Egiptul antic
Viata economica si sociala
Conditiile naturale.egiptul este asezat in partea de nord-est a Africi ,margininduse cu Marea Mediterana spre nord , cu Marea Rosie spre est cu d esertul African stre vest , iar spre sud cu Nubia. Desi are clima fierbinte si secetoasa , Egisptul este totusi o regiune roditoare , datorita asezarii sale de-a lungul vaii fluviului Nil. Valea Nilului ingusta de numai cativa kilometri si strasa de sirurile muntilor stancosi purta in vechime numele de Egiptul de Sus si se intindea din dreapta localitatii ASSUAN de astazi pana aproape de delta . Delta Niluliu formeaza cealalta regiune a vaii fluviului numita adinioara Egiptul Jos .
Valea Nilului este o regiune foaret fericita . Aceasta se datoreste malului din revarsarile anuale ale marelui fluviu acre aducea namoluri vegetale bogate in ingrasaminte naturale si prielnice pentru agricultura , pomi fructiferi si ierburi.vegetatia era foarte varariata ,ierburile acopereau tinuturi intinse pe malurile Nilului si mai ales in delta.Dintre acestea mai raspandite erau popirusul si totusul. Papirusul era un fel de trestie care constitue si acum una din bogatiile de ceama ale Egiptului fiind folosit in mai multe feluri : astefel din tulpinile mai groase se faceau luntre iar din cele mai subtiri impletituri de cosuri si funii ;de asemenea se obtineu, prin desprinderea foi subtiri care serveau ca material de scris. In aceasta vegetatie bogata traiau odinioara girafe , rinoceri , gazele, lei, sacali,hiene, iar in apele Nilului hipopotani si crocodili.In Egipt se gaseau si bogatii minereuri, ami ales piatra de contructie(calcar, grani,bazalt) , in munti de la rasaritu vai Nilului.Arama si aurul erau aduse din peninsula Sinai si din Nubia.
Ocupatiile vechilor Egipteni .conditiile naturale , prielnice dezvoltarii vietii omenesti , au facut ca inca di paleolitic Egiptul sa fie locuit de oameni P Prin amestecul triburilor din n-v africane mai putin roditoare , s-a format poporul egiptean.
Triburile vechilor egipteni s-au ocupat la inceput la inceput cu vanatoarea folosindu-se de arme primitive de piatra ca : cresterea vitelor si cultura pamantului . Ei cultivau orzu , graul,canepa.
In aceste vrewmuri indepartate, agricultura se facea intr-un mod cu totul primitiv :semintele erau arucate direst in malul moale adus de revarsare fluviului si apoi ingropate de copitele vitelor , manate peste pamantul silav .Tot vitele erau folosite si la treieratul spicelor , care erau zdobite prin calcarea cu colitele.Dar pentru ac Egiptul sa devina una din cele mai roditoare tari, era nevoie ca vechi egipteni s a treaca al irigatii.In acest scop , ai au construit canalesi rezervoare de apa. Apele revarsate ale Nilului erau indreptate spre campurile care trebuie udate ; in acelas timp aveau si o rezeva de apa pe acre o adunau in lacuri artificiale pentru vreme de seceta.Necesitatea intretnerii retelelor de irigati a facut ac vechii egipteni sa dica o munca colectiva ceea ce a determinat mentionare pentru un pimp mai indelungat a obstii satestii.
Sporirea productiei agricole si mestesugarestii a contribuit la dezvoltarea schimburilor de produse cu tarile vecine ,astfel din Siria si Fenicia egipteni aduceau mari cantitati de lemn de cedru , precum si alte materii prime in schimbul produselor agricole si mestesugaresti egiptene .Corabiile egiptene strabateau Marea Mediterana pina un insula Creta iar spre sud ala pluteau pe Marea Rosie ajungand pana pe coastele SOMALIEI de unde aduceau lemn negru mirodenii si meneruri.Astfel Egiptul antic ajunsese la o mare dezvoltare economina.
Viata socoala in Egiptul antic multa vreme s-a pastrat in Egipt organizarea genetica ,vechi egipteni traiau grupati in ginti conduse la sfaturile de batrani..Deszvoltarea agriculturii cu ajutorul irigatiilor folosirea si raspandirea metalelor au dus la cresterea cantitatii de produse .Se putea abtine mai mult decat stictu necesar pentru hrana unui om.Unii oameni au inceput sa traiasca pe seama muncii altora .treptat gintile s-au transformat in comunitati teritoriale.aceste comunitati teritoriale se numeau nome aceasta denumire a fost data de greci.(nomos=tinut,teritoriu)Ei repartizau fiecarei famili loturi de pamant se ingrijeau de canalele de irirgatie , strangeau darile si conduceau cetele armate de care dispuneau.Nomarhul conducea noma cu ajutorul unui sfat , format din membri cei mai bogati ai obstii , care incep sa se diferentieze de v restul membrilor de rand .
