El nadajduia ca acesti curenti îl vor duce în marea care uda tarmurile "Chersonesului de aur" (peninsula Malacca), iar de acolo va putea traversa oceanul Indian si, ocolind Africa, va ajunge în Europa.

Columb a cerut regelui îngaduinta de a organiza o noua expeditie spre vest. Ferdimand era bucuros sa scape de un om pe care îl considera un solicitant plicticos. în toamna anului 1501 a început echiparea unei mici flotile, iar în primavara anului 1502 i s-a dat ordin lui Columb sa plece imediat spre vest.

Columb a declarat ca are de gînd sa faca o calatorie în jurul lumii. El a luat cu dînsul pe fratele sau Bartolomeo si pe fiul sau Hernan-do, pe atunci un baietas. Flotila sa era compusa din patru corabii, fiecare cu o capacitate de 50-70 de tone. Echipajul era alcatuit doar din 150 de oameni.

Cu toata interdictia regala, Columb si-a îndreptat corabiile peste arcul format de Antilele mici spre Espanola, iar la sfîrsitul lunii iunie 1502 a ajuns în portul Santo Domingo. Columb 1-a rugat pe Ovando sa-i îngaduie intrarea în port ca sa schimbe un' vas, deoarece "una dintre corabiile sale nu va putea rezista la furtuna si nici la o calatorie de :^un''^a durata" (unii biografi ai lui Columb sustin ca el ar fi prezis fur-^u*ia). Ovando, însa, i-a refuzat încuviintarea, invocând ordinul regal. Vasele lui Columb au rezistat la furtuna care a distrus corabiile cu Este ^S rf ^înî^{orioeau în} Spania dusmanii lui Columb - Roldan si Bobadilla. core ^{a v}**^ra* ^c^ trei dintre corabiile lui Columb au fost smulse din an-de ',f^lI^^Un'^cate în directii diferite si, minate de valuri, s-au pierdut unele cu b" ~ ^^ar ^^UP^ ^ce furtuna s-a potolit, toate corabiile s-au întîlnit *⁶ ^ⁿ ^'^Ptoî extremitatii de vest a insulei. Columb a ramas cîtva ^col° Pentru a-si repara vasele.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

CĂUTAREA DRUMULUI DE APUS SPRE "MAREA DE SUD" sI PRIMA INTILNIRE CU POPORUL MAYA

Pe la jumatatea lunii iulie, Columb a pornit spre vest de-a lungul iurilor sudice ale Espanolei si Jamaicai. E putin probabil ca marele gator sa fi nadajduit sa descopere trecerea pe care o cauta spre ^rsonesul de Aur" dincolo de Jamaica, la paralela de 18°. E adevâ-.'a pe atunci europenii nu puteau sa cunoasca cu precizie latitudinea are se afla strâmtoarea; totusi, ei presupuneau ca ea se gaseste în piere de ecuator. Probabil ca la început, Columb a cautat sa ajunga est pe tarmul continentului, iar apoi sa descopere strâmtoarea navi-de-a lungul coastei, în limita posibilitatilor, spre sud. Pe urma el a edat -chiar asa. La 30 iulie, spaniolii au descoperit o insulita situata ita coastei de nord a Hondurasului, si anume Guanaja, cea mai rasa-na din sirul insulelor Islas de la Bahia (insulele Golfului - în golful iuras). Dincolo de ea se zareau, departe spre sud, munti. Amiralul cotit ca acolo, în sud, se afla un continent si de data aceasta n-a

t.

Locuitorii insulitei nu aveau nici aur, nici perle si nici obiecte de

Ei pareau adevarati salbatici. Dar pe neasteptate s-a apropiat de )ii o piroga foarte lata si foarte lunga, facuta din trunchiul unui c urias. La vâsle se aflau douazeci si cinci de oameni care purtau un e sorturi. In piroga, sub un cort facut din frunzis, era instalat un c" pe care spaniolii l-au luat drept stapân al vasului sau negustor, cort erau si femei si copii. Tot acolo se aflau diferite obiecte care u ca acesti oameni se aflau la un nivel de civilizatie mult mai ridi-ecît toate triburile pe care spaniolii le întâlnisera pâna atunci. Prin-biecte se gaseau tesaturi colorate si îmbracaminte (camasi fara mî-sorturi etc.), topoare si clopotei de bronz, vase de bronz si de lemn, ; de lemn cu vârfuri de cremene ascutite si bine slefuite etc. în t se gasea o cantitate mare de boabe de cacao. Indienii aveau o deo-i grija de aceste boabe: daca cineva scapa un bob, ei îl culegeau a. (Mai tîrziu spaniolii au aflat ca în Mexic si în peninsula Yukatan ;le de cacao tin loc de moneda), vriei marinarii spanioli si nici chiar Columb n-au dat multa impor-

