GRECIA CLASICĂ - EPOCA CLASICĂ 479 -332 îen

GRECIA CLASICĂ

EPOCA CLASICĂ 479 -332 îen

Urmeaza dupa marea zguduire a razboaielor medice ( 499-449 Î.Chr.) [1]care se soldeaza însa pentru greci cu marea victorie împotriva colosului persan deschizând o epoca de mari realizari în istoria Greciei antice si se încheie cu perioada de 27 ani a razboiului peloponeziac ( 431-404 î . Chr.) si înfrângerea în 337 î.Chr. a coalitiei oraselor grecesti de catre Alexandru Macedon.

Perioada clasica reprezinta practic perioada de apogeu a civilizatiei grecesti în care democratia antica îsi gaseste formula optima la Atena condusa de Pericle , republica greceasca îsi gaseste un teoretician de mare tinuta care este Platon .

Grecia clasica dezvolta si perfectioneaza cele doua forme de conducere prezentate deja - monarhia si democratia militara la Sparta si democratia clasica la Atena .

La Atena apare prima constitutie cunoscuta ; a fost elaborata de Solon în anul 594 î.Chr. , modificata de Clistene considerat fondatorul democratiei ateniene . A ramas în vigoare timp de 86 ani:

învestirea Adunarii poporului ( ecclesia ) cu drepturi suverane si restrângerea drepturilor Areopagului ( consiliu aristocratic ) .

în anul 507 î.Chr. Clistene a instituit ostracismul - institutie menita sa previna tirania , adica conducerea abuziva a treburilor tarii de catre o singura persoana

JUSTIŢIA era încredintata Adunarii poporului, instanta judiciara suprema fiind tribunalul cu jurati (HELIAIA) compusi din 6000 de heliasti.

Nu existau judecatori sau avocati de profesie si nici acuzator public.

Procesele erau deschise din initiativa exclusiva a simplilor cetateni care se considerau lezati sau considerau ca statul era lezat

.Din aceasta cauza a fost mult încurajata delatiunea care a luat forma unei institutii , a delatorilor de profesie denumiti SICOFANŢI. Sicofantii erau rasplatiti pentru activitatea lor cu jumatate din averea celui pârât.

În ultimii ani ai secolului V au aparut la Atena arbitrii publici alesi dintre cetateni cu vârste peste 60 de ani.Ei aveau sarcina sa-i împace pe împricinati.

Pedepsele erau diferite    functie de categoria sociala careia îi apartinea vinovatul.Puteau fi pedepse pecuniare sua exil temporar si definitiv, suplicii - care nu se aplicau cetatenilor liberi ci numai sclavilor.Tradatorii si profanatorii locurilor sfinte erau condamnati la moarte fara exceptie.

Justitia ateniana nu poseda un cod de legi si are mai ales un caracter de masa , fara sa posede un corp de juristi specializati. Vinovatii erau condamnati de cetate , ceea ce reflecta mentalitatea comunitara a statului grecesc democratic.

Economia se bazeaza pe mica proprietate agricola lucrata de taran cu familia lui .Se cultivau cereale dar productia de baza era obtinuta din cresterea maslinilor , smochinilor si vitei de vie .

Sclavii în numar mare si total lipsiti de drepturi , tratati drept ,, unelte vorbitoare " formau baza economiei grecesti fiind folositi mai ales în minerit si mestesuguri.

Schimbul de produse ( comertul ) se efectua pe baza de troc la nivelsul pietei interne .

Comertul exterior era cel mai dezvoltat si se baza pe folosirea monedei ; Atena exporta moneda ei .Din sec. V se cunosc la Atena bancheri care dadeau împrumuturi cu dobânda.

Atena dispunea de o flota comerciala de cca 370 nave . Navele comerciale erau protejate de nave de razboi împotriva pirateriei foarte dezvoltate .Marfa de export era alcatuita din vin , ulei de masline cautat pentru valoarea sa curativa , miere si desigur ceramica de uz si de lux.

Modul de viata elen în perioada clasica

Se caracterizeaza printr-o deosebita simplitate , începând cu hrana si terminând cu modul de ase îmbraca.