Treptat,nomarhii si ajutoarele lor au pus mana pe pamanturile cele mai bune din nome , si-au sporit averile si desprinzandu -se de ceilalti membri, au format clasa stapanitoare.
In felul acesta, societatea egipteana s-a impartit in doua clase fundamentale ; stapani de sclavi si sclavii.
Stapanii de sclavi constituiau clasa stapanitoare. Ea cuprindea pe preoti si aristrocrati. Preoti formau patura cea mai importanta , deoarece religia juca un rol insemnat in viata de stat ; ei erau cei mai mari propietari de pamanturi si de sclavi si se bucurau de toate privilegiile, luand parte la conducerea statului si administrand averile templelor.Aristocratii,urmasi nobilimi gentilice,erau mari demnitari militari si civili ; posesori de pamanturi si sclavi,se bucurau de toate drepturile.Adeseori, marimosii posedau si scribii ; ele erau daruite de faraon. Ei avea dreptul de a strange impozitele de la tarani, pe care le puteau folosi in interesul lor. Cei mai multi scribi ocupau si functii in cancelariile statului.
Sclavii proveneau, mai ales, dintre prizonierii de razboi.Ei erau folositi mai mult la treburile casnice si faceau parte si din ginta , ca membri inferiori ai acesteia.
In vechiul Egipt,sclavia si-a pastrat multa vreme caracterul ei casnic.Productiade bunuri a intregii societati se baza mai ales pe munca taranilor si mestesugurilor si intr-o mai mica masura pe munca sclavilor.Producatorii liberi-taranii si mestesugarii-constituiau restul populatiei nomelo si erau cei mai numerosi dintre locuitori egipteni .Ei traiau in comunitati satesti si posedau mici locuri de pamant.Plateau biruri grele munceai pamnaturile aristrocratilor , prestau diferite coverzi , cum erau sapararea canalelor de irigatii , construirea piramidelor si a templerol. Supravegheati cu strasnicie , srau pedepsitii cu curuzime pentru cea mai mica greseala. .
STATUL EGIPTEAN
Constituirea statului egiptea ,organizarea si caracterul lui .Pentru a asupriri si exploata pentru a cuceri noi teritorii aristrocratia avea nevoie de un sfat puternic .Rivnind unii la teritoriile altora , nomarhii au intrat intr-o indelugata perioaga de lupte..Norme mai puternice s-au unit intre ele si au supus pe cele slabe , formand adevarate state . Astfel pe la anul 3500i.e.n., nomele din delta au constituit regatul egiptului de Jos , iar cele din sudul caii Nilului , regatul Egiptean de Sus . Aceste reghate au fost la inceput o unitate de mai multe nome in care puterea o avea aristrocratia . In aceasta situatie aristrocratii se considerau stapani ai tuturor pamanturilor ; ai luau o parte din veniturile proprietatii comune si obligau pe tarani la dari .
Dupa un sir de lupte intre cele daua regate , pe al anul 3200i.e.n , regele Egiptean de Sus si EGIPTUL de Jos , contituind statul unificat egiptean .Legenda atribuie aceasta unificare regele Menes .Capitala regatului a fost stabilita la Thinis .
Statul egiptean era condus de rege numit faraon .El dispunea de era concetrata intrega conducere a statului . Faraonul era socotit ca fiu al soarelui si considerat zeu . I se ridicau temple si i se aduceau jertfe . El era ajutat la conducerea statului de aristrocratie , din randul careia isi formase un aparat de stat Astfel avea in subordine pe sfetnic care era conducatorul administratiei centrale .
Pentru strangerea darilor erau folositi perceptorii iar pentru diferite lucrari in cancelariile statului scribil si copistii .Tara isi pastra vechea impartire in nome in fruntea carora se gaseau nomarhii care raspundeau in fata faraonului de strangerea impozitelor si de mobilisarea oamenilor liberi saraci la muncile obstesti .