acestei întâlniri care, în realitate, era un indiciu al existentei unei lumi civilizate. Indienii din piroqa rosteau cuvântul maya. Ei nu u podoabe de aur si pietre pretioase, iar cînd li se aratau obiecte ir faceau semne cu mîna spre sud, în directia continentului. Tot colo îl mâna fantezia si pe Columb: el nadajduia sa gaseasca în sud ■ea spre marea care scalda tarmurile adevaratei Indii "de la i

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR DINSPRE OCEANUL ATLANTIC ALE AMERICII CENTRALE

rintre indieni se afla un batrân care a facut o schita asemanatoare larti. Columb 1-a luat calauza, iar pe 'ceilalti i-<a lasat sa plece dupa obtinut de la ei eîteva lucruri, în schimbul unor obiecte fara va-

_I

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

Luptînd împotriva vîntului potrivnic, flotila spaniola a atins, cu loare. ^tate, pe la mijlocul lunii august, continentul, în apropiere de xnare ^_<yn^_ur^_s (\Q° latitudine nondica, 86° longitudine vestica), iar apoi

^{a C}°Bartolomeo Columb a debarcat pe continent la 100 de kilometri est

nul Honduras. El a înaltat acolo steagul Castiliei si a pus stapânire

t      în mod oficial. Bastinasii i-au întâmpinat cu prietenie pe spanioli

pe tara ^ f_ructe si pasari. Toti erau tatuati si umblau goi sau cu haine

^s1 ti? dintr-o tesatura de bumbac, iar în urechi purtau cercei masivi.

Arnenea lucruri spaniolii nu le mai întîlnisera la alti indieni.

Columb continua sa înainteze de-a lungul coastei, spre est, împotriva - tului puternic si a curentului, visînd sa gaseasca strîmtoarea spre "Ma-^V^ de sud". în corabii patrundea apa, catargele erau sfarîmate, iar pîn-^r 1 sfîsiate. Echipajul era istovit. Grav bolnav, Columb statea întins pe punte sub un acoperamînt, dar continua sa conduca, atât corabia, cît si întreaga flotila, urmarind cu atentie tot ce se petrecea în jur. Mai tîrziu el a scris: ,,... Oamenii erau bolnavi si abatuti, multi se rugau lui dum­nezeu Ei avusesera deseori prilejul sa înfrunte furtuni, dar niciodata atît de îndelungate si cumplite.. . Suferintele fiului meu, care se afla cu mine, îmi sfîsiau inima, mai ales cînd ma gîndeam ca nu are decît 13 ani si trebuie sa îndure atîtea chinuri, vreme atît de îndelungata... Eram grav bolnav si nu o data am simtit apropierea mortii".

în decursul a 40 de zile chinuitoare vasele au înaintat de la capul Honduras spre est numai 350 de kim. în sfârsit, la 12 septembrie, dincolo de un cap, tarmul a cotit brusc spre sud. Columb a denumit acest cap Gracias a Dios ("Slava lui dumnezeu").

în fata spaniolilor se întindea spre sud o coasta joasa care parea fara sfîrsit, cu guri largi de rîuri si cu mari lagune linga tarm. Acum ei navigau de-a lungul tarmului rasaritean {coasta Mosquito - coasta Ţîn-tarilor) al tarii Nicaragua, înaintînd spre sud aproape de cinci ori mai repede decît înainte, cînd mergeau spre rasarit: în doua saptamîni co­rabiile au strabatut aproape 500 de km. în punctul în care coasta îsi schimba directia spre sud-est, Columb a poruncit sa se arunce ancora.

