IN CAUTAREA ISTORIEI: PREISTORIE - 1066

IN CAUTAREA ISTORIEI: PREISTORIE - 1066

J.F.Aylett

In vremea in care a fost terminat Stonehenge-ul, oamenii incepusera sa foloseasca metalul pentru a-si confectiona arme. Mai intai au folosit cuprul, iar apoi i-au adaugat cositor, obtinand bronz. Bronzul este mai dur decat cuprul, dar se indoaie cu usurinta si nu ramane ascutit mult timp.
Metalul care l-a inlocuit a denumit o noua perioada din istoria britanica - epoca fierului. Primele unelte de fier au inceput sa apara in jur de 700 i.Hr., cand metalul a fost folosit mai intai de celti.
Celtii venisera de pe continentul european. Erau inalti, blonzi, cu ochi albastri.
Purtau parul lung si-l clateau cu fierturi din anumite plante, sa-l faca si mai blond. Barbatii aveau mustati lungi; femeile purtau bijuterii si foloseau farduri preparate din fructe de padure si ierburi.
Desi numim aceasta perioada epoca fierului, fierul nu a fost folosit imediat de toti. A ramas un metal pretios timp de secole. Dar a marcat foarte mult vietile oamenilor. Topoarele de fier puteau dobori copaci mari; cu uneltele de fier se construia mai usor, iar plugul cu brazdar de fier a imbunatatit agricultura.
Oamenii locuiau inca in colibe din impletituri de nuiele, tencuite cu lut amestecat cu paie. Adesea, se grupau cateva pe un varf de deal, inconjurate de un sant si un val de pamant, pentru a le proteja. Pe pantele dealului cultivau grau, pe campuri mici, patrate. Vitele si oile erau duse in vale, sa pasca.
intr-un sat mare putea fi o coliba mai spatioasa, folosita, probabil, de seful de trib. Coliba prezentata in aceasta pagina a fost construita special in Hampshire, pe baza planului unei colibe originale din epoca fierului. Este surprinzator de spatioasa:
s-au taiat 200 de copaci pentru a fi folositi ca stalpi de sustinere si puteau dormi pana la 200 de oameni pe podea.
in timp ce barbatii lucrau pamantul, femeile teseau sau confectionau vesminte. Le placeau culorile vii. Barbatii purtau uneori pantaloni stransi pe coapse. Cand nu teseau, macinau boabe de grau sau faceau paine.
Painea si porridge-ul (ovaz fiert in lapte) erau principalele feluri de mancare. Asta mancau probabil cel mai des, desi se hraneau si cu carne. Preferau carnea de vita, fripta la protap sau fiarta intr-o oala de fier. Probabil ca erau cumpatati la mancare, pentru ca barbatii nu suportau sa se ingrase!
Acesti oameni nu traiau intr-un stat, asa cum este astazi Marea Britanie. Apartineau unor triburi diverse. Cu timpul, fiecare trib a avut propriul rege sau regina de care oamenii trebuiau sa asculte. Fiecare conducator avea razboinici care luptau pentru el. Spre sfarsitul epocii fierului, acesti oameni devenisera tot mai razboinici.
De fapt, trebuiau sa fie asa, pentru ca romanii incepeau sa se intereseze de Britania.