Locuinta are proportii modeste fiind mai ales functionala ; spatiul rezervat femeilor era despartit de cel al barbatilor . Mobilierul era modest piesa principala fiind patul care servea ca loc pentru odihna dar si pentru servit masa pentru ca grecii ca si romanii serveau masa întinsi pe paturi aranjate de-a lungul peretilor sufrageriei ( triclinium ) .

Hrana era modesta iar la ospete sotiile nu luau parte si fiecare invitat venea cu hrana de acasa .Se bea un amestec de miere cu apa denumita hidromel iar la sfârsitul mesei se bea dintr-un vas mare denumit crater vin amestecat cu apa . A doua parte a mesei se numea symposion / întrunire de bautori si începea cu libatii în cinstea lui Dyonisos . La aceste ospete particiapu curtezane si dansatoare precum si cântareti , actori , acrobati.. Scopul era delectarea intelectuala si nu bautura.

Scenele de pe ceramica greceasca furnizeaza informatii privind modul an care se îmbracau grecii : purtau tunica , scurta pâna la genunchi si fixata pe umarul stâng cu o fibula , manta - himation - o bucata dreptunghiulara de stofa înfasurata elegant în jurul corpului. Hlamida - de culoare purpurie , era scurta si prinsa pe umar cu o agrafa ; constituia mantaua soldatului si calaretului .

Barbatii nu foloseau bijuterii .

Femeile elegante îsi vopseau parul blond ; aveau bijuterii si panglici care sustineau coafuri complicate .

Educatia si învatamântul

Avem doua sisteme de învatamânt în esenta opuse.

În sistemul spartan - copilul baiat ,apartinea statului începând de la vârsta de 7 ani ; educatia consta în exercitii fizice dure si antrenament militar si o instructie intelectuala minima.

În sistemul de învatamânt atenian - accentul se punea pe educatia intelectuala care începea la vârsta de 7 ani si tinea pâna la 18 ani .Învatamântul era o problema civica în care se implica statul.Acest fapt a dus la existenat unui numar mic de analfabeti. Forma de învatamânt era particulara. Se învata artitmetica , muzica , texte literare si se facea multa educatie fizica în palestre. Fiii celor cu mijloace cum âi numeste Platon urmau forme de învatamânt superior unde învatau retorica si arta convingerii publicului - oratoria.

La 18 ani atenianul începea stagiul militar - efebia , care dura doi ani.

Educatia fetelor , indiferent de sistem , era limitata la cele necesare gospodariei si se facea în familie de catre mame. Fetele se maritau la 14 ani , celibatarii fiind rau vazuti la Atena din cauza neducerii mai departe a numelui de familie.Scopul casatoriei era sa aduci pe lume copii de parte masculina dar nu mai multi de doi. Exista obiceiul parasirii copilului nerecunoscut de tata în locuir publice pentru a fi luat de altcineva sau de stat.

Situatia femeii la Atena era fosrte apropae de sclavie . Ea trebuia ,, sa vada cât mai putin , sa auda cât mai putin, sa întrebe cât mai putin"- Xenofon . Femeia era supusa tatalui si apoi sotului , viata ei valora putin.Ramasa vaduva revenea sub autoritatea tatalui     si ducea o viata retrasa în gineceu neluând nici macar masa împreuna cu sotul .

GÂNDIREA ELENĂ din perioada clasica se caracterizeaza prin :

aparitia marilor sisteme filosofice , filosofia cunoscând triada celebra - SOCRATE-PLATON -ARISTOTEL

existenta scolilor diferite de epicurei , cinici, stoici ,sceptici , neopitagoreicii - acestea determinând secte caracterizate uneori de manifestari ezoterice si intolerante .

Se afirma acum în toate domeniile gândirii rationalismul si idealismul grecesc bazat pe umanism adica pe plasarea fiintei umane în centrul interesului .

Zeii sunt antropomorfizati iar subiectul artei este omul a carui imagine nu mai este investita cu sensuri simbolice ci doar cu frumuete si armonie formala.

,,Omul este masura tuturor lucrurilor'' este dictonul dominant al epocii si gândirii grecesti în general.(Protagoras).

Rationalimul grecesc se vadeste în toate structurile epocii începând chiar cu urbanismul .

Înca din secolul V când arhitectii propun planuri de sistematizare a oraselor implicând viziunea geometrica a asezarii .