La începutul lunii octombrie, el a pornit mai departe spre sud-est, bastinasii se apropiau adesea de corabii cu pirogele lor usoare. Spaniolii vedeau la ei placute de aur si alte podoabe din aur si capatau uneori aur |n schimbul a tot felul de lucruri marunte, lipsite de valoare. Columb a enuimt acest tarm Coasta de aur; denumirea spaniola data mai tîrziu tarii este Costarica ("Coasta bogata").

a în °^ flotila a mai înaintat spre sud-est vreo 300 de km, tarmul

(astaz^P ^S^ ^lC*^{evieze s}P^re nord^est. Spaniolii au ajuns în tara Veragua in schi ?^n<f^na)' ^unde au izbutit sa obtina saptesprezece cerculete de aur ^ntitat ^ ^tre^ ^iclop°t^ei- ^{Nu se} ?^{tie ce a} nemultumit pe bastinasi - ^ex'Prim ? -f^S-^a^ ^ca^^tatea marfurilor europene - dar în orice caz ei si-au cîteva î -^l\ ⁿ«niultumirea. Columb a dat ordin "sa fie linistiti" cu unor tâln!^PUsCa1;Ur^ Spaniolii care îi interogau pe bastinasi cu ajutorul ^mad au aflat ca la o distanta de noua zile de 'drum se afla un

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

popor bogat. Dupa spusele h,-Columb "el s-ar fi multumit *. cu a zecea parte din ceea ce fi¹ gaduiau aceste povestiri". DjT gesturile si cuvintele indienilor el a ajuns la concluzia ca locui­torii acestei tari a aurului erau tot atît de razboinici ca si _spa_ niolii, calareau pe animale, pur­tau zale si stiau sa mînuiasca spada, arcul si sagetile. " ... s_e spunea, de asemenea - scrie Columb mai tîrziu din Jamaica - ca marea scalda tarmurile acestei tari si ca la o distanta de zece zile de drum de ea curge rîul Gange". La începutul lunii no|embrie, corabiile lui Columb au aruncat ancora într-un golf mare. Vegetatia era atît de mi­nunata în aceste locuri si apa atît de adînca chiar lînga tarm, încît Columb a denumit regiu­nea Puerto Bello ("Portul fru­mos", indicat pe hartile de asta­zi cu numele de Portobello).

Pentru a vedea daca indie­nii spuneau adevarul, trebuie sa ne amintim ca la 60 de kilo-

ri sud de Puerto Bello se afla golful Panama din oceanul Pacific si la sud de el exista într-adevar o tara imensa cu o înalta civili-e (Peru).

Din cauza ploilor torentiale si a vântului nefavorabil, spaniolii au as timp de mai multe zile lînga aceste tarmuri. Ei au facut schimb ndienii, primind pentru marfurile lor alimente, caci aur nu se gasea Bastinasii erau prietenosi si primitori. Marinarii însa au abuzat de t lucru. în portul pe care spaniolii l-au numit Retreto ("Retragerea"), rile si "vizitele nocturne" ale marinarilor în asezarile de pe tarm au snat atît de mult pe indieni încît acestia au atacat corabia lui Co­ti. Lupta n-a durat însa mult timp, caci indienii erau slab înarmati, a o lovitura de tun, "victoria" a fost repurtata de spanioli. Dincolo de Puerto Bello tarmul devia din nou spre sud-est. Curentul rar si foarte puternic a încetinit mult înaintarea vaselor. Acest cu-avea directia de la sud-est spre nord-vest, de-a lungul tarmurilor descoperite si apoi se pierdea spre coastele Cubei sau spre întinderile noscute de dincolo de Cuba.

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

Descoperirea Panamei (dupa Morison).

în cele din urina, corabiile s-au apropiat dinspre vest de golful Da-rien, unde spaniolii mai fusesera în anul 1501 venind dinspre ■ rasarit. Columb si-a dat seama -ca nici mai departe spre rasarit nu mai exista vreo strâmtoare.

Corabiile au navigat de-a lungul tarmurilor tarii Panama (300 de km) timp de o luna si jumatate si din pricina ploilor interminabile au început sa putrezeasca. Ele erau mâncate de carii si suferisera mult din cauza furtunilor. Marinarii îsi exprimau fatis nemultumirea ca au para­sit "Coasta de aur". La 5 decembrie 1502 Colurnlb a pornit înapoi (în dreptul capului San Blas).