Acum cativa ani, un grup de 12 adulti si trei copii au petrecut un an intreg incercand sa traiasca la fel ca in epoca fierului. S-a construit pentru ei
un sat exact ca in acea perioada.
Acolo se aflau o casa mare, rotunda, in care locuiau si dormeau, si cladiri mai mici, pentru depozitarea materialelor 151i88b . Satul era inconjurat de un sant si un gard, asa cum a fost, probabil, cu peste
2 000 de ani in urma.
Cercetatorii i-au invatat cum sa indeplineasca muncile principale, cum ar fi macinatul graului,
dar au fost nevoiti sa invete singuri destule. Au fost filmati pe parcursul anului de BBC, care
a inregistrat in ce masura fac fata situatiei.
Au constatat ca viata era foarte grea. Anul acela a plouat mult si satul se transforma adesea intr-o mare de noroi. Pantofii lor de piele trageau apa
si au invatat sa-si lege talpi de lemn.
Au tinut pe langa casa animale asemanatoare celor din epoca fierului: gaini, porci, vaci, gaste si capre. Din laptele caprelor au facut branza, pe care o aromatizau cu ierburi.
Painea era principalul aliment. Macinau zilnic 20 de vase cu grau pentru a face faina. Macinatul se realiza cu o rasnita de piatra, care consta din doua pietre mari, puse una peste alta. Boabele de grau erau turnate printr-un orificiu, in partea de sus, si piatra de deasupra se rasucea cu un maner. Faina era apoi amestecata cu apa fierbinte si sare (uneori si cu lapte acru), obtinandu-se aluatul. Aluatul era framantat si, in cele din urma, copt in cuptor.
Nu au avut voie sa-si ia chibrituri, asa ca
trebuiau sa faca focul frecand doua lemne. Dupa un timp, au pastrat tot timpul focul aprins in casa rotunda.
Micul dejun era pregatit peste noapte. Consta din porridge, pregatit din grau fiert indulcit cu miere. Alte feluri de mancare erau fasolea fiarta, branza, chiar si frunzele!
in epoca fierului nu exista zahar, asa ca oamenii trebuiau sa foloseasca miere. Asta insemna ca erau crescatori de albine. O parte din miere era folosita la gatit, cum ar fi la prajiturile cu miere.
Au trebuit sa se descurce fara multe alte lucruri care li se pareau normale. Nu au avut periute de dinti, asa ca s-au folosit de ramurele. Nu si-au luat sapun, asa ca hainele erau frecate intr-un hardau plin cu apa. Și, bineinteles, nu au avut voie
sa-si ia sampon, asa ca isi frecau parul cu lut,
ca sa indeparteze murdaria, iar apoi se clateau cu apa, sa scoata lutul.
Era intotdeauna multa treaba de facut in sat.
Toti au avut un an greu, inclusiv copiii. Au invatat repede sa ajute adultii la treburile de zi cu zi.
Dar nu li s-a permis totusi sa uite ca traiesc in
secolul XX. Au fost nevoiti sa-si faca lectiile!

1. a) Spune cu ce se hraneau acesti oameni.
b) Reciteste capitolul cu grija. Ce alte alimente ar fi putut manca? Enumera cat de multe poti.
2. a) Deseneaza o rasnita de piatra.
b) Scrie un paragraf pentru a explica modul de functionare.
3. Acesti oameni nu aveau nevoie cu adevarat de un sant sau de un gard in jurul satului lor, dar cei din epoca fierului aveau. Mentioneaza doua motive pentru care le erau necesare.
4. Noteaza toate lucrurile utile pe care le avem si pe care acesti oameni nu au avut voie sa le ia (detergent lichid, de exemplu!). Gandeste-te apoi ce ti-ar fi lipsit mai mult si de ce.
5. Acesti oameni au renuntat la un an din viata, pentru a trai in acest fel.
a) De ce crezi ca au facut asta?
b) Daca ai avea ocazia, ti-ai petrece un an in asemenea conditii? Detaliaza motivele pro sau contra.
La aproape 2 000 de kilometri de Britania se afla orasul Roma. in timpul epocii fierului de pe teritoriul Britaniei, Roma era cel mai mare si mai frumos oras din lume.
Dar, in jurul anului 600 i.Hr., fusese un simplu sat pe un varf de deal, in Italia. in urmatorii 600 de ani, romanii au cucerit aproape toata Europa si o parte din Africa de nord, creand cel mai mare imperiu din lume.
La Roma locuiau peste un milion de oameni. Majoritatea se bucurau de un nivel de trai satisfacator chiar si pentru standardele moderne. Cei bogati traiau in palate superbe si in case mari, in timp ce arcadele si monumentele aminteau romanilor de marile realizari ale orasului lor.
Era un oras modern, clocotitor si zgomotos, zi si noapte. Devreme, dimineata, carutele de lemn huruiau pe strazi, incarcate cu marfuri pentru piete si pravalii (astazi le numim magazine).

