Ei au fost teroristii

Colonelul in rezerva Remus Ghergulescu, comandantul Batalionului 404 Cercetare prin parasutare in dispozitivul inamic din Buzau din decembrie 1989, a fost unul din militarii care in acele zile n-au stat sub birou, cu casca in cap. A fost in miezul faptelor cand multi dintre liderii de dupa 22 decembrie au cautat protectia cercetasilor de la "404". Ulterior, unitatea sa, la vedere si despre care se teseau legende inca din timpul lui Ceausescu, a fost considerata fieful teroristilor, iar aceasta "vorba" s-a raspandit 17 ani. Comandantul vrea sa limpezeasca misterul si ni-i indica pentru prima data pe adevaratii "teroristi", cei ascunsi.

Jurnalul National: Ne-ati vorbit pana acum despre haosul 20120b119u generalizat provocat de "teroristi" atat in randul militarilor, cat si in al celorlalti romani. Nu v-a preocupat sa va lamuriti cine erau acestia? Mai ales ca despre "404" se spune ca, mai mult ca sigur, a fost implicat in acest, sa-i spunem, fenomen? De pilda, prezenta dumneavoastra la Sibiu...

Colonel Remus Ghergulescu: Desi in timpul audierilor la care am fost supus de comisiile constituite imediat la inceputul anului 1990 privind stabilirea adevarului referitor la evenimentele din decembrie 1989 si in prima comisie parlamentara constituita pe aceasta tema am fost interogat referitor la actiunile diversioniste si teroriste pe care efectivele din unitatea pe care o comandam le-ar fi provocat la Sibiu, afirmatii cu totul nereale, in perioada decembrie 1989 - martie 1990 nu am fost in mod deosebit preocupat de aspectele dezinformarii si diversiunii create, care au condus la asa-zisa aparitie a teroristilor. Semnele de intrebare si chiar unele convingeri au inceput sa-mi apara in martie 1990.

Ordine in "paralel"

Cum s-a intamplat acest lucru?

In ziua in care s-au declansat la Targu-Mures evenimentele, fiind la Buzau la comanda unitatii, am fost sunat de generalul Stefan Guse, pe atunci comandantul Armatei a 2-a, daca pot sa ma prezint la biroul sau. Evident ca m-am deplasat urgent, crezand ca este vorba despre o situatie speciala. Dansul m-a intampinat amabil, chiar jovial, m-a invitat in birou si mi-a spus ca pur si simplu se simte singur si vrea sa stea de vorba cu cineva referitor la ce s-a intamplat cu adevarat in decembrie '89. Probabil ca eu eram in masura sa-i fiu interlocutor, deoarece fuseseram impreuna pe timpul evenimentelor din Timisoara, am asigurat paza si protectia MApN in perioada 23 decembrie '89 - 5 ianuarie 1990 si, nu in ultimul rand, imi era sef direct si cunostea problemele in care a fost implicata unitatea pe care o conduceam. Am stat impreuna circa patru ore, timp in care am abordat multiple aspecte ale evolutiei evenimentelor din acea perioada, mai putin cele referitoare la Timisoara, mai amplu cele referitoare la Bucuresti.

Ce v-a spus generalul Stefan Guse? Ce isi reprosa?

Printre altele imi amintesc ca si-a exprimat parerea de rau ca la sosirea in Bucuresti de la Timisoara, in ziua de 22 decembrie, a ramas la CC. Venise de la Timisoara cu imaginea unui "oras liber" si nu avea sa banuiasca ce va urma. Fiind prins in "miezul" situatiei instabile ce se crease, a trebuit sa ramana acolo si nu a mai putut conduce eficient Armata. Astfel, si-au bagat nasul cei care intentionat sau nu au dezorganizat sistemul.

Dar stia ca la sediul MApN se dadeau ordine in numele ministrului Apararii Nationale?

Mi-a spus ca el nu a stiut nimic despre periplul diverselor echipe de revolutionari care s-au perindat pe la MApN in acea perioada si nici despre ordinele paralele care s-au dat "in numele ministrului Apararii", care in mod normal era el.

"S-au activat structurile"

Despre teroristi ati vorbit la acea intalnire?

Venind vorba despre "teroristi", si-a exprimat convingerea ca "unele structuri pregatite pentru a actiona in urma unei interventii straine au fost activate", dar nu isi explica cum si de catre cine, deoarece mapele referitoare la aceste planuri le-a gasit ulterior intacte, sigilate, in fisetul din biroul pe care il avea in sediul MApN, ceea ce "inseamna ca au intrat in actiune cele ale Securitatii", a concluzionat ferm.

Si ati vorbit cu generalul Guse despre teroristi tocmai cand la Targu-Mures se intampla ce se intampla?

Nu am dezvoltat discutia pe aceasta tema, deoarece televiziunea a inceput sa prezinte evenimentele de la Targu-Mures. Le-am urmarit impreuna, timp in care a sunat de mai multe ori in acest oras pentru a vedea ce se intampla, deoarece avea rude, cunostinte si fusese comandantul unei mari unitati in zona. Ne-am despartit fara a mai discuta despre evenimentele din 1989.

Dezinformari in "planuri unice"

Sa inteleg ca acea intalnire v-a pus pe ganduri?