Deodata, în locul vîntului de rasarit, oare pîna atunci împiedicase flotila sa înainteze, a început sa sufle un vînt contrar, foarte puternic, dinspre apus, care s-a transformat curând într-un uragan. Furtuna a bîn-tuit timp de noua zile. Vântul îsi schimba mereu directia si Columb a denumit acest loc "Ţarmul contrastelor". Timp de o luna corabiile ava­riate au navigat înapoi spre sud-vest, strabatând în acest interval doar 200 de km. Pentru odihna si pentru repararea corabiilor Columb a intrat în es­tuarul unui rîu, într-un port pe care 1-a numit Belen (Bethleem).

La Belen, în apropiere de râul aurifer Veragua, amiralul a vrut sa mtemeieze o colonie si sa lase o garnizoana în frunte cu Bartolomeo ■olumb. Aceasta a fost prima încercare de întemeiere a unei asezari eu­ropene ^pe continentul vestic. Dar indienii s-au rasculat si au macelarit Parte din Karnizciana. Pe vasul amiral se aflau închisi în cala cincizeci e ostatici indieni. Dar într-o noapte unii dintre captivi, catarîndu-se Pe umerii^ tovarasilor lor, au iesit din cala si au sarit în mare. Câtiva au st prinsi si închisi din nou. A doua zi dimineata, toti indienii au fost t_r~- ■^rP^orti: ei se spânzurasera socotind ca e mai bine sa moara decât sa aiasca ân_ captivitate. Acest eveniment tragic 1-a alarmat pe Columb. Hbert¹?^t^ⁿⁱ'-^{t penrtru} P^{riraa oar}a oameni care îsi aparau cu atâta hotarîre fratel ^a-⁹* ^<^^{are c}*^isP^ret^uiau moartea. începu sa se teama pentru soarta sera ^{Ul Sal}V^s*. ^{a îns}°titorilor sai si readuse pe colonistii care mai scapa-Pe corabii. Iar trei luni mai tîrziu, în aceeasi scrisoare din Jamaica

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

care amiralul relata suveranilor evenimentele din Veragua, el îi
teriza astfel pe locuitorii acestei tari: "Nu pot sa existe... oameiv
i supusi, decît bastinasii. ..". ^l

La Puerto Bello Columb a fost nevoit sa mai abandoneze o corabi lipajul a trecut pe cele doua vase care mai ramasesera. La sfîrsit_ui ii aprilie 1503, Columb a pornit spre rasarit si a ajuns din nou pîng j. ful Darien, unde a schimbat directia plecând drept spre nord, catre naica. însa curentul a împins vasele spre apus. Dupa zece zile a apa-

un grup de mici insule nelocuite - Cayman (la nord-vest de Jamai-

Iar dupa alte douazeci de zile, dupa o lupta îndârjita împotriva vîn-ilor nefavorabile si a curentilor, amiralul a constatat, la sfârsitul 1_U-

mai, ca se afla în "Gradinile reginei", adica în 'dreptul tarmurilor lice ale Cubei. S-a hotarît sa se arunce ancora aici pentru ca echipa-

sa se poata odihni si sa-si procure alimentele necesare.

NAUFRAGIUL sI ANUL PETRECUT IN JAMAICA

Furtuna s-a dezlantuit din nou. Corabiile au fost smulse din ancore, u ciocnit una de alta si au fost atît de grav avariate, încît abia se mai 3au pe apa. Dupa ce furtuna, care a durat sase zile, s-a potolit, Co-ib a hotarît sa coteasca spre sud-est, catre Jamaica. Dupa o calatorie e a durat mai multe zile, la 24 iunie 1503, el a gasit pe tarmul nordic insulei Jamaica un port unde si-a asezat corabiile gata sa se scufunde un banc de nisip. Calele is-au umplut imediat cu apa. Cabinele pentru ipaj au fost amenajate pe punte, iar de-a lungul bordurilor au fost jcate parapete de a'parare împotriva indienilor. Amiralul lasa cu multa ■: denta pe oamenii sai sa coboare pe tarm, temîndu-se ca acestia sai

stîrneasca prin comportarea lor ura localnicilor, cum se întîmplasei seori înainte. Datorita acestor masuri, indienii au avut o atitudine [ nica si aduceau spaniolilor manioca si alte alimente primind în schimb j acte fara nici o valoare.