Primul oras care beneficiaza de acest lucru este MILETUL caruia i se aplica principiile hipodamice(urbanistul arhitect - Hippodamos din Milet) - teritoriul este împartit în cvartale , sectoare patrate , cu drumuri drepte paralele si perpendiculare formând o trama geometrica .Fiecare zona avea atributii si functionalitati precizate.

Programele arhitecturale au în centru :

constructiile religioase amplasate pe acropola , în cadrul carora cel mai important program este dedicat templului (vezi acropola Atenei).Pe lânga templele deja constituite ale perioadei arhaice acum se naste templul înconjurat perimetral de coloane - templul peripter. Sau dipter .

Existau însa si multe programe dedicate constructiilor civile sau publice grupate în jurul agorei si înconjurate de porticuri de coloane denumite Stoa.

Constructiile civile /publice

Constructii dedicate spectacolului

TEATRUL , initial constructie descoperita având o forma de semicerc.

ODEONUL - constructie unde aveau loc spectacolele muzicale.

Constructiile pentru sport

STADIONUL - pentru întrteceri atletice

HIPODROMUL - pentru întreceri de care

PALESTRA - pentru exercitii gimnastice

GIMNASIONUL pentru exercitii fizicie îmbinate cu învatamântul teoretic.

Materialul de constructie pentru acestea ca si pentru temple erau piatra si marmura .

Zidaria se realiza din blocuri perfect cioplite , nelegate cu mortar dar asamblate cu piese metalice - scoabe, crampoane.

Toate constructiile indiferent de destinatia lor foloseau drept suansamblu de membre de arhitectura - Ordinul grecesc accentul punându-se pe claritatea si armonia proportiilor.

Constructiile cu caracter religios - sunt ilustrate de templele acropolei ateniene , construite în anul 447 î.Chr. din initiativa lui Pericle si avându-l sef de santier pe marele sculptor Fidias .

Cel mai important templu este Parthenonul dedicat zeitei Athena Parthenos ( 447-432 î,Chr. ) . Acesta este opera arhitectilor Ictinos si Calicrates sub directa supraveghere a lui Fidias. Este un templu peripter , amfiprostil , de odin doric având în ansamblul sau o friza ionica .Este construit tinând cont de legile perspectivei si efectele optice. Basoreliefurile frizei si ale frontonului au fost realizate chiar de Fidias .Acestea reprezentau subiecte mitologice si scene legate de nasterea si faptele zeitei Athena .Friza ionica reprezenta sarbatoarea Panateneelor .

Erechteionul - al doilea templu ca importanta de pe acropola ateniana ; sanctuar de arhitectura ionica cu o loggia cu sase cariatide sculptate de Fidias .

Micul templu în stil ionic al Athenei - Nike sau Nike Apteros celebru pentru relieful reprezentând pe zeita Nike legându-si sandaua , remarcabil prin eleganta compozitiei.

ARTA

Sensurile artei grecesti. Estetica

In arta rationalismul grecesc se concretizeaza în proportia si armonia trupului în acord cu ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor.

De asemenea pentru greci arta este mimesis adica imitatie uneori corectata în sensul bun , a naturii.

Artistul grec cauta perfectiunea artistica nu atât în inventarea de noi teme ( altfel reduse) ci :

în perfectiunea tehnica

în adevarul anatomiei ,

în simetrie si echilibru

Artele plastice nu sunt situate pe un plan superior ci pe planul mestesugului. Atât arta cât si mestesugul sunt denumite cu cuvântul techne .

Arta nu a fost niciodata expresia vanitatii sau autoglorificarii unui suveran , nu a fost nici macar una a glorificarii zeului ci doar o arta a naturii adevarate si frumusetii umane.

Nu s-a impus prin dimensiuni colosale nici macar atunci când a fost dedicata divinitatii.

Numai la periferia lumii grecesti unde influentele mentalitatii orientale sunt pregnante s-au nascut totusi opere gigantice , colosale- templul din Efes sau Mausoleul din Halicarnas.