Se putea cumpara practic orice. Marfurile soseau din toate partile imperiului. Se gaseau de vanzare chiar si pene de strut din Africa!
Majoritatea magazinelor erau mici, dar multe alte cladiri publice erau uriase, chiar si dupa standardele moderne. Dintre acestea faceau parte baile publice cu acces gratuit, unde erau camere mari in care oamenii se puteau relaxa si discuta despre noutatile imperiului.
Daca doreau, puteau merge la un han, la un local, sau puteau sta intr-unul din numeroasele parcuri.
Daca era sarbatoare, romanii voiau probabil sa se distreze. Existau teatre si arene unde puteau urmari intreceri intre animale salbatice sau intre luptatori numiti gladiatori. Sau erau curse de care la hipodrom. Roma era atat de diferita de Britania din epoca fierului!
Casele erau la fel de diferite. Bogatii aveau case mari, cu podele de piatra si pereti pictati.
Apa era adusa in casa prin conducte, asa ca aveau toaleta si canalizare, care prelua apa reziduala. Unele case aveau chiar si un fel de incalzire centrala, iar familia dispunea de apa calda pentru spalat.
Copiii bogati mergeau la scoala, unde invatau sa scrie si sa citeasca. Baietii invatau si cum sa lupte. Un imperiu atat de mare avea nevoie de multi
soldati.
Spre deosebire de strazile noroioase ale Britaniei, Roma avea strazi curate, pavate adesea cu piatra. Daca porneai la plimbare, aveai ocazia sa vezi oameni din toata Europa - sclavi, negustori sau pur si simplu oameni iesiti la cumparaturi. Cei care se ocupau de curatenia strazilor adunau gunoiul zilnic.
Sigur, nu toti romanii erau bogati. De fapt, majoritatea nu erau. Mii de saraci locuiau in cladiri murdare, nesanatoase, suprapopulate si periculoase. Nu exista iluminare stradala si era nesigur sa frecventezi mahalalele dupa lasarea intunericului.
Cu toate acestea, a fost cel mai avansat oras al epocii. Oriunde se duceau, romanii construiau orase asemanatoare Romei. Le-au ridicat atat in Africa de nord, cat si in Europa. in cele din urma, si Britania va fi modelata dupa tiparele romane. Dar, mai intai, romanii au trebuit sa-i cucereasca pe britoni.

1. imparte pagina in doua coloane intitulate: Britania in epoca fierului si Roma. Pe urma, enumera diferentele dintre cele doua. Reciteste ultimele pagini, daca este nevoie. Trebuie sa te gandesti la cel putin zece deosebiri.
2. a) Deseneaza harta Imperiului roman.
b) Cu ajutorul unui atlas, scrie numele moderne ale tarilor din imperiu.
3. a) Cati oameni locuiau in Roma antica?
b) Du-te la biblioteca si afla ce orase
britanice de astazi au mai multi locuitori
decat Roma antica.
4. Dovada A prezinta vestigiile Forului Roman. Crezi ca ar fi mai bine sa se reconstruiasca, pentru ca oamenii sa vada exact cum arata? Motiveaza-ti punctul de vedere.

In anul 55 i.Hr. o armata romana lupta in Galia. Era un razboi greu si conducatorul roman, Iulius Caesar, a aflat ca galii sunt ajutati de britoni. Asa ca a hotarat sa le dea o lectie britonilor.
A adunat 12 000 de oameni si a pornit spre Britania, intr-o zi, la sfarsitul lui august. Cand a ajuns acolo devreme, a doua zi de dimineata, a vazut ca stancile din Dover erau pazite de oameni inarmati. De aceea a navigat mai jos, de-a lungul coastei, unde a gasit un nou loc de acostare pentru corabiile sale, la numai 11 kilometri departare.
Dar britonii ii urmarisera si ii asteptau pe romani. Carele britonilor s-au repezit spre ei si asupra romanilor a inceput sa ploua cu sulite si pietre.
Purtatorul de stindard al legiunii a 10-a a fost eroul zilei. A sarit in apa, cu stindardul in mana, si oamenii l-au urmat. inaintand prin apa, au reusit sa respinga atacul britonilor. Nu a fost cea mai mare victorie a lui Caesar. Corabiile care aduceau
cavaleria au fost prinse intr-o furtuna si au trebuit sa se intoarca in Galia. Pe urma, fluxul puternic a avariat o parte din corabii. Le-au reparat repede si au luat prizonieri la bord, dupa care au ridicat panzele, bucurosi sa ierneze in Galia.
Dar Caesar nu putea lasa lucrurile asa. S-a intors in anul urmator. De data aceasta, a venit cu 30 000 de oameni. Britonii au fost impresionati si nu au incercat sa-l opreasca sa acosteze. De data aceasta, soldatii romani au inaintat pe insula, obligand pe rand triburile britanice sa incheie pace.
Intre timp galii incepusera sa se agite acum, cand majoritatea soldatilor romani erau in Britania.
Nu i-ar fi servit cu nimic lui Caesar sa cucereasca Britania, daca pierdea Galia. Asa ca a luat si mai multi prizonieri si, intr-o seara, a ridicat panzele spre Galia. Nu s-a mai intors niciodata.
Sigur, Caesar a fost apreciat pentru ca i-a invins pe britoni, dar victoria nu a valorat prea mult. Timp de peste 90 de ani, armatele romane au lasat Britania in pace. insa au venit negustori care au adus marfuri de lux pentru britoni si s-au intors la Roma cu povesti despre bogatia acestor insule.

