Etnogeneza romaneasca:semnificatia sintezei

Etnogeneza romaneasca:semnificatia sintezei

  Integrarea sau 'prima asimilare'

  Sinteza spirituala: 919j93j crestinismul la daco-geti

  Romanici si migratori in Dacia: 'a doua asimilare'

  Integrarea sau "prima asimilare"

    Adoptarea limbii latine de catre populatia daca

    Latina populara

    Fenomenul de sincretism religios

  Sinteza spirituala: 919j93j crestinismul la dac-geti

    Obiecte paleocrestine in Dacia

  Fazele patrunderii crestinismului

  Romanici si migratori in Dacia: "a doua asimilare"

    Situatia in spatiul daco-moesic dupa retragerea aureliana

    Procesul de trecere a popoarelor migratoare

Integrarea sau "prima asimilare"

      Dominatia neta a inscriptiilor latinesti descoperite in Dacia Romana dovedesc adoptarea limbii latine de catre majoritatea populatiei daco-geta

      Latina este limba administratiei, justitiei, armatei, a veteranilor, comertului si fiscului

      In Moesia, Dacia si Pannonia se vorbea limba latina populara si este caracteristica populatiilor neromane din cuprinsul Imperiului Roman

      Exista dovezi despre existenta unui sistem educational in provincia Dacia realizat de invatatori si profesori privati (monumentele funerare de la Germisara si Micia - bazinul Muresului, sarcofag de copil la Tomis, tablite cerate la Alburnus Maior )

      In Dacia Romana are loc un fenomen de sincretism religios (altarul de la Sendreni - Hercules Invictus)

      Descoperiri cu inscriptii- epitafuri inchinate unor divinitati romane din lumea Orientului (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Tomis, Romula, Apulum)

      Daco- getii adopta credintele, onomastica si stilul de viata al romanilor

      Lucius Iulius Iulianus - o inscriptie care contine si denumirea de Rundacio (porecla daca)

      In Moesia Inferior: Valerius Marcus - legionar in legiunea XI Claudia (cu sediul la Durostorum) - are copii cu nume de origine daca (Decibalis, Seiciperis, Mumutzis; Macaria, Matidia- greco-romane)

      La Drobeta inscriptiile latinesti arata existenta unor autohtoni care adopta porecle, credinte si obiceiuri romane

      Armata romana prin castre si prin inrolarea de daci in unitatile auxiliare este unul din cei mai importanti factori de romanizare

Sinteza spirituala: 919j93j crestinismul la daco - romani

      Cele mai timpurii obiecte paleocrestine dateaza din sec. II- III d.Chr. (izvoarele arheologice, epigrafice din aceasta perioada sunt foarte sarace in informatii despre spatiul carpato- danubiano- pontic)

      Biertan (jud. Sibiu)

      Moesia (Dorbogea) - obiecte cu simboluri crestine: delfinul, tridentul, vita de vie, paunul, pestele

      Monumente funerare care contin obiecte paleocrestine: Potaissa (Turda), Apulum (Alba-Iulia), Micia

      Moesia Inferior - Dinogetia - cruciulite

      Barbosi (jud. Galati) - cruciulite din lemn si metal

      Tomis- opaite cu insemne crestine

      Faza timpurie a patrunderii crestinismului in Dacia si Moesia Inferior (sec. II-III) Severus Alexandru

      Faza intensa (sec. IV) Constantin cel Mare

      Tomis- inscriptie funerara care atesta existenta in cadrul unei familii a unor membrii crestini si a altora pagani

      Potaissa- gema (piatra semipretioasa) pe care este reprezentata o scena cu Iisus

      La sfarsitul sec. III, perioada de persecutii (Decius si Deocletian)

      Inscriptii cu martiri la Axiopolis (Cernavoda), Halmyris, Noviodunum

      Sec. IV patrundere intensa a crestinismului si inceputul institutionalizarii religiei crestine

      Inc.sec. IV - Constantin cel Mare acorda libertatea de cult a crestinismului (monumentul funerar de la Niculitel)

      Mij. sec. IV - Sava Gotul (martir consemnat intr-o inscriptie de pe V. Buzaului)

      Sf. Sec. IV - Theodosius interzice cultele pagane; se organizeaza biserica crestina din zona Dunarii de Jos cu episcopia la Tomis

      Teotim I - episcop scit, aparator al crestinismului in fata migratorilor

      Sf. Sec.IV - inc. Sec. V - perioada de construire a basilicilor (Tomis, Slaveni- jud. Olt, Sucidava, Drobeta- Theodora)

      Documente si inscriptii cu dictionar crestin - Paste, basilica, botez, altar, cruce, inger, Scriptura

      Inscriptii care contin dovada ca exista ziua de odihna - Duminica

Romanici si migratori in Dacia: "a doua asimilare"

      Dupa retragerea aureliana in zona fostei provincii Dacia ramane o entitate etno-lingvistica bine constituita (daco- romanii)

      Legaturile economice, culturale, religioase raman in continuare foarte puternice, ba chiar avem perioade de reluare a stapanirii romane la nord de Dunare (Constantin cel Mare, Iustinian - sec. VI)

      Dobrogea continua sa faca parte din Imperiul Roman, de asemenea flota

      Se pastreaza legaturile comerciale si spirituale intre populatiile vorbitoare de limba latina din dreapta si stanga Dunarii

      In sud se constituie noi provincii: Scythia Minor, Moesia Secunda, Dacia Ripensis,Dacia Mediterranea, Dardania, Moesia Prima

      In sec. IV se constituie cultura Santana de Mures- Cerneahov care probabil reflecta o realitate polietnica (daco- romani, goti, daci liberi, sarmati, costoboci)

      Popoare migratoare: - germanice: gotii, longobarzii, gepizii; - asiatice: hunii, avarii

      A doua jum. a sec. IV - invazia gotilor are loc sub conducerea lui Athanaric, rege vizigot (ramura apuseana), pe V. Dunarii, sud estul Transilvaniei si Panonia

      Nu se cunosc influente la nivelul limbii si obiceiurilor la popoarele migratoare

      Dupa valul germanic al ostrogotilor si gepizilor, in sec. V si VI, mai ales in Transilvania, sunt cunoscute centre de putere ale ostrogotilor, ale gepizilor, mai tarziu ale hunilor, ale longobarzilor si avarilor

      In mare masura procesul de trecere a popoarelor migratoare prin spatiul nord dunarean nu a lasat urme semnificative in limba, civilizatia si cultura autohtonilor daco- romani, cu exceptia slavilor

      Popoarele migratoare nu au adoptat religia crestina decat in fazele finale ale procesului de migrare

      Sec. VI - migratia slavilor (Moldova, Campia Romana, sud estul Transilvaniei)

Mari istorici despre procesul romanizarii de dupa retragerea aureliana

Inscriptii epigrafice care confirma adoptarea de catre daci a spiritualitatii romane:

(A. D. Xenopol, "Istoria romanilor din Dacia Traiana")

(Nicolae Iorga, "Locul romanilor in istoria universala")

(Vasile Parvan, "Contributii epigrafice la istoria crestinismului daco-roman")

Dan Gh. Teodor, "Crestinismul in nordul Dunarii de Jos, in mileniul I d.Hr.")