IMPERIUL BIZANTIN
Cea mai stralucitoare dintre civilizatiile medievale a fost cea a Imperiului Roman de Est. Imperiul Roman a fost împartit în anul 395 e.n. în doua parti. Partea de vest era condusa de Roma. Partea de est era cunoscuta sub numele de Imperiul Bizantin si a durat mai mult de 1000 de ani. Pâna la jumata 838p1512i tea sec. al 11-lea când a început sa decada , Imperiul Bizantin s-a aflat la cârma lumii .
În anul 324, Constantin -primul împarat crestin a devenit conducatorul Imperiului Roman. El si-a stabilit sediul intr-o colonie din vechea Grecie - Bizantium în 330. Noul oras fondat a fost redenumit Constantinopol dupa cel ce l-a ridicat si era cunoscut si sub numele de "Noua Roma". Acest oras a devenit capitala Imperiului Bizantin dupa divizarea propriu-zisa a Imperiului Roman.
Constantinopol-ul era localizat pe tarmul european al strâmtorii Bosfor dintre Marea Neagra si Marea Egee si care acum se afla pe teritoriul Turciei. Orasul a adunat oameni din Europa si chiar Asia. În 1453 când otomanii au cucerit Imperiul Bizantin, Constantinopol-ul a devenit capitala noului imperiu insa numele I-a fost schimbat în Istambul (în 1930).
În acea perioada locuitorii Imperiului Bizantin erau cunoscuti sub numele de Romaioi (Romani). Abia în sec. al 17-lea învatatii i-au numit pe ei si imperiul lor Bizantini. Romanii bizantini erau totusi diferiti de cei din vest din doua mari puncte de vedere si anume :
-vorbeau limba greaca spre deosebire de cei din vest care vorbeau latina;
-majoritatea locuitorilor era ortodoxa , iar cei din vest erau catolici.
De-a lungul celor zece secole si jumatate cât a durat, Imperiul Bizantin s-a aflat intr-o continua schimbare. De multe ori teritorii au fost capturate de barbari, vestici, arabi etc. dar erau recuperate înainte de a fi luate definitiv. În timpul celei mai mari expansiuni Imperiul Bizantin cuprindea Grecia , Italia , Egiptul, Siria , Africa de nord si sudul Spaniei ; iar în cele mai grele perioade doar câteva tabere militare în afara Constantinopolului.
Mult timp bizantinii erau cei mai puternici si mai influenti din Europa si Orientul Mijlociu si au adus multe contributii lumii. Învatatii au conservat si îmbunatatit literatura greaca si cea latina de-a lungul anilor . Oamenii politici au elaborat legi si coduri adoptate mai târziu si de altii. Religia ortodoxa a fost extinsa în Balcani , Rusia . Artistii au creat stralucite opere de arta în toate domeniile : pictura, sculptura si mai ales arhitectura influentând arta Spaniei , Italiei , Rusiei si Greciei .
Prima perioada a civilizatiei bizantine a durat intre anii 324 - 640. În acest timp s-a individualizat fata de Imperiul Roman de Apus.
Prima mare perioada a Bizantului s-a desfasurat de-a lungul domniei lui Iustinian I , care a ocupat tronul în anul 527. Iustinian a recapatat teritoriile cazute în mâinile barbarilor. El a construit totodata Constantinopol-ul dintre cele mai stralucitoare orase ale lumii.
Despartirea oficiala de Imperiul Roman de Apus s-a realizat in anul 359 ca urmare a mortii împaratului Theodosius I. Astfel fiul sau Arcadius de 17 ani urma sa conduca de la Constantinopol Imperiul de est, iar fiul de 10 ani Honorius pe cel de Apus de la Milano. Aceasta împartire considerata temporara a devenit permanenta .
În primii ani ai Imperiului Bizantin au avut loc mai multe razboaie. Hoardele de barbari dornice de bogatii si putere au fortat granitele în sec. al 5-lea. Vandalii au invadat Spania , Franta si Africa de N. În anul 455 atacul asupra Romei a fost asa de salbatic încât de atunci numele lor era folosit pentru a desemna ceva rau , malefic , crud. Vizigotii au invadat Italia în anul 409 si mai târziu au cucerit Franta si sudul Spaniei. si ostrogotii au luat parti din Italia cucerind orasul Ravenna în 490. Un atac al hunilor asupra Constantinopolului a fost miraculos oprit de calamitatile de care a fost întâmpinata armata.
La început , bizantinii au atentat la o pace nu foarte avantajoasa cu barbarii care-i înconjurasera. Theodosius II care a domnit din 408 pâna în 450 s-a înteles si cu hunii prin conducatorul acestora -Atilla , promitându-le aur în schimbul pacii. Tot în aceasta perioada s-au construit pentru prima data ziduri în jurul Constantinopolului pentru a-l proteja .
În acelasi timp cu atacurile migratorilor, Bizantul se confrunta cu un scandal pe teme religioase provocate aparitia unui nou concept ca Isus ar fi avut doar fire divina si nu si pamânteasca.
Justinian I a ajuns împarat în 527 si a condus pâna în 565. Împarateasa Theodosia - sotia sa a condus alaturi de el pâna la moarte (548). Justinian I a adus Constantinopolul pe cele mai înalte culmi. La sfârsitul domniei sale, orasul era împrejmuit cu un circuit de ziduri de 12 mile ( 19 km ). În interiorul orasului se gaseau strazi largi , spatioase asezate ordonat printre cladiri .
Bunuri aduse din întreaga lume umpleau magazinele : matase , tesaturi fine , bijuterii , aur din Grecia , pietre pretioase din India , miere si ceara din Rusia si multe , multe altele .
Cea mai mare cladire publica era hipodromul - o arena cu o capacitate de peste 40000 de oameni. Bizantinii se adunau aici pentru a sta pe matase , confortabil si pentru a urmari cursele de cai si de care precum si luptele cu animale . O atractie era faptul ca bunurile celui învins erau oferite publicului .
Într-un oras al bisericilor, cea mai impunatoare era Biserica cea Mare Sf. Sofia , care mai exista si astazi ca muzeu islamic . A fost construita de Justinian în 537. Este o cladire impozanta cu un dom ce ajunge la 55 metri . Interiorul este decorat cu mozaicuri ,aur ,argint si marmura.
Un oras complex , Constantinopolul gazduia greci , rusi , arabi , sârbi , romani , evrei , huni , scandinavi si altii.
Sfârsitul imperiului Bizantin a venit dupa mai bine de 1000 de ani la 29 mai 1450 când turcii condusi de Mohamed II au cucerit Constantinopolul care însa va ramâne cea mai mare metropola a epocii medievale .
|