Intre timp, imparatii romani faceau planuri sa cucereasca Britania si s-o anexeze imperiului lor. Dar abia in anul 43 d.Hr. unul din ei a reusit sa faca acest lucru. imparatul Claudius a considerat ca are sanse sa repurteze o mare victorie. Era o ocazie prea buna ca s-o rateze.
A trimis o armata uriasa, in jur de 40 000 de oameni. Erau in total patru legiuni si multa cavalerie. De data aceasta, au ales dinainte un port sigur.
Unele triburi au incheiat repede pace, dar altele au luptat din greu. Una dintre aceste batalii crancene a durat doua zile. Claudius insusi a venit mai tarziu, aducand mai multi oameni si chiar cativa elefanti. Au fost printre primele lucruri noi pregatite de romani pentru britoni.
Claudius a stat doar 16 zile, dupa care s-a intors la Roma incununat de glorie. Dar luptele
au continuat timp de mai multi ani, iar legiunile au ramas.

1. Copiaza si completeaza acest paragraf:
Iulius ____ a venit prima oara in Britania in ____ i.Hr. Desi a repurtat o victorie, ____ sale au fost grav avariate si s-a intors repede in ____ A revenit in ____ i.Hr. cu mai multi oameni, dar ____ incepusera sa se agite si Caesar a trebuit sa se intoarca acolo, sa-i tina sub control.
2. De ce crezi ca imparatul Claudius a adus elefanti cu el?
3. Citeste dovezile A si B.
a) in dovada A, ce avantaje au avut britonii asupra romanilor?
b) in dovada B, trei lucruri dovedesc ca britonii practicasera acest gen de atac. Care sunt acelea?
c) Folosind dovada A, enumera problemele cu care s-au confruntat romanii.
d) Care din aceste probleme crezi ca ar fi putut sa fie prevazute de Caesar?
4. Folosind textul si dovada A, descrie cu propriile cuvinte debarcarea din 55 i.Hr. Povesteste ca si cand ai fi unul din soldatii romani.

Priveste o harta a sudului Angliei si vei observa ca forturile stravechi sunt destul de numeroase. De fapt, sunt peste 3 000. Au fost facute din pamant si construite mai ales pe coama dealurilor, pentru ca membrii unui trib din epoca fierului sa se adune in siguranta.
Daca romanii voiau sa cucereasca Britania, trebuiau sa atace si sa captureze aceste forturi. Una din cele patru legiuni care au debarcat in 43 d.Hr. a fost legiunea a 2-a, comandata de generalul Vespasian.
Sarcina lui era sa cucereasca sudul si vestul tarii si sa atace 20 din aceste forturi. Unul din cele mai mari era Maiden Castle din Dorset.
Era construit din trei ridicaturi mari de pamant, sau valuri de aparare, in jurul unui spatiu plat, unde locuiau britonii. Valurile erau abrupte, greu de atacat. Iar in capetele estice si vestice aveau porti aparate de ziduri inalte de piatra.
Deoarece intrarile erau punctele cele mai slabe, valurile de aparare erau construite cu grija, sub forma de pasaje lungi. Atacatorii trebuiau sa mearga de-a lungul lor si sa lupte pas cu pas. in acest timp, aparatorii stateau pe intarituri si aruncau cu pietre.
Poate ca nu pare la fel de periculos ca
un atac cu sulite, dar si pietrele pot ucide, iar
un bun aruncator putea omori pe cineva
de la 60 de metri departare.
Maiden Castle a fost cucerit dupa o lupta crancena. De ce romanii nu l-au ignorat pur si simplu? Motivul a fost acela ca era aparat de tribul
durotrigilor. Cand celelalte triburi au facut
pace cu romanii, durotrigii au continuat sa lupte. Era principalul lor fort si Vespasian trebuia
sa-l distruga.
Nu stim sigur cum l-a abordat, dar dovezile
par sa indice ca a atacat poarta de est. Au fost aruncate sageti, sulite si pietre. Poarta de est a fost
distrusa si colibele de langa ea arse.
A fost o lupta apriga si nimeni nu a stiut
ce este mila. Chiar si femeile si copiii veniti
sa se adaposteasca in fort au fost ucisi.
Cadavrele au fost ingropate repede in morminte putin adanci, impreuna cu un vas
si ceva mancare. Unele trupuri au fost
sfartecate dupa ce au fost ucise.

