EXTINDEREA GRANITELOR „NOII SPANII'

EXTINDEREA GRANIŢELOR „NOII SPÂNII"

EXPEDIŢIILE LUI GARAY sI NARVAEZ

Dupa caderea capitalei aztecilor, Cortez a trimis în toate directiile detasamente armate pentru a extinde granitele Noii Spânii (astfel au denumit conchistadorii tara cucerita de ei). Cortez însusi s-a îndreptat spre nord-est, a cucerit definitiv regiunea situata în bazinul rîului Panuco si a construit acolo o fortareata, unde a lasat o garnizoana puternica.

Asupra acestei regiuni avea pretentii Francisco Garay, guvernatorul

wisulei Jamaica, bazîndu-se pe dreptul prim 24124h76y ei descoperiri (expeditia lui

ineda). Cu toate esecurile pe care le suferise, Garay a hotarît sa-si

tficerce din nou norocul. El a plecat în regiunea fluviului Panuco, cu

detasament; alcatuit din 1 000 de oameni îmbarcati pe treisprezece 523). Dar furtuna a aruncat întreaga flotila departe spre nord, pîna la paralela de 25° latitudine nordica. Detasamentul a fost ^s~a Darft ^de'^:>arce ^ tarmul unei lagune întinse unde „multora tara li în ₃p ;.^Prea.^sal*aca si neospitaliera". Garay a hotarît sa nu se opreasca ^sud, catr³/⁶^^{116 pust}i^e si mlastinoasa, ci sa porneasca pe uscat spre ** '' urm     ^uviul Panuco (22° latitudine nordica), iar flota a primit ordin

_ca ™^Z€.^de~^{a lungul} tarmului. Ghinionul continua însa sa-1 urma-

iioaine ?j?^riduse legatura cu flota si soldatii sai au început sa sufere
^au început atunci sa se dedea la pradaciuni, ceea ce i-a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

terminat pe indienii localnici sa^si paraseasca satele de îndat" zeau ca se apropie spaniolii. Oastea lui Garay se topea repede    -^ Ldatii dezertau în grupuri mari, cautând sa ajunga c't mai repede ■gatul Mexic. între timp flotila lui Garay a ajuns la fluviul ""

a trecut de buna voie de partea lui Cortez. Atunci Garay s-a 'iindu-i mila" de acest om urmarit de nenoroc, Cortez 1-a invitat primindu-1 cu mari onoruri. La Mexic, Garay s-a întâlnit cu un alt onist, cu Narvaez. La cererea lui Garay, Cortez i-a ângaduit lui Narva" z sa se intoarca în Cuba dîndu-i si bani de drum, pentru care acesta" nilit, a multumit „marinimosului" învingator. în acelasi an (I523V aray a murit subit la Mexic. Dar înca multa vreme pe hartile spaniole n secolul al XVMea tot tarmul nordic al golfului Mexic si-a pastrat unele de Ţara lui Garay.

Mai tîrziu, Panfilo de Narvaez a izbutit sa termine actiunea între-•insa de Garay. El a debarcat cu un detasament pe tarmul Floridei, î_n ■eptul golfului Tâmpa (28° latitudine nordica), a înaintat luptînd pîna

golful Apalasian (30° latitudine nordica), a urmat unul dintre itine-iriile lui Pineda si a ajuns pîna la gura „râului Sfîntului Duh", care data aceasta ⁴era fara îndoiala gura fluviului Misisipi, unde s-a si tecat (1528). Oamenii lui au fost macelariti de indieni, iar putinii care 1 ramas în viata au fost luati prizonieri.

