Franta in timpul minoritatii lui Ludovic XIV

Franta în timpul minoritatii lui Ludovic XIV

Pacea de la Westfalia i-a dezamagit pe francezi.Hegemonia Habsburgilor luase

sfârsit;dar pe de alta parte razboiul cu Spania continu 141f53b a,iar excesele fiscalitatii

produsesera o mizerie îngrozitoare în rândul paturilor sarace.Un grav conflict a

opus în materie financiara Coroana si Parlamentele,curti locale de justitie cu rol

de înregistrare a edictelor,care-si atribuisera practic rolul de succesor al Starilor

Generale.În august 1648,la vestea victoriei de la Lens,Mazarin ordona arestarea

capilor opozitiei;o violenta miscare populara îl obliga sa-i elibereze si sa accepte

revendicarile Parlamentului.Era clar însa ca în ciuda pretentiilor sale aceasta

institutie nu putea tine în Franta locul pe care camerele îl ocupau în Anglia.Când

Fronda parlamentara parea a fi luat sfârsit Condé si Turenne,proaspat întorsi din

razboi,încercara sa canalizeze nemultumirile în favoarea lor.Curtea a fost

obligata sa se refugieze în provincie;Mazarin a parasit tara,iar rebelii,

parlamentari si mari seniori,au pus mâna timp de doi ani pe capitala.Disensiunile

dintre ei erau însa mult prea mari;când armata regala a blocat Parisul în 1653,

Fronda a fost obligata sa se predea.Însasi posibilitatea unei asemenea miscari

demonstra ca în Franta constructia unui stat modern era departe de a se fi

încheiat;dar sterilitatea acestei agitatii a îngenuncheat ambi tiile politice ale

nobilimii si parlamentului,deschizând calea absolutismului.Problemele majore

nu au fost rezolvate;în fruntea finantelor a venit delapidatorul Fouquet,în timp ce

pe plan religios a izbucnit criza jansenismului,pe care cardinalul a încercat sa o

înabuse cu forta.Jansenismul a fost un curent teologic contra-reformator,inspirat

de cartea Augustinus a episcopului olandez Jansenius.El a cuprins pâna la

sfârsitul secolului XVIII Franta,Italia si Ţarile de Jos.Într-un spirit rigid,

apropiat de cel protestant,centrul jansenist de la manastirea Port-Royal (din care

facea parte filosoful Pascal)a criticat laxitatea moralei iezuite,ceea ce a atras

condamnarea din partea papalitatii prin bula Unigenitus (1713).

Tulburarile interne l-au împiedicat pe Mazarin sa profite de lichidarea

puterii casei de Austria.Cei 5 ani de Fronda au permis Spaniei sa

recupereze teritoriile pierdute în Italia,desi situatia ei nu era cu mult

mai buna (Portugalia îsi recâstigase independenta în 1640,iar revolta

Cataloniei nu a fost înabusita decât în 1652).Mazarin a declansat

ofensiva împotriva puterii de la Madrid prin intermediul aliantelor cu

Anglia lui Cromwell si cu principii renani;el a îndraznit chiar sa

propuna candidatura lui Ludovic la tronul imperial.Rupti de orice.ajutor din partea Vienei,spaniolii au fost înfrânti de Turenne la Arras si

la Dunes;deplina lor izolare i-a obligat în cele din urma sa semneze

pacea.Prin Tratatul Pirineilor (1659)Franta a obtinut importante

concesii teritoriale,dar si mâna unei infante spaniole,care-i permitea sa

ridice pretentii la coroana în cazul stingerii dinastiei iberice.Având

acum mâinile libere,cardinalul a putut interveni în solutionarea

conflictului care opunea din 1655 Suedia tuturor vecinilor ei baltici;

prin tratatele de la Copenhaga si Oliva (1660),mediate de Franta,

suedezii ramâneau puterea hegemonica a Europei de Nord,dar în

acelasi timp Brandenburgul devenea un actor important al scenei

politice.Când Mazarin a murit în 1661,lasându-l pe Ludovic sa

guverneze singur,hegemonia franceza era o realitate în Europa.