EXPLORATORI RUSI AI PARTII DE NORD A OCEANULUI PACIFIC

EXPLORATORI RUsI AI PĂRŢII DE NORD A OCEANULUI PACIFIC

EXPEDIŢIE IN KAMCIATKA A LUI BERING-CIRIKOV

frsitul anului 1724, cu putin timp īnainte de a muri, Petru I si-a
La ^syv^    jj_{e un} lucru la care se gīndea de mult si pe care alte

_adus ^a^^tlf¹_aU "īmpiedicat sa-1 īntreprinda, adica gasirea drumului prin treburi - _h ,_{&ta S}p_re china si India.. . Oare nu vom fi noi mai norocosi ^maI-^ea landezii si englezii īn cercetarea acestui drum? . .. ^Kl. El a dat de ī^fV° ordin sa se organizeze o expeditie, numind īn fruntea ei pe capi-^īndat^a _manclor Vitvs Ionssen (Ivan Ivanovici) Bering, originar din Dane-taniu- _vīrs^j d_e 44 de ani, care de 20 de ani era īn serviciul Rusiei /nīna atunci navigase pma ui India).

Cu trei saptamīni īnainte de a muri, Petru a īntocmit el īnsusi instructiunile pentru seful noii expeditii. Bering trebuia "sa-si faca īn Kamciatka sau īn alta parte una sau doua corabii cu punti"; cu aceste corabii sa navigheze "pe līnga pamīntul care se īntinde spre nord sa caute locul unde acesta se īntīlneste cu America Sa coboare chiar el pe tarm... si dupa ce va trece totul pe harta sa se īntoarca aici".

La prima expeditie a lui Bering īn Kamciatka au luat parte 70-75 de oameni. De la Petersburg pīna la Ohotsk ei au mers timp de doi ani traver-sīnd īntreaga Siberie calare, pe jos sau pe vase (pe rīurile siberiene). Pe parcursul ultimei parti a drumului, de la gura rīului Iudoma pīna la Ohotsk, pe o distanta de peste 500 km, lucrurile cele mai grele au fost transportate īn sanii trase de oameni. Gerurile erau cumplite, iar provi­ziile pe sfīrsite. Oamenii sufereau de foame si de frig; mīncau animale moarte si rodeau lucrurile de piele. Multi au murit pe drum, iar unii au dezertat. La Ohotsk nu exista loc pentru īncartiruirea membrilor expe­ditiei. Pentru a rezista pīna la sfīrsitul iernii, ei au fost nevoiti sa constru­iasca locuinte si magazii.

,^Tll ^vara anului 1727, expeditia a trecut pe niste vase mici la Bolse-v . Bering nu īndraznea sa trimita īncarcaturile pe mare de pe tarmul ^^lc P^{e c}sl rasaritean al Kamciatkai, si ele au fost transportate īn, ^lernu> cu dinii, din Bolseretk la Nijne-Kamciatsk. Cīinii trebuitori ^^uīⁱ de la kamciadalii de prin partea locului si astfel cei mai ei au fost saraciti si condamnati sa moara de foame. ^īnceP^{utul verii s}"^a terminat la Nijne-Kamciatsk constructia "^{Sfīntul Gavri1}"- I^{n iulie 1728}> corabia a iesit din gurile Kam- *^a ^ ^{a īniCe}P^{ut sa} īnainteze īncet spre nord-est. Līnga tarmul i Anadīr au fost descoperite golful Krest (Crucii) si gol- (Providentei). Dupa o calatorie de o luna a fost descoperita

,j_e ^u^ⁿare, Petru si sfetnicii lui nu stiau de ealatoria lui Dejnev īn jurul extre-

DESCOPERIRILE GEOGBAFICEDIN EPOCA MODEBNA

insula Sfīntul Laurentiu, līnga ' sudica īn strīnhtoarea care ^are mai tīrziu numele lui Beriru, ^^ 26 august (stil nou) expeditia ^{Iar !} paralela de 67°18' latitudine JJ 5 pierzīnd din vedere pamīntul B n-_a vazut nici coasta americana sT^ locul unde tarmul asiatic _cot^Rlci spre apus. La consiliul convocat^ doua zile īnainte de aceasta, pareri? ofiterilor au fost īmpartite. Locot nentul Aleksei Mei Cirikov, talentat I si energicul secund al lui Bering _a sustinut ca nu se poate stabili cu certitudine daca Asia este despartita de America printr-o mare, decīt ajungīnd pīna la gurile Kolimei sau pīna la gheturi, "īntrucīt se stie ca īn marea de Nord plutesc totdeauna gheturi". De aceea, el propunea sa mearga de-a lungul tarmului, daca a-cesta se īntinde spre nord, cīt va fi i putinta pīna la 5 septembrie si sa se ramīna acolo la iernat. Un alt :iter, Martin Petrovid Spanberg, originar din Danemarca, era de alta irere. Vremea fiind īnaintata, el a propus sa se mai mearga spre )rd timp de doua zile, iar dupa aceea sa se porneasca īnapoi. Bering a īnvoit. Oficial, el si-a motivat hotarīrea prin faptul ca s-a facut tot trebuia potrivit instructiunilor si ca tarmul nu se īntinde mai departe re nord, iar "catre capul Ciukotka sau Vostocinīi (Rasaritean) nu exista ci un pamīnt".