O astfel de organizare a statului in care conducerea si administratia se afrau in mainile regelui a carei putere nelimitata este dusa la indeplinire de un aparat de conducere format din aristocratia sclavagista poarta numele de despotie orientala , statul egiptean era deci un stat despotic oriental cu caracter sclavagist in care fortele de productie erau inca slab descoltate si mentineau puternice ramasite ale orinduirii gentilice .
Dezvoltarea statului despotic sclavagist egiptean cuprinde urmatoarele perioade .
Perioada regatului mijlociu (2200-1730)
In timpul acestei periade , captala statului egipteam s-a muata la Teba 9astazi daua sate ;Luxoe si
Viata economica a cunoscut in aceasta vreme o mare inflorire . S-au dezvoltat indeosebi schimburile comerciale stabilindu-se relatii cu Babilonul si Creta
Tot in acesta vreme au fost ridicate noi constructii si mai ales instalatiile de irirgati ca , de pilda canalele ,digurile de izolare si rezervoarele de apa , printre care si locul Moeris .Pentru fondurile necesare constructiilor , populatia a focst la noi obligati fiscale .
Crunta exploatare a maselor populare supusa la munci grele atat in agricultura cat si in costructii ca si prova birurilor , au provocat marea rascoala populara din anul 1750i.e.n.
Despre desfasurarea acestei rascoale indreptate impotriva bogatilor de la orase si sate ne relateaza doua documente care se pastreaza si astazi .
Rasculatii au alungat pe bogati din palatele lor au scos mumiile faraonilor de morminte azvarlindule pe camp si au legile ; au ocupat capitala alungand pe faraon si pe sfetnicii lui .
Dar rasculatii care au reusit sa ia puterea n-au stiut cum sa organizeze noile randuieli si pana la urma au fost infranti .
Rascoala ,desi a fost inabusita , a dus la slabirea statului egiptean, care a fost apoi curand invadat si cucerit de triburile hicsosilor 1730 i.e.n.
Invazia hicsosilor ; hicsosi erau triburi venite din deserturile de la nord -est de Egipt.Profitand de slabirea statului egiptean, ei au patruns maiintai in delta si apoi au pus stapanire pe intreg teritoriul.Stapanirea hicsosilor a fost o grea incercare pentru poporul egiptean.Crunta exploatare a cotropitorilor a porvocat numeroase rascoale, care s-au transformat intr-un razboi de eliberare dus sub conducerea Tebei. Lupta a fost indelungata ,si in cele din urma, egipteniau reusit sa alunge pe hicsosi si sa-si elibereze tara 1580i.e.n.
PERIOADA REGATULUI NOU 1580-525 I.E.N.
In aceasta perioada, faraonii au facut noi si mari cuceriri.Astfel, faraonul TUTMOS al 3lea a cucerit pe la anul 1500 i.e.n.Palestina,Fenicia si Siria, ajungand pana la malurile Eufratului.Dupa aceste cuceriri,statul egiptean s-a transformat intr-un mare imperiu, in care popoarele supuse erau obligate sa plateasca biruri grele faraonilor
si aristrocratiei.
Doua sute de ani mai tarziu, un alt faraon ROMSES al2 lea, a purtat lupte grele cu unele triburi asiatice.Din aceasta perioada au ramas multe temple si palate, pe pereti carora erau zugravite episoade din razboaiele purtate in timpul lui REMSES.
Dupa moartea lui REMSESal 2 lea au loc numeroase framantari sociale.In urma unei puternice rascoeal a sclavilor si a taranilor, imperiul egiptean a inceput sa slabeasca si sa se destrame.Deaceasta au profitat asirieni,un popor razboinic din nordul MESOPOTAMIEI- care pe la incepitul secolului al 7lea i.e.n. au patruns in Egipt ; ei au cucerit TEBA instaurand aici o stapanire apasatoare.Dupa 20 de ani ,asirienii au fost alungati si statul egiptean s-a refacut , capitala fiind stabilita la SAIS,in delta Nilului.Sub faraonii care au domnit in SAIS,statul egiptean a cunoscut o scurta perioada de inflorire prin secolele al 7 si al 6 lea i. E. N. Renasterea saita. Din aceasta perioada dateaza si canalul ce leaga un brat al Nilului cu Marea Rosie .Prin acest canal ,o flota feniciana ,pornind din delta Nilului ,a patruns in Marea Rosie ,apoi in Oceanul Indian ,facand inconjurul Africii, si dupa o calatorie de trei ani s-a reintors, prin stramtoarea Gibraltar si Marea Mediterana, la locul de plecare.