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR MEXICULUI DINSPRE OCEANUL PACIFIC sI EXPEDIŢIA LUI ALVARADO ÎN GUATEMALA

Spre sud de orasul Mexico, Cortez 1-a trimis pe ajutorul sau cre-

incios Gonzalo Sandoval. Acesta a descoperit o regiune muntoasa

cuita de indieni sapoted si a ajuns la tarmul Marii de sud (oceanul

acific), în regiunea situata la vest de golful Tehuantepec. El a cucerit

jor regiunea de litoral,-dar sapotecii au opus spaniolilor o rezistenta

udîrjita. Ei traiau în munti greu accesibili, unde cavaleria nu putea

junge, iar pedestrasii trebuiau sa mearga unul câte unul pe carari în-

iiste si alunecoase, pe margini de prapastie. Sapotecii, bine înarmati,

igurosi si neobisnuit de agili, se deplasau de-a lungul prapastiilor cu

bîta siguranta si repeziciune, încît spaniolii nu-i puteau ajunge. Alte

etasamente spaniole au înaintat în acelasi timp spre vest de orasul

lexic si au ajuns de asemenea pe tarmurile oceanului Pacific, ân regiu-

ea Colima. în câteva luni a fost descoperit tarmul sudic al Noii Spân»,

proximativ de la paralela de 20°     pîna la golful Tehuantepec, pe °

istanta de circa 1 000 km.

Istmul Tehuantepec ^erica centrala. Detasamentele lui au explorat coasta Pacifi- ^^it ^^€ înca 1 000 km, de la extremitatea vestica a gol- Pîna la golful Fonseca; acesta din urma fusese des- înainte de expeditia lui Gil Gonzales Avila, care directia opusa, de la nord-vest, dinspre istmul Pa- Nicaragua (1522). Cu ipatru ani înainte de aceasta

g () p

^un detasament de spanioli, comandat de un conchistador

p eroas

xplorat si pustiit întreaga coasta dinspre oceanul Pacific a regin *'i ⁹
anama si Costa Rica. Dupa toate aceste expeditii, spre sfîrsitul an i .
524, spaniolii au ajuns sa cunoasca tarmul dinspre oceanul Pacifi
mericii centrale pe o distanta de circa 4 000 km. ^{c aI}

EXPEDIŢIA LUI CORTEZ ÎN HONDURAS

Pîna la sfîrsitul anului 1524, conchistadorii nu gasisera pe tarmuri inspre oceanul Pacific ale Americii centrale nici urma de strîmtoar⁶ Dre oceanul Atlantic. Dar înainte ca acest lucru sa devina cunoscut _s^ nume în 1523, Cortez a hotarât sa mai faca o încercare pentru gasire xîmtorii dinspre marea Caraibilor, explorînd în acest scop tarmul iondurasului, cel mai putin cunoscut si aproape necercetat de nimeni î afara de aceasta, el auzise de mult ca Hondurasul ar fi exceptional e bogat în aur si argint. „Uneori marinarii care fusesera pe acolo p₀-esteau adevarate minuni; ei spuneau de pilda ca indienii din acesta icuri folosesc la pescuit greutati facute din aur curat".

Cortez a numit în fruntea noii expeditii pe favoritul sau Cristobal lid si a trimis cinci corabii pe itinerariul Veracruz-Cuba-golful Hondu-is, bizuindu-se pe lipsa de vigilenta a lui Velasquez. Dupa mai bine 5 sase luni, Cortez a început sa primeasca stiri ca la instigarea lui elasquez Olid l-ar fi parasit si ar fi cucerit Hondurasul pentru sine. tunci Cortez a trimis direct spre Honduras, fara sa mai treaca prin uba, o a doua escadra, cu ordinul de a pune mîna cu orice pret pe lid. Au trecut iar câteva luni, fara sa soseasca vreo veste de la aceasta icpeditie. Pricina acestei taceri a fost ca toate corabiile din noua flotila lui Cortez s-au scufundat în golful Honduras în timpul unei furtuni.