Drumul de īnapoiere a durat numai doua saptamīni; īn acest timp peditia a descoperit īn strimtoare una dintre insulele Diomede.

Portul Ohotsk (dupa 5. Kraseninnikau).

PRIMII EXPLORATORI RUsI ĪN NORDUL OCEANULUI PACIFIC

Calatoria lui Bering si Cirikov din 1728.

Bering a mai petrecut o iarna la Nijne-Kamciatsk. In vara anului 1729, el a mai facut o īncercare de a ajunge pe coasta Americii, dar dupa trei zile de la plecarea din Nijne-Kamciatsk, din pricina vīntului puternic si a cetii, a poruncit sa se coteasca spre sud-vest. El al ocolit pe la sud Kamciatka, a sosit la Bolseretk, iar de acolo a trecut la Ohotsk. Dupa sapte luni s-a īntors la Petersburg. El a lipsit cinci ani, dar nu si-a īnde­plinit misiunea principala de a afla cīt de departe este Asia de nord-est de America de nord-vest. īn timpul calatoriei, el nici n-a vazut macar tarmul american.

Cetaluia Nijne-Kamciatsk (dupa S. Kraseninnikov).

o tu

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

O parte a¹ hartii lui Ciaplin din 1729.

Bering a īntocmit harta pe care sīnt prezentate rezultatele calatoriei īmpreuna cu micimanul Piotr Avraamovici Ciaplin. Acesta tinuse "Jur­nalul expeditiei din Kamciatka" - principal izvor privitor la istoria acestei expeditii.

CĂLĂTORIA LUI FEODOROV sI GVOZDEV sI ĪNCHEIEREA DESCOPERIRII STRIMTORII BERING

In 1730, Dmitri Pavlutki, conducatorul unei expeditii militare īmpo­triva "ciukcilor nesupusi", a trimis din Ohotsk doua corabii care sa im­puna la iasak pe locuitorii de pe "Pamīntul mare"¹ > ce s-ar afla, dupa :ura se presupunea, la rasarit de gurile Anadīrului. Unul dintre vase s-a īfarīmat linga tarmurile Kamciatkai. Celalalt, corabia "Sfīntul Gavril" lasata de expeditia lui Bering), comandata acum de timonierul Ivan eodorov, grav bolnav de scorbut, a pornit sa exploreze "Pamīntul mare'. 'entru cartografierea tarmurilor a fost numit pe corabie topograful Mihau piridonovici Gvozdev. In 1732, corabia a iesit din Nijne-Kamciatsk :>re nord-est si a trecut prin strīmtoarea Bering. Feodorov si Gvozdev i vizitat tarmul asiatic al strīmtorii si insulele Diomede, a caror desco-īrire au terminat-o. Ei s-au apropiat mult de extremitatea de nord-ves Americii (mai tīrziu aceasta a primit denumirea de capul Printul C^al'^ r), unde au vazut iurte. La īntoarcere, īn dreptul paralelei de 65 *^a dine nordica, au descoperit īnca o insula (King) pe care au debarca^ In februarie 1733, Feodorov a murit īn Kamciatka. Dupa opt ani s-^ sit jurnalul sau cuprinzīnd īnsemnari amanuntite, pe baza carora iocmit prima hartfa a strīmtorii Bering.

America de nord-vest (n. tr.).

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

Strīmtoarea Bering (fragment din harta iui Feodorov-Gvozdev).

Asadar, descoperirea strīmtorii dintre Asia si America, īnceputa de Dejnev, a fost terminata, nu de Bering, al carui nume īl poarta, ci de Feodorov si Gvozdev; ei au explorat ambele tarmuri ale strīmtorii si toate insulele situate īn ea, si au strīns materialele necesare pentru notarea strīmtorii pe harta.