In cele din urma, statul egiptean a inceput din nou sa decada .Slabit de luptele interne si atacat mereu dinafara de alte popoare ,el a cazut definitiv in anul 525 i.e.n. sub stapanirea persilor.
Stapanirea persana n-a fost insa nici ea de lunga durata egiptul bfiind cucerit de greci si apoi de romani.
CULTURA SI RELIGIA VECHILOR EGIPTENI
CULTURA EGIPTEANA SCRIEREA
Egiptenii cunosteau scrierea din cele mai vechi timpuri.Ei se foloseau de anumite semne ,care la inceput reprezentau imagini ale diferitelor obiecte , figuri de animale , pasari din mediul inconjurator.Aceste semne,denumite hieroglife,au capatat cu timpul o forma mai liniara ,s-a simplificat numarul lor si s-a redus treptat la 24 de semne. Scrierea egipteana a ramas vreme indelungata necunoscuta.De-abia in anul 1822,invatatul francez CHAMPOLLION a reusit s-o descifreze, folosindu-se de o inscriptie gasita la ROSETTA in timpul campaniei lui NAPOLEON in EGIPT.El a reusit sa dezlege semnificatia hieroglifelor si sa faca cunoscuta aceasta scriere.Egiptenii scriau pe piatra si pe suluri din foita de papirus.Foitele desprinse din tulpina erau lipite unele de altele, obtinandu-se astfel suluri de dimensiuni mari .In mormanul faraonului RAMSES al 2 lea a fost gasit un sul care masoara 40 m.
LITERATURA.Vechii egipteni ne-au lasat o literatura bogata ,in special in creatii populare ; acestea cuprindeau cantece , proverbe si povestiri, inspirate din viata poporului.Astfel, in Satira meseriilor era preze3ntata viata mizera si conditiile grele de munca ale taranilor si mestesugarilor.In alta scriere literara , intitulata POVESTIRILE TARANULUI BUN DE GURA,se povestea cum un taran a fost jefuit de catre un inalt demnitar egiptean.Foarte raspandite erau creatiile literare influentate de religie ,ca, de pilda ;imnurile, miturile[ legendele]si indeosebi invataturile .Invataturile contineau maxime si sfaturi, prin care cei exploatati erau sfatuiti la supunere .Una dintre aceste creatii literare,numita invataturalui Neferti [scrisa pe un papirus pastrat si astazi in Muzeul Ermitaj din Leningrad,]ne relateaza despre rascoala populara din 1750i.e.n.
De omare popularitate se bucurau insa povestirile ,in care erau descrise peripetii din calatorii.Dintre aceste descrieri de calatorie ,cea mai frumoasa este POVESTIREA UNUI NAUFRAGIAT .Aici se povestesc intamplarile din calatoria unui ostas , trimis de faraon cu o corabie pe Marea Rosie spre a incarca minereuri.
CUNOSTINTELE STIINTFICE ; Nevoile vietii de toate zilele ,dezvoltarea vietii economice, precum si observatiile asupra naturii au dus la dobandirea primelor cunostinte stiintifice, care se remarca prin caracterul lor practic.Imensele lucrari de irigatie,ridicarea piramidelor si a templelor dovedesc ca egiptenii aveau cunostinte de geometrie necesare calcularii suprafetelor acestor constructii ; ei cunosteau prioritatile triunghiului , ale trapezului si ale piramidei si chiar ale cercului, stiind valoarea aproximativa a lui '' care,dupa calculele lor ,era egal cu 3,16. In domeniul arimeticii aveau cunostinte despre unitatile de capacitate si de lungime, aplicau sistemul numerotarii din 10 in 10 si aveau semne pentru numere pana la un milion.In domeniul astronomiei cunosteau bolta cereasca si miscarea stelelor, dupa a caror pozitie ei isi dadeau seama de timpul cand urmau revarsarile periodice ale Nilului.Cu ajutorul acestorcunostinte de astronomie ,ei au reusit sa stabileasca un calendar , potrivit caruia ,anul se impartea in 12 luni a cate 30 de zile fiecare ; la sfarsitul fiecarui an, egiptenii mai adaugau 5 zile.
In domeniul stiintelor medicale aveau cunostinte de care tineau seama la imbalsamarea si mumificarea cadavrelor ,iar prepararea unor substante necesare acestor operatii i-a initiat ,de asemenea ,si in domeniul chimiei.