Fortul a fost grav avariat, desi britonii au continuat sa locuiasca acolo cativa ani. Abia mai tarziu
s-au mutat intr-un oras nou, cunoscut astazi sub numele de Dorchester.
Ce s-a intamplat cu Vespasian? A purtat 30 de batalii inainte sa se intoarca la Roma. Victoriile sale l-au facut celebru si, peste cativa ani, a devenit imparat.

Soldatii romani care au atacat Maiden Castle faceau parte din cele mai bune trupe din lume.
A fost nevoie de 55 000 de asemenea oameni sa apere Britania.
Armata romana era alcatuita din doua grupuri separate. Legionarii erau cei mai importanti soldati. O legiune era alcatuita din 5 500 de infanteristi. Fiecare din ei era cetatean roman si indeplinea un stagiu militar de pana la 25 de ani.
Celalalt grup era format din auxiliari. Erau cei care apartineau triburilor cucerite de romani.
De obicei erau primii trimisi in lupta, inaintea
legionarilor. Multi erau arcasi sau faceau parte
din cavalerie; altii aveau indeletniciri mai dure,
cum ar fi pazirea forturilor de frontiera.
Cavaleria era cheia armatei romane si avea un efect infricosator cand se napustea asupra dusmanului. Dar calaretii se confruntau cu o problema. Scara de sa nu fusese inca inventata si cavaleristilor le venea greu, probabil, sa-si tina caii in frau.
Fiecare grup de 80 de oameni era comandat de cate un centurion. Acesti centurioni erau adevaratii conducatori in armata romana. Erau soldati duri, bine instruiti, care-si croiau drum sa ajunga ofiteri. Fiecare centurion avea un baston confectionat
dintr-un butuc de vita-de-vie, ca semn al puterii sale. Cu acesta putea sa loveasca pe oricine nu-si vedea de treaba asa cum trebuie.
Uneori, soldatii aveau foarte putine de facut. Stateau in baraci, faceau reparatii si curatenie.
Dar puteau fi atacati oricand, asa ca trebuiau sa fie pregatiti si in forma. Mergeau peste tot pe jos si trebuiau sa fie gata sa marsaluiasca pana la 32 de kilometri pe zi, sa care un echipament de 27 kilograme, plus armele.
Instructia era dura. Se confruntau cu obstacole, imbracati in armura completa, se simulau batalii si faceau marsuri. Chiar si taierea copacilor intra in programul lor de instruire. Era o instructie indelungata, cu o disciplina de fier. Un soldat putea fi lapidat pana la moarte, daca nu-si facea datoria asa cum trebuie.
Instructia si disciplina au facut ca armata romana sa fie atat de buna. Scopul era ca in toiul bataliei sa lupte ca un singur om. Majoritatea luptelor erau corp la corp si puteau fi foarte sangeroase. Ofiterii trebuiau sa se asigure ca nu da nimeni inapoi in ultimul moment. Fiecare trebuia sa lupte pe viata si pe moarte.
Se dadeau recompense pentru bravura,
menite sa-i incurajeze. Primeau medalii si lanturi, iar cel ce salva viata altui soldat primea o coroana din frunze de stejar. Era rasplatit, de asemenea, primul care ataca zidurile unui fort sau se arunca la bordul unei corabii dusmane.
Putini erau cei care primeau onoruri. Majoritatea celor care luptau erau ucisi. Soldatii din Britania aveau sa afle curand ca unii britoni nu se predau fara sa lupte.