Evident, in urma acestei discutii am inceput si eu sa am o idee mai clara, sa inteleg cum au aparut "teroristii" in decembrie 1989. Mi-am dat atunci seama ca, de fapt, in marile orase ale Romaniei a aparut acelasi tip de dezinformari: apa otravita, teroristii din cimitire, atacuri cu tancuri si elicoptere etc. Reiese ca aceste zvonuri erau incluse in planuri "unice". Cum erau ele transmise? De unde stiau precis numarul de telefon, structurile la care trebuiau transmise? Erau tot in acele planuri. Deci, mai mult ca sigur, diversiunea care a generat terorismul, teroristii si in final macelul din decembrie 1989 a fost conceputa anterior in niste planuri foarte riguroase.

Ce forte erau incluse in aceste planuri?

Nu am de unde sa stiu, dar precis ca la nivelul MApN pentru constituirea fortelor de rezistenta in cadrul "razboiului intregului popor", doctrina de atunci, erau selectionati rezervisti care in majoritatea lor isi satisfaceau stagiul militar in unitati si subunitati de cercetare a trupelor de la diverse esaloane. Am aceasta convingere, deoarece in unele situatii in care mergeam la Centrul Militar Judetean, pentru a-mi actualiza situatia rezervistilor ce urmau sa fie mobilizati in caz de mobilizare, unii dintre ei erau scosi din evidentele unitatii si transferati in mapa "R". Care si pentru Centrul Militar era o necunoscuta. Aceasta inseamna ca in situatii de mobilizare se creau structuri conduse de alte structuri din organigrama MApN.

Actiuni conspirate

Aceste structuri actionau in legatura cu unitatile si marile unitati ale Armatei?

Din datele pe care le aveam despre existenta si coordonarea acestor structuri nu aveau cunostinta marile unitati si unitati din MApN pe raza de responsabilitate in care se aflau. In acest context, nu am cunostinta si nici nu banuiesc de unde aveau asigurate mijloace tehnice de legatura, armament si munitie pentru a indeplini misiunile pentru care au fost create. Sunt convins ca in nici un caz nu le detineau la domiciliu.

In consecinta, cine erau acesti oameni, in ce structuri erau inclusi, erau cei in "combinezoane negre"? Au actionat coordonat, la ordin, pe obiective precise, indiferent daca acestia au fost din structurile MApN sau cele ale Securitatii?

Parerea mea, subiectiva, evident este ca au fost numai initiative personale sau de conjunctura care au aparut in urma confuziei generale privind atacurile externe, ocuparea unor obiective importante etc., promovate prin mass-media la vremea respectiva, mass-media care erau supuse acestor planuri de diversiune.

Revin la combinezoanele negre. Aveau combinezoane negre, le aveau in dotare. Mai mult, actionau din "case conspirative" acesti diversionisti-teroristi?

In general, tinuta lor era descrisa ca neagra, pentru ca, in general, actiunile lor erau desfasurate cu preponderenta pe timpul noptii, cand si albul este negru. Case conspirative? De unde atatea sute, mii de locuinte cu aceasta destinatie? Evident, erau domiciliile celor implicati in aceste planuri. Strainii, pe post de "observatori"

Fara indoiala ca aceste structuri erau proprii statului roman. Puteau avea ele in componenta si straini? Au fost doar si "turisti"...

Bineinteles ca nu! Strainii sesizati pe teritoriul tarii noastre in numar mult mai mare decat era obisnuit in acea perioada a anului aveau rolul de "observatori", de a transmite serviciilor straine de care au fost trimisi rezultatele miscarilor si prognoza dezvoltarii situatiei, fara a se implica activ. Cine poate crede ca sute sau mii de "turisti straini" care au invadat tara dinspre toate frontierele ei ar fi putut introduce armament sau dispozitive electronice performante pentru declansarea diversiunii. Aceasta a fost declansata si coordonata, dar nu unitar atat din exteriorul, cat si din interiorul tarii, urmand ca acesti "turisti" sa-i constate efectele. Dar daca au constatat efectele inseamna ca aveau cunostinta si de anumite miscari. Ce a fost pana la urma diversiunea? Pana la urma, diversiunea a fost o combinatie nefericita intre planurile externe de a determina schimbarea regimului din Romania, implicit si conducatorul, si cele interne, de pastrare "cu orice pret" a integritatii teritoriale, probabil Planul "R", si a "cuceririlor revolutionare", probabil Planul "S". Aceasta combinatie a condus la scaparea de sub control a evenimentelor si la crearea starii de confuzie generala in care am intrat cu totii. In cele din urma, s-a actionat din instinct, din convingeri personale, din initiative personale sau colective. In acest context, toti participantii la Revolutia din decembrie 1989 au dreptatea lor in ceea ce priveste cele traite si intamplate atunci. Ce s-a intamplat ulterior in Romania!?!

Colonelul in rezerva Remus Ghergulescu s-a nascut la 15 iulie 1952, la Turnu-Severin. A urmat cursurile Liceului Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza in perioada 1968-1971. Dupa liceu, in perioada 1971-1974, a fost elev al Scolii Militare de Ofiteri de Infanterie "Nicolae Balcescu" din Sibiu. Imediat dupa ce a terminat Scoala Militara a fost selectionat pentru a face parte din elita Armatei Romane, Batalionul 404 Cercetare prin parasutare in teritoriul inamic. A ramas in cadrul acestui batalion din 1974 pana in 1991, parcurgand toate treptele carierei de ofiter. Intre 1980-1982 a urmat cursurile Academiei Militare Generale din Bucuresti. A comandat Batalionul 404 din 1982 pana in 1991. In timpul Revolutiei a comandat un Detasament de 40 de cercetasi aflati in misiune la Timisoara, pentru ca apoi sa vina in Bucuresti. Incepand din acel an a lucrat ca ofiter in cadrul Statului Major General al Armatei Romane. In anul 1999 a trecut in rezerva cu gradul de colonel