parte din echipaj a -pierit, iaf supravietuitorii au fost nevoiti sa se redea. în mîinile iui Olid a cazut si comandantul escadrei, Francisco as Casas. în captivitate el s-a împrietenit cu Gil Gonzalez Avila, cuce-torul regiunii Nicaragua, care nimerise si el în mîinile lui Olid în mpul unei incursiuni în Hondurasul „cel fara stapîn". Ei au pus la ue un complot în care au atras si o iparte dintre soldatii lui Olid. In mpul unei expeditii împotriva indienilor din Honduras, la un ospat -ietenesc, complotistii s-au aruncat pe neasteptate asupra lui Olid, l-a^u init grav, apoi au organizat o judecata si în ziua urmatoare 1-^au deca-itat. Oamenii lui Olid au declarat ca „se caiesc" si recunosc autoritatea ii Cortez. Cortez însa se afla departe si nu stia nimic despre toate ;estea; el a hotarât sa nu se mai încreada în nimeni, nici chiar iⁿ 'iterii sai, si sa plece el însusi, pe uscat, spre Honduras.

Cortez a pornit din Mexic în octombrie 1524 cu un detasament de )0 de soldati veterani (fara a mai socoti pe soldatii tineri abia veni? n Spania) si cu cîteva mii de indieni. La început, el a înaintat o^e" .ngul tarmului golfului Mexic, iar apoi detasamentul a patruns ^ idurile tropicale mlastinoase, întrucît Cortez a hotarît sa mearga P¹¹¹,

tarmul golfului Honduras, pe drumul cel mai scurt, lasînd la ⁿ°^r

EXTINDEREA GRANIŢELOR „NOII SPÂNII"

■„«da Yucatan. Dar pentru
^ffiate acest drum scurt
_a straoaoc _Cort_ez a avut

^deta_nt^md^efpeste sase luni. Pro-nevqie     __ _terminat si con-i trebuit sa se hra-~_cu radacini. Nu numai • A^nii    dar si toti spaniolii

- ^r_munoeasca cu cea mai ^S_mare încordare, stînd aproape tot timpul în apa, pîna la brîu, doborînd copaci, batînd piloni _si construind poduri. Spaniolii si aliatii lor indieni, obisnuiti _cu clima destul de temperata sl uscata de pe podisul Mexicu­lui, sufereau crunt de pe urma ploilor torentiale si a caldurii tropicale. Zeci de soldati spa­nioli si sute de mexicani au pierit în timpul trecerii prin tara Peten. La începutul lunii mai 1525, detasamentul lui Cortez, care pierduse foarte multi oameni, a ajuns ''a tar­mul golfului Honduras. în sase luni el a strabatut, printr-o regiune pîna atunci neexplora­ta, cel mult 500 km, socotiti în linie dreapta, dar, de fapt, distanta a fost mult mai mare, caci spaniolii schimbau adeseori directia la întîmplare, iar uneori se învîrteau pur si simplu pe loc. A mai fost nevoie de alte câteva saptamîni ca detasamentul sa ajunga în orasul Trujillo întemeiat de

rancisco Las Casas, pe tarmul de sud-est al golfului Honduras (în drep­ti paralelei de 18° latitudine nordica). Cortez a sosit acolo abia tinîndu-

P? picioare din pricina acceselor de malarie tropicala. 5i a rit ^timp' ^în Mexic se raspîndise zvonul despre pieirea lui Cortez dut l y ?^an^^entului sau. Avutul participantilor la expeditie a fost vîn-^sotiilo ^ ^^e' indienii care le apartineau au fost împartiti altor oameni, Puterea ^r_f^^pretinse^^or vaduve) li s-a permis sa se recasatoreasca, iar ^a fost acaparata de lingusitorul Salazar, care în trecut fusese apropiatii lui Cortez. Aflînd despre aceasta. Cortez a trimis în ^loia ^^e încredere. Acesta a patruns în taina în capitala si i-a aru_nca~» "^c°nchistadorii veterani" pe care Salazar îi prigonea, îi -°^r traiest ^er?ⁿ^.' ^u deporta, ba chiar îi si spînzura, ca conducatorul li ⁶' . 'diraineata zilei urmatoare, numerosii partizani ai lui i-an ^ j Pⁿns pe Salazar, l-au închis într-o cusca, iar pe complicii ******" fara crutare.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