1. Explica intelesul fiecarui cuvant din caseta de cuvinte.
2. a) Schiteaza figura legionarului si a centurionului.
b) Hotaraste care este unul si care este celalalt si scrie in dreptul lor.
c) Pe desenele facute, noteaza urmatoarele: scut; sandale de piele; casca; sulita; baston din
vita-de-vie; sabie; pumnal; platosa.
d) Scrie cate un paragraf despre fiecare din cei doi, descriind ce obligatii aveau.
3. Explica, folosind propriile tale cuvinte, de ce era atat de important purtatorul de stindard.
(Citeste mai intai pagina 18.)
4. a) Citeste dovada A.
b) Enumera calitatile pe care acest autor le considera necesare la un nou soldat.
c) Alege-o pe aceea pe care o consideri cea mai importanta si motiveaza-ti alegerea.
d) Crezi ca istoricului i-a scapat ceva?
Anglesey era o principala baza druidica.

Romanii nu aveau nici cea mai mica intentie sa arate bunavointa fata de un anumit grup, si anume druizii. ii cunoscusera inainte ca Caesar sa atace Britania, pentru ca erau druizi si in Europa de vest.
Druizii erau preoti din epoca fierului, temuti si respectati de britoni. Erau, de asemenea, profesori si judecatori care cunosteau legile si obiceiurile triburilor. in afara de faptul ca cunosteau trecutul, puteau prezice si viitorul.
Unui barbat ii trebuiau uneori pana la
20 de ani sa devina druid. intre timp, acumula o uriasa cantitate de cunostinte, dar nu prea stim
in ce constau, pentru ca nu aveau voie
sa consemneze nimic.
Știm insa cate ceva despre ceremoniile lor
religioase. Se tineau in locuri secrete, in paduri, departe de sate. Un stejar cu vasc era locul ideal. Considerau ca vascul este sacru.
Un istoric roman a asistat la una din aceste ceremonii. A vazut un druid imbracat in alb din cap pana in picioare, urcandu-se in stejar si taind niste vasc cu o secera de aur. Apoi, au fost ucisi doi tauri albi, ca sacrificiu, inainte sa inceapa ospatul.
Druizii puteau calatori oriunde, pentru ca oamenii ii respectau, asa ca romanii aveau toate motivele sa-si faca griji in privinta lor.
Daca ar fi putut cineva sa-i uneasca pe britoni impotriva romanilor, druizii ar fi fost cei mai
nimeriti. Dar ceea ce ii facea intr-adevar pe romani sa-i urasca, era faptul ca druizii sacrificau oameni zeilor lor. Și romanii facusera sacrificii umane odata, dar incetasera si voiau ca toata lumea
sa le urmeze exemplul.
in anul 54 d.Hr., imparatul Claudius a interzis in cele din urma activitatea druizilor. in 60 d.Hr., noul guvernator al Britaniei a hotarat sa atace centrul druidic de la Anglesey. A construit vase pentru infanterie, in timp ce cavaleria a traversat canalul inot, pe cai.
Au fost intampinati de druizi imbracati in alb si femei in negru, strigand si blestemandu-i. Romanii au ezitat pentru o clipa. Apoi au avansat si i-au maturat din calea lor pe druizi. Pentru a fi mai
siguri, au distrus locurile sacre de intalnire ale druizilor.
A fost o campanie incununata de succes pentru romani, dar necazurile lor nu au luat sfarsit.
in timp ce erau la Anglesey, au aflat despre o amenintare si mai mare. Izbucnise o revolta -
condusa de o femeie.

1. Copiaza acest careu si completeaza-l folosind indicatiile de mai jos:

1 Uciderea unui animal sau om pentru zei.
2 imparatul care a interzis activitatea druizilor.
3 Locul unde se intalnesc druizii moderni la solstitiul de vara.
4 Druizii considerau ca aceasta planta era sacra.
5 Copacul pe care creste planta sacra.
6 Un preot din epoca fierului.

2 Citeste cu grija dovezile si textul. Enumera
toate lucrurile pe care presupui ca le puteau face druizii. Explica pentru fiecare cat rau sau cat bine putea face.
3 Imagineaza-ti ca ai fost guvernatorul roman care a hotarat uciderea druizilor. Scrie un mic discurs catre soldati, in care sa explici de ce trebuie ucisi druizii.
4 a) Ce motive avem sa nu acceptam ce a spus Caesar despre druizi?
b) Crezi ca romanii au fost indreptatiti sa-i distruga? Motiveaza-ti raspunsul.