In domeniul istoriei ei se preocupau de scrierea evenimentelor mai importante din trecutul lor ;astfel ,ni s-au pastrat cateva fragmente dintr-o lucrare care descria expeditiilefaraonului RAMSES al 2 lea .De asemenea,ne-au ramas de la ei si cateva cronici care prezinta un interes deosebit .
ARTA.In Egipt s-a dezvoltat indeosebi arhitectura si scluptura. Faraoni , aristrocratia si preotimea cautau,prin diverse constructii de proportii uriase, sa exprime ideea trainiciei oranduiriiexistente si a atotputerniciei faraonului.Dintre aceste constructii,ale caror ruine se vad si astazi aproape pe intreaga vale a Nilului,se remarca in mod deosebit piramidele si templele.Langa cele trei piramide mari ridicate in timpul faraonilorHUFU,HAFRA si MENKAURA,se gaseste SFINXUL.Este o statuie uriasa ,de 20 m inaltime ,taiata in stanca ,care reprezinta un leu cu cap de om , simbolizand puterea faraonului peste intreg Egiptul.
Templele aveau proportii imense ,cu fata formata dintr-un portic monumental si strajuita de doi stalpi inalti de granit ,.numiti obeliscuri si decorati cu inscriptii.La intrarea principala in templu se ajungea printr-o alee pavata cu lespezi de granit ,marginita de o parte si de alta de statui.In interiorultemplului se gasea o sala imensa ,sustinuta de coloane ; peretii interiori si cei exteriori ai templului erau de asemenea decorati cu inscriptii hieroglifice.
Ruinele celor mai vestite temple se gasesc la LUXOR si KARNAH.La IPSAMBUL,faraonulRAMSES al2lea a pus sa se sape intr-un perete de granit un templu numit RAMESEUM.La intrarea acestuia se aflau patru statui de 40 m inaltime ,infatisand pe faraon stand si avand capul acoperit cu o broboada imperiala.
Vechi egipteni ne-au lasat si cateva statui care prezinta o deosebita valoare artistica ,mai ales prin realismul lor.Astfel,statuia SCRIBUL reprezinta un copil redat inmomentul cand asteapta un ordin din partea stapanului sau. Pe genunchi are o foaie de papirus , iar intr-o mana tinea un condei ; figura lui este aceea a unui slujbas necajit ,cu fata uscata si supta, in schimb privireaii este vie si inteligenta.O alta statuie ,valoroasa din npunct de vedere artistic,este statuia primarului ,reprezentand chipul unui nobil stand in picioare.Figura vesela a omului bine hranit exprima lipsa de griji ; in mana dreapta tine un toiag . semnul puterii, al stapanirii.
Toate aceste realizari ale culturii egiptene, facute pentru a proslavi puterea si maretia faraonului si a clasei dominante ,sau facut cu truda poporului , folosinsu -se cele mai rudimentare unelte de munca.Monumentele arhitectonice au fost ridicate de mestesugarii si taranii adusi din diverse regiuni ale Egiptului ,precum si de sclavi.
RELIGIA EGIPTEANA
Ca toate popoarele primitive care nu-siputeau explica fenomenele natturii , vechii egipteni au inceput sa atribuie acestor fenomene forte supranaturale .
De asemenea acupatiile lor zilnice unor animale ca : boul ,crocodilul , pasarea Ibis , sarpele etc.
Mai tarziu cand au trecut la cultivarea pamantului ai au inceput sa se inchine soarelui caruia ii atribuiau atat arsita pustiitoare din deserturi cat si caldura si lumina datatoare de viata .
Soarele a devenit zeitatea lor principala adorat sub numele de Ra .
O data cu unificarea statului egiptean adorarea s-a transformat intr-un cult de stat .
Preoti au creat in jurul zeilor diferite legende sau mituri religioase cu scopul de a inspaimanta pe oameni si de ai tine mai usor in supunere.
Fiecare zeitate isi avea mitul ei . Toate acestea mituri privind divinitatile egiptene constituie mitologia egipteana .
De asemenea preoti au creat si credinta in viata de dincolo moarte care a duc la cultul mortilor .\
Religia a fost folosita de eristrocratie pentru a intari orinduirea existenta si a-si mentine situatia ei privilegiata .
In concluzie in vechiul egipt s-a creat prima si cea mai vechie civilizatie din bazinul Marii Mediterane .
Ca urmare a dezvoltari fortelor de productie si a contactului vechilor egipteni cu alte popoare cultura egipteana a cunoscut o larga dezvoltare situinduse printer cele mai remarcabile din bazinul Marii Mediterane .
|