Amiralul a hotarît sa trimita o scrisoare guvernatorului Ovando din I ariola, cerîndu-i sa echipeze o corabie pe socoteala lui (a lui Columb) I a salveze expeditia. De la extremitatea estica a insulei Jamaica tre-J au strabatuti în larg aproape 200 de km cu pirogele indienilor. Co­lb a trimis câtiva spanioli sub comanda lui Diego Mendez în doua >ge mari conduse de vîslasi indieni. Amiralul a expediat prin Men-

"regilor catolici" o scrisoare lunga, din care am citat mai sus unele j aje.

Document psihologic foarte important, aceasta scrisoare caracteri-J za starea de spirit a lud Columb din timpul ultimei sale expeditii. Se j e ca ea a fost scrisa în graba de un om istovit, bolnav, care îsi pier-e stapînirea de sine. Delirul mistic se împleteste în scrisoare ou pro-^rirea puterii aurului, accentuînd ca numai el, Columb, cunoaste dru-l spre tara aurului si cu reprosuri clare de ingratitudine la adresa îilor catolici".

" ... Gemând am adormit si am auzit un glas plin de compatimii"⁶ i spunea: ... A facut oare domnul mai mult pentru Moise sau pentru

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

David? . . . De când te-ai nascut el a avut mereu grija de tine.
sluga sa _creBCUt si ai devenit barbat a facut ca numele tau sa aiba
Iar când _ra_sunet pe Pamânt. Indiile - regiunile cele mai bogate ale
^un ^^ ti le-a dat tie în stapânire. . . Ţie ti-a dat cheile de la portile
^lumU lui ferecate cu lanturi puternice, tie ti-a supus atîtea pamânturi
oceanu ^^.^ onoare si glorie printre crestini. . . Dumnezeu nu-si calca
^C^ -nd ta fagaduielile si nu îsi ia înapoi darurile, nu spune dupa ce i s-a
nicioaa ca altele erau gândurile lui si ca altfel le întelege el as-

faciut ₍₍ .1^^ _CUnoscîndiu-si bine suveranii, Columb continua: "...La ^taZ1 ani vazut în primele doua zile mai multe indicii de existenta Veragu ^_cît -_n p^u ani petrecuti în Espafiola. . . Corabiile voastre "^Tveni la aceste tarmuri ca acasa. De aici se va scoate aur... Aurul ie lucrul cel mai de pret si cel care îl stapâneste poate face orice rea si e în stare chiar sa duca sufletele oamenilor în rai..."

Au trecut mai multe luni, dar din Espafiola nu sosea nici un ajutor si nici macar vesti despre soarta lui Mendez si a oamenilor trimisi cu el. Marinarii lui Columb, framîntati de incertitudine, nefacînd nimic si ma­cinati de dorul de patrie, erau demoralizati. Nemultumirea crescânda s-a transformat în cele din urma în rebeliune fatisa. împotriva lui Co­lumb s-au rasculat aproape toti ofiterii si mlarinarii sanatosi, în total aproape cincizeci de oameni. Rebelii au pus mîna pe zece piroge si pe aproape toate 'proviziile care mai existau pe corabii; ei au luat câteva zeci de indieni vâslasi si s-au îndreptat spre Espafiola. Dar în largul marii au fcst aruncati de doua ori înapoi de furtuna, dupa care s-au îm^ prastiat prin Jamaica, jefuind satele indiene si violând femeile.

Aproape toti oamenii ramasi cu Columb erau istoviti de boli si lip­suri. Ei îsi dadeau seama ca situatia lor e disperata si cautau sa se ajute unii pe altii, formând astfel o familie strâns unita. Deoarece nu ar fi pu­tut respinge un atac al indienilor, cautau sa se ipoarte frumos cu vecinii lor, pentru ca acestia sa continue sa le dea provizii ân schimbul diferi­telor obiecte marunte. Dar indienii nu mai erau atrasi de fleacurile pe care le ofereau spaniolii si micul grup ramas cu Columb era din nou amenintat sa sufere de foame. Atunci, dupa cum povestesc biografii lui, genovezul a recurs la un mic siretlic. Din tabelele astronomice el a aflat ta la 29 februarie 1504 va avea loc o eclipsa de luna. Cu cîteva zile îna-mte de eclipsa, Columb a chemat pe cacicii din satele apropiate si le-a spus ca dumnezeul spaniol le va lua indienilor luna ipentru ca nu vor

ea hrana poporului sau. Când eclipsa a început într-adevar, cacicii

periati s-au aruncat ia picioarele lui Columb, implorîndu-1 sa le îna-

de c    " ^a' ^{Cdltimb le}~^a fagaduit ca o va face si fireste ca "s-a tinut"