Ceea ce distinge arta Greciei în ansamblu contemporan al civilizatiilor este umanismul ei. Subiectul artei este omul

Imaginea omului nu mai este investita cu sens simbolic sau magic ci doar cu frumusetea naturala a corpului si spiritului

Este o arta care reproduce natura ameliorând-o însa conform principiilor ratiunii

Este o arta a cetatii , comunitara si anonima

Masura , simplitatea , sobrietatea , armonia , simetria - sunt tot atâtea virtuti ale artei grecesti clasice

SCULPTURA

se dezvolta înca din clasicismul timpuriu ca o arta a formelor armonioase reprezentate de grupul statuar cunoscut sub numele de Auriga din Delphi,

Idealul de frumusete grecesc întemeiat pe un studiu atent al proportiilor si pe redarea miscarii si armoniei interioare este ilustrat mai ales de triada clasica de sculptori -POLICLET, MYRON si FIDIAS.

FIDIAS - cel care a supravegheat si conceput multe din constructiile Acropolei ateniene, este considerat cel mai important sculptor al Greciei antice .El a ilustrat în opera sa , în majoritate pierduta , conceptul de KALOCAGATIA - frumos si bun concepute ca si calitati morale oglindite în frumusetea fizica. (Zeus din Olimpia, Friza panateneelor din Atena).

Multe din lucrarile lui Fidias aveau dimensiuni monumentale : Zeus din Olimpia - 15 m , statuia Athenei Promachos din bronz reprezentând-o pe Atena cu casca pe cap , cu scut si lance , 15m .A realizat sculpturile Parthenonului , în ronde-bosse .

POLICLET a doua mare personalitate a artei din perioada clasica greceasca ( sec. V) , este mai ales preocupat de proportiile ideale ale corpului omenesc , problema pe care o ilustreaza în stabilirea raportul clasic de 1/7.

Sculptura sa Doriforul sau Purtatorul de lance si Diadumenul ilustreaza acest canon.

A echivalat frumusetea fizica cu cea a spiritului creând tipul ideal de frumusete umana bazat pe canonul matematic al proportiilor si pe armonia ansamblu - detalii .

A introdus structura contrapunctica , genoflexiunea si suportul exterior ca punct de sprijin .

MYRON completeaza, prin opera sa conceptia artistica si filosofica    a veacului de aur ; este sculptorul care ilustreaza mai ales miscarea dar nu ca dinamism ci ca instantaneu . Opera cea mai cunoscuta este DISCOBOLUL - imaginea atletului care sugereaza miscarea creând imaginea mentala a rotirii corpului în spatiu.

Clasicismul târziu ( sec. IV î.Chr) este reprezentat în sculptura de asa numitul stil bogat dezvoltat de trei sculptori - PRAXITELE , SCOPAS sI LYSIP .

Ei îmbina atitudinea calma specifica clasicismului dezvoltat cu miscarea uneori impetuoasa sau gratia si senzualitatea .

Apar acum primele nuduri feminine.

Sculptori sunt preocupati mai putin de forta trupului atletic cât de euritmia corpului juvenil al efebului .

PRAXITELES - era atenian si fiu al sculptorului Cefisodot; a lucrat destul mult bronzul si a preferat redarea trupurilor delicate si gratioase:Apollo Sauroctonul, Afrodita din Cnid,Hermes cu Dyonisos copil.

SCOPAS , originar din Paros ,anunta prin opera sa epoca elenistica a sculpturii redând mai ales personaje în miscare violenta , cu forme tensionate , cu expresii tragice sau extaziate (Menada dansând) sau AMAZONOMAHIA de la templul din Halicarnas. El reprezinta mai ales traditia ioniana a formelor bogate , încarcate. Capodopera sa ramâne Menada dansând - lucrare în marmura care ilustreaza pasiunea , tema extrem de novatoare pentru epoca.

LYSIP face trecerea catre elenism prin redarea în sculptura sa a unei tendinte tragice si de miscare elansata a personajelor.El este cel care a facut numeroase portrete lui Alexandru Macedon , în bronz; a stabilit de asemenea un nou canon , de 1/8, ceea ce face ca statuile lui sa fie mai suple , cu linii lungi si unduitoare. Acest canon a fost ilustrat în APOXIOMENOS sau ATLETUL CU STRIGILIU. Lysip era specialist în sculptura în bronz . A introdus în compozitie asa numita ,, pozitie soldie " - pozitia contraposta care continua problematica pusa cu un secol înainte de Praxiteles .

O alta noutate în creatia lui Lysip este portretistica .

PLASTICA MICĂ .STATUETELE DE TANAGRA .

