EXPLORATORI RUSI AI PARTII DE NORD A OCEANULUI PACIFIC

EXPLORATORI RUsI AI PĂRŢII DE NORD A OCEANULUI PACIFIC

EXPEDIŢIE IN KAMCIATKA A LUI BERING-CIRIKOV

frsitul anului 1724, cu putin timp înainte de a muri, Petru I si-a
La ^syv^    jj_{e un} lucru la care se gîndea de mult si pe care alte

_adus ^a^^tlf¹_aU "împiedicat sa-1 întreprinda, adica gasirea drumului prin treburi - _h ,_{&ta S}p_re china si India.. . Oare nu vom fi noi mai norocosi ^maI-^ea landezii si englezii în cercetarea acestui drum? . .. ^Kl. El a dat de î^fV° ordin sa se organizeze o expeditie, numind în fruntea ei pe capi-^îndat^a _manclor Vitvs Ionssen (Ivan Ivanovici) Bering, originar din Dane-taniu- _vîrs^j d_e 44 de ani, care de 20 de ani era în serviciul Rusiei /nîna atunci navigase pma ui India).

Cu trei saptamîni înainte de a muri, Petru a întocmit el însusi instructiunile pentru seful noii expeditii. Bering trebuia "sa-si faca în Kamciatka sau în alta parte una sau doua corabii cu punti"; cu aceste corabii sa navigheze "pe lînga pamîntul care se întinde spre nord sa caute locul unde acesta se întîlneste cu America Sa coboare chiar el pe tarm... si dupa ce va trece totul pe harta sa se întoarca aici".

La prima expeditie a lui Bering în Kamciatka au luat parte 70-75 de oameni. De la Petersburg pîna la Ohotsk ei au mers timp de doi ani traver-sînd întreaga Siberie calare, pe jos sau pe vase (pe rîurile siberiene). Pe parcursul ultimei parti a drumului, de la gura rîului Iudoma pîna la Ohotsk, pe o distanta de peste 500 km, lucrurile cele mai grele au fost transportate în sanii trase de oameni. Gerurile erau cumplite, iar provi­ziile pe sfîrsite. Oamenii sufereau de foame si de frig; mîncau animale moarte si rodeau lucrurile de piele. Multi au murit pe drum, iar unii au dezertat. La Ohotsk nu exista loc pentru încartiruirea membrilor expe­ditiei. Pentru a rezista pîna la sfîrsitul iernii, ei au fost nevoiti sa constru­iasca locuinte si magazii.

,^Tll ^vara anului 1727, expeditia a trecut pe niste vase mici la Bolse-v . Bering nu îndraznea sa trimita încarcaturile pe mare de pe tarmul ^^lc P^{e c}sl rasaritean al Kamciatkai, si ele au fost transportate în, ^lernu> cu dinii, din Bolseretk la Nijne-Kamciatsk. Cîinii trebuitori ^^uîⁱ de la kamciadalii de prin partea locului si astfel cei mai ei au fost saraciti si condamnati sa moara de foame. ^înceP^{utul verii s}"^a terminat la Nijne-Kamciatsk constructia "^{Sfîntul Gavri1}"- I^{n iulie 1728}> corabia a iesit din gurile Kam- *^a ^ ^{a îniCe}P^{ut sa} înainteze încet spre nord-est. Lînga tarmul i Anadîr au fost descoperite golful Krest (Crucii) si gol- (Providentei). Dupa o calatorie de o luna a fost descoperita

,j_e ^u^ⁿare, Petru si sfetnicii lui nu stiau de ealatoria lui Dejnev în jurul extre-

DESCOPERIRILE GEOGBAFICEDIN EPOCA MODEBNA

insula Sfîntul Laurentiu, lînga ' sudica în strînhtoarea care ^are mai tîrziu numele lui Beriru, ^^ 26 august (stil nou) expeditia ^{Iar !} paralela de 67°18' latitudine JJ 5 pierzînd din vedere pamîntul B n-_a vazut nici coasta americana sT^ locul unde tarmul asiatic _cot^Rlci spre apus. La consiliul convocat^ doua zile înainte de aceasta, pareri? ofiterilor au fost împartite. Locot nentul Aleksei Mei Cirikov, talentat I si energicul secund al lui Bering _a sustinut ca nu se poate stabili cu certitudine daca Asia este despartita de America printr-o mare, decît ajungînd pîna la gurile Kolimei sau pîna la gheturi, "întrucît se stie ca în marea de Nord plutesc totdeauna gheturi". De aceea, el propunea sa mearga de-a lungul tarmului, daca a-cesta se întinde spre nord, cît va fi i putinta pîna la 5 septembrie si sa se ramîna acolo la iernat. Un alt :iter, Martin Petrovid Spanberg, originar din Danemarca, era de alta irere. Vremea fiind înaintata, el a propus sa se mai mearga spre )rd timp de doua zile, iar dupa aceea sa se porneasca înapoi. Bering a învoit. Oficial, el si-a motivat hotarîrea prin faptul ca s-a facut tot trebuia potrivit instructiunilor si ca tarmul nu se întinde mai departe re nord, iar "catre capul Ciukotka sau Vostocinîi (Rasaritean) nu exista ci un pamînt".