^U'j^irrt" '^{De Qtunc}i oamenii lui n-au mai suferit nici un moment de de provizii.

seh't^ ^^1VaP' Mendez îsi îndeplinise misiunea. Ovando 1-a primit cu o a sa-" ^a_H^(po^^tet^a> dar si-a exprimat regretul ca în acel moment nu pu-El _se ^    ^a v^un ajutor lui Columb, nici macar pe socoteala acestuia, «coala a ^Inea. ^c^ ^s°sirea amiralului în Espafiola ar putea provoca o ras-^partizanilor sai. Dupa opt luni, Ovando i-a îngaduit "cu marini-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI CEOGBAFICE

c. S3o Vicente

_tc Canare

i"¹'¹" canibalii

Guadatupa      TROPICUL RACULUI

*. Blanco

aoo^,

W/^/e )^{c v}*rde

rtO⁵ ^^'Je "O Gambia .\$ ^<

ECUATORUL

-ta Indiilor de vest întocmita de Bartolomeo Columb (Cuba nu este indicata pe harta. Ţarmurile continentale descoperite sînt considerate regiuni ale Asiei).

e" lui Mendez sa plece da Santo Domingo 'pentru a echipa o corabie. ;re timp, însa, guvernatorul a trimis în Jamaica pe un dusman de larte al lui 'Columb, pentru ca acesta, fara sa debarce, isa afle care e jatia amiriafcilui. Ovando a trimis cu acest om un butoi de carne sa-a si promisiuni de ajutor. Abia în iunie 1504, cînd Columb, dupa >pria sa marturisire, îsi pierduse orice speranta de a mai scapa viu din naica, au sosit acolo doua corabii. Una din ele fusese cumparata si Lipata de Mendez pe socoteala amiralului, iar cealalta Jusase trimisa Ovando. Guvernatorul a fost silit sa dea ajutor sub presiunea unor reni cu influenta care, în urma povestirilor lui Mendez despre neno-irile amiralului sau, mai exact, despre "tara aurului" descoperita de au trecut de partea acestuia.

ÎNAPOIEREA ÎN SPANIA sI MOARTEA LUI COLUMB

La 28 iunie 1504, exact dupa un an de la sosirea sa în Jamaica, Co-ib a parasit pentru totdeauna aceasta insula. Din pricina vîntului po-nic, corabia sa a avut nevoie de mai mult de o luna si jumatate tru a strabate distanta scurta dintre Jamaica si Espaiiola. Ea a intrat 3ortul Santo Domingo abia la mijlocul lunii august. Ovando 1-a în-pinat pe Columb cu toate onorurile, gazduindu-1 în casa sa.

în septembrie 1504, doua vase comandate de Cristofor si de Barto-eo Columb au parasit Espanola. Dar îndata dupa iesirea lor în-! s-a dezlantuit o furtuna cumlplita. Catargul corabiei amiralului a

rupt de valuri si el a trecut împreuna cu însotitorii sai pe vasul lui tolomeo, iar corabia avariata a fost trimisa înapoi la Santo

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

a dupa alta se abatea asupra oonabiei singuratice. Ea a intrat ^fUrXarul Guadalquivirului la 7 noiembrie 1504.