Apartin clasicismului târziu si atelerelor de artizani din Beotia .Sunt figurine de lut ars , descoperite în numar mare în morminte ; reprezinta femei îmbracate în costumul traditional grecesc surprinse în pozitii naturale , de conversatie de grup su purtând cochete umbrele .Sugereaza secvente de viata cotidiana .Celebre pentru gratia si eleganta atitudinilor.

PICTURA CLASICĂ GRECEASCĂ nu s-a pastrat decât pe ceramica.Au ramas însa consemnate o serie de nume celebre ca POLIGNOT , ZEUXIS - ,,pictorul umbrelor ", APELLES - pictorul oficial al lui Alexandru Macedon .

stim ca grecii practicau si mozaicul - Mozaicul de la Pella, Macedonia reprezentând scene dionisiace.

GÂNDIREA sTIINŢIFICĂ sI FILOSOFICĂ A EPOCII CLASICE

Nu sunt separate în conceptia greceasca , filosofia fiind considerata ,,stiinta stiintelor''

Filosofii sunt clasificati de istorici în scoli filosofice( sofistii ) care continua o serie din preocuparile scolilor epocii arhaice - din ce elemente este format universul , lumea si viata, problema miscarii si devenirii, timpul si spatiul.

O serie de preocupari sunt îndreptate catre domeniul politic luând în discutie originea si natura statului sau validitatea legilor.

Creste interesul pentru natura umana , pentru conduita morala si pentru etica.

Centrul de interes al gândirii filosofice devine omul si nu natura .

Sofistii - profesori de întelepciune colindau tinuturile dând lectii tinerilor contra plata.Protagoras, Gorgias ) ; predau arta de a convinge publicul folosind un limbaj sofisticat - retorica .

Sofistii au deschis drumul unor scoli filosofice : scepticii , cinicii , stoicii , epicureii.( înteleptul este cetatean al lumii si singura lege de urmat este cea a naturii ) .

Cei trei mari filosofi si sistemele lor

SOCRATE ,a fost acuzat de impietate si coruperea tineretului si condamnat la moarte prin otravire

n-a scris nimic si ceea ce stim despre ele se rezuma la relatarile lui Platon si Xenofon.

Practica metoda maieutica ( a rationamentului personal ) care prin întrebari pe diverse subiecte îi ajuta pe oameni sa cunoasca ei însisi diverse adevaruri .

Scopul omului nu este acumularea de cunostinte (singurul lucru pe care-l stiu este ca nu stiu nimic) ci ,,dragostea de întelepciune'' care consta în efortul omului de a se studia si cunoaste pe sine, din cautarea binelui si adevarului.

Valorile etice sunt cele mai importante, nimeni nu face rau în mod voit.

Fericirea consta într-o comportare moderata , corecta ,dreapta, în respectarea aproapelui si a legilor cetatii, a zeilor.

A fost parintele spiritual al lui :

2. PLATON - 427-347

A calatorit mult în Egipt si a fondat la Atena , în anul 387 , Academia - cel mai important centru de cultura al Greciei antice unde a predat-gratuit timp de 30 de ani.

Opera lui Platon cuprinde scrieri sub forma de dialog si 13 scrisori.

Fiecare dialog este centrat pe o anume idee -Republica, Fedon ,Symposion,Ion

Platon nu a creat un sistem filosofic riguros ci pornind de la metoda maieutica a profesorului sau a format o noua forma filosofica de comunicare - dialogul.

Doctrina despre idee - ideile sunt modele , prototipuri , forme primordiale si eterne ale tuturor fiintelor,lucrurilor existente în lume.În ierarhia ideilor primul loc îl,ocupa ideea de Bine care înalta sufletul .A fi drept înseamna a-ti domina impulsurile si a impune dorintelor masura ratiunii.

Dupa modelul lumii ideilor a aparut lumea reala care este doar o copie imperfecta a lumii ideilor .,,a cauta si a învata nu înseamna altceva decât a-ti reaminti ".

Imagineaza societatea ideala în dialogul Republica .Statul - proiectul organizarii ideale în care toata lumea este împartita în trei categorii : filosofi , militari cei ce muncesc. Filosofii si militarii nu au proprietate particulara ci comuna. Filosofii sunt cei care trebuie sa conduca lumea pentru ca ei poseda adevarata întelepciune .