Drumul de înapoiere a durat numai doua saptamîni; în acest timp peditia a descoperit în strimtoare una dintre insulele Diomede.

Portul Ohotsk (dupa 5. Kraseninnikau).

PRIMII EXPLORATORI RUsI ÎN NORDUL OCEANULUI PACIFIC

Calatoria lui Bering si Cirikov din 1728.

Bering a mai petrecut o iarna la Nijne-Kamciatsk. In vara anului 1729, el a mai facut o încercare de a ajunge pe coasta Americii, dar dupa trei zile de la plecarea din Nijne-Kamciatsk, din pricina vîntului puternic si a cetii, a poruncit sa se coteasca spre sud-vest. El al ocolit pe la sud Kamciatka, a sosit la Bolseretk, iar de acolo a trecut la Ohotsk. Dupa sapte luni s-a întors la Petersburg. El a lipsit cinci ani, dar nu si-a înde­plinit misiunea principala de a afla cît de departe este Asia de nord-est de America de nord-vest. în timpul calatoriei, el nici n-a vazut macar tarmul american.

Cetaluia Nijne-Kamciatsk (dupa S. Kraseninnikov).

o tu

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

O parte a¹ hartii lui Ciaplin din 1729.

Bering a întocmit harta pe care sînt prezentate rezultatele calatoriei împreuna cu micimanul Piotr Avraamovici Ciaplin. Acesta tinuse "Jur­nalul expeditiei din Kamciatka" - principal izvor privitor la istoria acestei expeditii.

CĂLĂTORIA LUI FEODOROV sI GVOZDEV sI ÎNCHEIEREA DESCOPERIRII STRIMTORII BERING

In 1730, Dmitri Pavlutki, conducatorul unei expeditii militare împo­triva "ciukcilor nesupusi", a trimis din Ohotsk doua corabii care sa im­puna la iasak pe locuitorii de pe "Pamîntul mare"¹ > ce s-ar afla, dupa :ura se presupunea, la rasarit de gurile Anadîrului. Unul dintre vase s-a îfarîmat linga tarmurile Kamciatkai. Celalalt, corabia "Sfîntul Gavril" lasata de expeditia lui Bering), comandata acum de timonierul Ivan eodorov, grav bolnav de scorbut, a pornit sa exploreze "Pamîntul mare'. 'entru cartografierea tarmurilor a fost numit pe corabie topograful Mihau piridonovici Gvozdev. In 1732, corabia a iesit din Nijne-Kamciatsk :>re nord-est si a trecut prin strîmtoarea Bering. Feodorov si Gvozdev i vizitat tarmul asiatic al strîmtorii si insulele Diomede, a caror desco-îrire au terminat-o. Ei s-au apropiat mult de extremitatea de nord-ves Americii (mai tîrziu aceasta a primit denumirea de capul Printul C^al'^ r), unde au vazut iurte. La întoarcere, în dreptul paralelei de 65 *^a dine nordica, au descoperit înca o insula (King) pe care au debarca^ In februarie 1733, Feodorov a murit în Kamciatka. Dupa opt ani s-^ sit jurnalul sau cuprinzînd însemnari amanuntite, pe baza carora iocmit prima hartfa a strîmtorii Bering.

America de nord-vest (n. tr.).

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

Strîmtoarea Bering (fragment din harta iui Feodorov-Gvozdev).

Asadar, descoperirea strîmtorii dintre Asia si America, începuta de Dejnev, a fost terminata, nu de Bering, al carui nume îl poarta, ci de Feodorov si Gvozdev; ei au explorat ambele tarmuri ale strîmtorii si toate insulele situate în ea, si au strîns materialele necesare pentru notarea strîmtorii pe harta.