EXPEDIŢIA LUI NUNO GUZMAN

gator JV_U

luzman, care provenea din rîndurile marii nobilimi. De numele aeest'° iuzman sînt legate paginile cele mai întunecate si mai sîngeroase d^¹ jtoria conchistei spaniole. Victimile incursiunilor lui pustiitoare se ridi¹ au la zeci de mii, iar dupa unele izvoare chiar la sute de mii. El _sti_g~ îatiza cu miile pe indienii localnici si îi vindea negustorilor de sclavi e pe insulele Antile. „Devenea din zi în zi mai impertinent si ajunsese îna acolo, încît începuse sa calce granitele Mexicului, sa se amestece în reburile interne ale acestuia, sa faca uz de violenta si chiar sa execute ameni".

La un an dupa întoarcerea lui Cortez, guvernatorul Noii Spânii, te-îîndunse ca el sa nu acapareze puterea, 1-a expulzat în Spania (1527). ,egele a poruncit ca vestitul conchistador sa fie întâmpinat cu toate norurile si s-a purtat curtenitor cu el. Regele i-a iertat lui Cortez toate acatele, daruindu-i mosii mari în cea mai bogata regiune din Mexic si Drtferindu-i titlurile de marchiz si „capitan general al Noii Spânii si al tarii de sud". Dar aceste titluri nu erau decît vorbe goale. Pentru admi-istrarea Noii Spânii regele a numit o „audiencia" (colegiu judecatoresc administrativ) în frunte cu Nuno Guzman. „Actele arbitrare se înmul->au mereu; printre altele, stigmatizarea sclavilor a ajuns la astfel de

Itinerariile detasamentelor terestre ale iui Cortez în anii 1524—1539.

: • -1524. ■ ■ ■ .MeîT^e'- '>^

0 520km

EXTINDEREA GRANIŢELOR „NOII SPÂNII"

•• * cît întreaga provincie Panuco a ramas depopulata". Abia proportii * _a p_Oruncit ca „audencia" sa fie dizolvata. Dar Nuno Guz-atunci reg _tinu^ _nei_egiuirile. Pentru a se despagubi de pierderea puterii, naan Îs^{1 c0}. _{Q eX}p_editie în regiunea Jalisco (19—21° latitudine nordica), el a întrep ^^j _oceanului Pacific. în drum, el a cucerit si a pustiit situata pe ^ tinuturile situate la vest de provincia Panuco si „a pus ps rina      _muitime de aur, folosindu-se de siretlicuri mîrsave si savîr-

^mîrf !fpH_Po violenta nemaivazuta", cjnu ac^" ^uc

PATRU EXPEDIŢII ÎN MAREA DE SUD sI DESCOPERIREA PENINSULEI CALIFORNIA

înca înainte de expulzare, Cortez echipase trei corabii mici într-unui H" porturile de pe tarmul Mexicului (la oceanul Pacific). în fruntea "stei prime expeditii în Marea de sud el 1-a numit pe varul sau Alvaro Saavedra. Misiunea acestuia era: „de a merge spre insulele Moluce sau în China pentru a descoperi drumul drept spre tara de obîrsie a cuisoa-relor si altor mirodenii". Saavedra a plecat la sfârsitul lunii octombrie 1527. El nu s-a mai întors în Mexic si Cortez n-a mai aflat nimic despre

soarta lui.