3.ARISTOTEL -384 -322, nascut în Stagira,

discipol al lui Platon si profesor al lui Alexandru Macedon.

A fondat si condus gimnaziul LYKEION, care avea peste 2000 de discipoli; era dotat cu biblioteca si avea un program de studii filosofice

A scris peste 4oo de lucrari dintre care s-au pastrat doar 47.

Opera sa constituie o sinteza a cunostintelor acumulate pâna la el.

A fost preocupat de filosofie si fizica, de matematica si biologie , de logica (Organon ) si biologie ( Tratatul despre suflet - sufletul este parte a organismului fizic )

ca si de arta; arta este mimesis - adica imitare a naturii având un scop si un efect moralizator ; Ideile expuse în Poetica = referitoare la teatru , promoveaza conceptul de katarsis -purificare prin arta .

De asemenea este autor a trei istorii - a astronomiei, geometriei si aritmeticii.

A definit omul ca zoon politikon - fiinta definita numai în cadrul societatii ; vorbeste în cartea sa Politica de cele trei forme de guvrnare monarhia care poate degenera în tiranie , aristocratia în oligarhie si democratia în demagogie .

LITERATURA sI REPREZENTAŢIILE TEATRALE

Epoca clasica a dat literaturii universale îndeosebi creatiile marilor tragici - ESCHIL,SOFOCLE,EURIPIDE si comedia attica reprezentata de Aristofan.

Poezia continua genurile traditionale , inclusiv poezia epica eroica si poemul filosofic.

PINDAR ( 518-438 î.Chr.)

A cultivat aproape toate speciile poetice corale :

imnul închinat unui zeu -ditirambul,

imnul nuptial sau himeneul,

cântecul de victorie - peanul

si în special oda trimfala dedicata atletilor victoriosi.

REPREZENTAŢIILE TEATRALE . TRAGEDIA CLASICA .

Parintele tragediei grecesti este considerat

ESCHIL ,525-425, care a scris peste 90 de tragedii din care au ramas doar patru:

RUGĂTOARELE

CEI 7CONTRA TEBEI

PROMETEU ÎNLĂNŢUIT

PERsII.

si o trilogie completa - ORESTIA

Ideea razbunarii , pedeapsa zeilor pentru pacatele stramosilor ,mânia zeilor .

Maretia eroilor unii înfruntându-I pe zei : Prometeu

Momentul de maxima înflorire este reprezentat de :

SOFOCLE - 496-406, autor a peste 123 de tragedii din care au ramas doar 7:

ELECTRA,

OEDIP LA COLONOS,

OEDIP REGE ,

ANTIGONA

AIAX

FILOCTET

TRAHINIENELE

Intensitatea dramatica a conflictului

Lupta omului cu destinul

Tragedia este construita în jurul unui singur personaj central care domina celelalte personaje prin grandoarea sau tragismul destinului sau

Cel care are cel mai mare succes în epoca este însa :

EURIPIDE - 480-406,a scris 92 piese din care au ramas 17.

HECUBA,

ANDROMACA ,

IFIGENIA ÎN AULIDA,

IFIGENIA ÎN TAURIDA

ALCESTA ,

MEDEEA.

Prefera personajele feminine

Adopta analiza psihologica de mare finete

Motivele actiunii umane nu sunt justificate de datorie ci de pasiune si interes personal

COMEDIA

ARISTOFAN .Este singurul de la care s-au pastrat opere integrale - din cei 4o de autori antici amintiti de izvoare : VIESPILE ,NORII ,PACEA,PĂSĂRILE .

EVOLUŢIA ISTORIEI

1.DE LA CRONICĂ : HERODOT DIN HALICARNAS 485-425 îen- istoric care a calatorit extrem de mult în Asia,Babilon si Egipt.Redacteaza istoria popoarelor cu care a intrat în contact .În cartile sale -Istorii furnizeaza informatii despre sciti si geti.

2.LA ADEVĂRUL ISTORIC -TUCIDIDE ,460-396, scrie ISTORIA RĂZBOIULUI PELOPONEZIAC .Pune bazele istoriografiei .

-XENOFON ,430-396, este primul biograf al antichitatii .A participat la campania militara a lui Cirus contra lui Artaxerxe .Descrie aceasta campanie în ANABASIS.Are o declarata aversiune contra democratiei si convingeri monarhiste.