Sotul ei murise si lasase regatul imparatului roman si celor doua fiice ale sale. Drept rezultat, venisera soldatii romani, care jefuisera regatul si luasera in sclavie rudele regelui. Boudica insasi a spus ca
fusese biciuita si fiicele ei agresate.
Icenii s-au hotarat sa riposteze si lor li s-au alaturat si alte triburi din estul Angliei. Au adunat o forta uriasa de 30 000 de oameni, dar nu erau la fel de bine organizati ca romanii. Desi unii aveau sulite si sabii, altii aveau numai bete. O armata romana i-ar fi infrant cu usurinta.
Dar romanii aveau o problema. Guvernatorul lor, Suetonius, plecase la Anglesey si nu erau
legiuni in apropiere. Asa ca armata rebelilor si-a croit drum spre sud, catre marele oras roman Camulodunum (azi Colchester).
Celor din oras li s-au aratat semne ciudate. S-au auzit gemete infricosatoare si s-a vazut o pata rosie ca sangele in largul marii. in scurt timp, prevestirile s-au transformat in realitate.
Rebelii au inconjurat orasul si i-au dat foc pur si simplu. Supravietuitorii au incercat sa tina piept atacului, refugiindu-se in templu; au rezistat doar doua zile. Toti barbatii, femeile si copiii au fost ucisi. Pietrele funerare din cimitir au fost distruse.
in afara orasului, rebelii au luptat si au decimat legiunea a 9-a, care venise sa-i opreasca. Doar
cavaleria romana a scapat. Au fost ucisi, probabil,
in jur de 2 000 de legionari.
Londra era cea mai ravnita, dar Suetonius a hotarat ca nu putea sa apere orasul. Asa ca mica armata romana a primit ordin sa plece, lasand loc rebelilor. Razbunarea lor a fost cumplita. Au jefuit casele si au macelarit locuitorii. Au fost ucisi peste 70 000 de oameni; unii au fost spanzurati sau arsi; altii au fost crucificati si lasati sa moara.
Totul le mergea din plin rebelilor, dar Boudica nu trecuse inca prin cea mai mare incercare.

Legiunea a 9-a a fost infranta de armata reginei Boudica, dar s-a refacut. in anii care au urmat, s-a deplasat in nord, in prima linie de aparare impotriva britonilor.
in tot acest timp, a stat la York. inainte de anul 122 d.Hr. a parasit Britania. Oamenii au crezut ca a disparut cu totul, dar acum consideram ca s-a dus in Europa.
Ceva se intamplase. Mai tarziu, un istoric a afirmat ca izbucnise o serioasa revolta in Britania in acea vreme. Multi soldati romani au fost ucisi. Poate ca legiunea a 9-a nu-si indeplinise misiunea asa cum trebuie; poate ca a plecat acoperita de rusine.
in orice caz, locul ei a fost luat de legiunea a 6-a, in jurul anului 122 d.Hr. Iar noua legiune avea multe de facut, in mod sigur. A trebuit in primul rand sa ridice in Britania un limes, adica o frontiera fortificata.
A fost ideea imparatului Hadrian. Scopul sau era simplu: sa tina pictii in afara Imperiului roman. Rezultatul a fost cea mai mare constructie militara din intreg imperiul - 117 kilometri lungime si
6,5 metri inaltime. Partea de sus era destul
de lata; doua santinele puteau sa stea alaturi.
Sigur, romanii nu aveau nevoie doar de un zid,
ci si de un adapost pentru soldatii care urmau sa-l pazeasca. Asa ca, din 8 in 8 kilometri, au construit cate un fort mare, care gazduia 500 de oameni.
La fiecare 1 500 de metri era un fort mai mic,
pentru vreo 30 de oameni.
Legionarii le-au construit singuri. Era una din multele indeletniciri pentru care fusesera instruiti. Fiecare bloc de piatra din afara zidului era modelat cu grija, cu mana. Pe teren mlastinos foloseau turf in loc de piatra.
Pictii au fost cat pe ce sa distruga limes-ul de trei ori si a trebuit sa fie reconstruit. Dar, timp de aproape 250 de ani, a fost pazit in permanenta
- un avanpost singuratic, pentru mii de oameni aflati chiar la marginea marelui imperiu.