~^m % lumb lipsise din tara doi ani si jumatate. El nu izbutise nici sa - ira calatorie în jurul lumii si nici sa descopere "drumul de apus" *^{aCa P}Marea de sud". Totusi, în cursul ultimei sale calatorii, amiralul a ^Spr<V' oi descoperiri de o importanta uriasa. El a descoperit continentul ^f^U"i-"~ia sud de Cuba, adica coasta Aimericii centrale. El a exiplorat tar-de sud-vest ale marii Caraibilor, pe o distanta de aproape 1 500 dovedind astfel ca în regiunea tropicelor o bariera uriasa des-oceanul Atlantic de "Marea de sud", despre care auzise de la in-El a fost primul care a adus stiri despre popoarele cu o înalta ' ilizatie care locuiesc linga "Marea de sud" si undeva pe litoralul ves-Tc al marii Caraibilor. în sfîrsit, el a traversat de doua ori aceasta mare în parteia ei apuseana, care nu mai fusese vizitata de nici un european. Grav bolnav, Columb a fost transportat la Sevilla. El era foarte des­curajat, dar nu-si pierdea totusi speranta de a redobândi situatia înalta de altadata si veniturile mari legate de ea. Totodata, el nu-i uita pe acei cu care împartise necazurile în Jamaica. Staruia sa li se plateasca solda, deoarece "au trecut prin primejdii si lipsuri de neînchipuit si sânt foarte saraci..." O data cu aroartea Isabellei însa (la sfârsitul lunii no­iembrie 1504), Columb si-a pierdut orice speranta în restabilirea drep­turilor sale. Fiii marelui navigator erau convinsi, bizuindu-se probabil pe spusele tatalui lor, ca el s-a bucurat totdeauna de simpatia si pro­tectia reginei, în timp ce regele s-a aratat nepasator si chiar ostil fata de el. La sfârsitul anului 1504, Columb îi scrie fiului sau Diego ca boala grea de care sufera îl împiedica sa se duca la ourtda regala, ca are ne­voie de bani, caci a cheltuit toate veniturile obtinute în Espanola pentru a-i aduce în patrie pe tovarasii sai din expeditie.

în februarie 1505 s-a trimis în Espanola ordinul ca toata averea mobila a lui Columb sa fie vânduta. în aprilie s-a pus sechestru si 'pe alte bunuri ale sale pentru satisfacerea creditorilor.

Abia pe la mijlocul anului 1505 Columb a putut pleca la Segoviia,

unde se afla atunci curtea regala. Ferdinand 1-a primit politicos, dar nu

^l-a fagaduit absolut nimic, propunând un arbitraj pentru examinarea

Pretentiilor reciproce. Columb însa a acceptat arbitrajul, numai pentru

stabilirea cuantumului veniturilor ce i se cuveneau. In ceea ce priveste

repturile si privilegiile sale, dupa parerea lui Columb, ele nu trebuiau

^Jci discutate si nici modificate. Regele era, bineînteles, de <alta parere.

150fi ^tl\f^cu'^{t un an}- Situatia lui Columb ramlînea neschimbata. în mai t_ui > ^lâjndu-se în orasul Vlalladolid, Columb si-a loonfimiat testamen­tar ^u^ ^{cîteva z}^^e> î^a '2° ^mai 1506, marele navigator a încetat din . Vioartea lui Columb a trecut neobservata de contemporanii sai. ai_{e c}-i ^a'^cein acum vjn scurt bilant al rezultatelor geografice nemijlocite a trave°^{r ):iatru} calatorii ale lui Cristofor Columb. El a ,fost primul care ^a ■ oceanul Atlantic în zona subtropicala si tropicala a emisferei Pnmul dintre europenii care au navigat în Mediterana ameri-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

ana (marea Caraibilor). El este cel care a început descoperirea conf entu'lui sud-american si a istmurilor din America centrala. Tot el         *"" operit toate Antilele mari - insulele Cuba, Haiti, Jamaica si Portor artea centrala a arhipelagului Bahama, majoritatea Antilelor mici i Dominica pîna la insulele Virgine, apoi Trinidad si o serie de îarunte din mlarea Caraibilor.

Cu alte cuvinte, Columb a descoperit toate insulele mai importante in Marea americana centrala si a îiiceput descoperir&a dublului conti-ent apusean - America de sud si de nord.

Oamenii din secolul al XVI-lea au înteles importanta uriasa a des-^peririlor lui Columb pentru Spiania abia dupa conquista - cucerirea Lexicului, a Perului si a tarilor din regiunea Anzilor de nord - cînd i'oarmainele de aur jefuit si flotile întregi încardate cu argint au început i soseasca în Europa. Dar rolul istoric mondial si importanta revolutio-ara a operei lui Collumb au fost apreciate pentru prima «ara abia în ?colul al XlX-lea de autorii "Manifestului partidului comunist".

"Descoperirea Americii, ocolirea Africii pe mare, deschisera burghe-ei în ascensiune un nou cîmp de actiune. Piata indiana si chineza, )lonizareia Americii, schimbul cu coloniile, înmultirea mijloacelor de 'himb si a marfurilor în genere, dadura negotului, navigatiei, industriei, s. avînt necunoscut pîna atunci, facând prin aceasta ica elementul re-)lutionar din societatea feudala în descompunere sa se dezvolte cu ra-ditate"¹.