în 1532, dupa ce s-a înapoiat în Noua Spanie, Cortez a organizat o a doua expeditie în Marea de sud, alcatuita din doua corabii. Aceasta expeditie s-a terminat cu un esec total: o corabie s-a isfarîmat de stînci în dreptul tarmurilor Mexicului, iar cealalta a disparut fara urme. în acelasi an, Cortez a trimis din Jalisco o a treia expeditie, formata din doua corabii, ca sa caute vasul disparut. Furtuna le-a despartit chiar în prima noapte. O corabie a fost aruncata de valuri spre vest si a desco­perit „o insula nelocuita la o distanta de o suta de ore de drum"; pro­babil una din insulele arhipelagului Revilla Gigedo, situat cam la 600 km la vest de Mexic în dreptul paralelei de 19° latitudine nordica. Cealalta corabie, azvîrlita de furtuna spre nord-vest, a descoperit „insula" Santa Cruz („Sfînta Cruce"). Pe drum, pe corabie a izbucnit o rascoala. Rebelii l-au ucis pe capitan, au debarcat pe „insula" si cei mai multi au fost macelariti de indienii bastinasi. Putinii spanioli care au scapat au ajuns la Jalisco. Pentru a li se ierta asasinarea capitanului, ei au raspîndit zvonul ca „insula" este bogata în perle si în general „au laudat peste masura avutiile noului pamînt descoperit". Aceasta „insula a Sfintei ruci" era în realitate peninsula California. Dar legatura dintre acest Pamint si continentul american a fost dovedita definitiv abia cu multi «ii mai tîrziu.

^ f^e ^^aZa stirilor false despre bogatiile noii „insule", Cortez a echipat de oa ° ^{Vatm ex}P^editie, alcatuita din trei corabii, si a recrutat peste 300 ^exped>^^{m pen}.^^{ru a} întemeia acolo o colonie. El însusi a condus aceasta ^c°lonisr -^{a a}-i^uns ^ⁿ California în 1533 si a trimis corabiile sa aduca d_{e n}i_s] * ^s1 Provizii¹. La înapoiere doua vase au naufragiat pe un banc frisusi î^ ^fv*^ ^c^ *ⁿ California s-a întors numai unul. Cortez a plecat el celor doua corabii disparute. Ele au fost gasite într-o

^enu bastinasi traiau din pescuit si din culesul plantelor salbatice.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

orasul Sibola"

TI TI TEC

TE­TE IE IZ

IE

portul Santa Cruz (Sfinte Cruci)         fr

J

TE

California si Sibola pe harta lui D. Castillo din 1541.

ituatie desperata. Cortez a reusit sa le scoata de pe bancul de nisip si a le aduca în California, cu toata încarcatura. Regiunea descoperita era ;na dintre cele mai calduroase de pe glob. Se zice ca el i-ar fi dat numele e „Cdlida Fornax" (expresie latineasca însemnînd „cuptor fierbinte"), e unde a derivat numele de California. Cei mai multi colonisti s-au îm-olnavit din pricina caldurii si a lipsurilor; mortalitatea devenea din ce v ce mai mare. Cortez era si el bolnav, dar a refuzat sa se întoarca în lexic, „deoarece se temea de ironiile si batjocurile pe care le-a.r ^fi ârnit expeditia sa neizbutita". A trebuit sa intervina sotia sa ca sa-1 leasca sa paraseasca noua colonie (1536).

Cortez a numit comandant al „insulei" pe Francisco Ulloa. Acesta &
laintat în 1539 mai departe spre nord, patrunzînd în lungul golf ^a^
aliforniei pe care 1-a denumit „marea lui Cortez"; mai frecvent însa
)lful era denumit marea Purpurie „din pricina algelor rosii care coloreaza
>a cîtorva bai sau mai curînd. . . din cauza nisipului de culoare rosu-
chis de pe tarmurile lui" (Redus). Spre nord, Ulloa n-a gasit nicaieri
sirea din marea Purpurie, desi a explorat coasta vestica a golfului P^e
distanta de aproape 1 000 km. .

In anul urmator (1540), Cortez a parasit pentru totdeauna Mexicu • a murit în 1547, la vîrsta de 60 de ani, lasînd o mare avere.