Dupa aceasta scurta prezentare a tematicii lucrarii voi trece în revista, cât mai succint posibil, principalele evenimente politice care au premers instalarii trainice a regimului bolsevic in Rusia, precum si factorii internationali favorabili nu numai instaurarii, dar si sprijinirii pentru consolidarea acestuia.
În perioada 12-16 Martie 1917 in Rusia printul Gheorghe Lvov este numit sef al Guvernului Prov 555c22f izoriu. Alexandru Kerensky este ministrul justitiei. Ţarul Nicolae al II-lea abdica în favoarea fratelui sau, Marele Duce Mihail, care si el abdica în favoarea Guvernului Provizoriu
La 17 Aprilie 1917 Lenin, Zinoviev, Lunacharski si alti bolsevici, multi dintre ei venind de la New York, sosesc la Petrograd, unde Trotzky si bolsevicii sai se stabilisera mai înainte.
La 16 Mai 1917 Kerensky este numit Ministru de Razboi. Începe imediat dezintegrarea sistematica a armatei rusesti.
La 20 Iunie 1917 printul Lvov demisioneaza. Kerensky ajunge prim ministru.
6 Noiembrie 1917 se declanseaza Revolutia Bolsevica. Kerensky fuge în Finlanda si de acolo la Paris. Unsprezece ani mai tarziu soseste la New York, unde guvernatorul Lehman îl convinge cu "argumente irezistibile", chiar din ziua sosirii, sa renunte la orice idee de a organiza o campanie împotriva Guvernului Sovietic.
7 Noiembrie 1917 - la Petrograd se instaleaza un guvern prezidat de Lenin. Trotzki conduce Comisariatul pentru Afacerile Externe, Stalin este Comisar pentru minoritati. Guvernul ia denumirea de Consiliul Comisarilor Poporului. Trupele rusesti din România, în plina anarhie, cutreiera Moldova, amenintând Iasul care era sediul Guvernului Român. Armata noastra îi dezarmeaza.
La 16-17 Iulie 1918 are loc asasinarea tarului Nicolae si a familiei Imperiale.
7 Ianuarie 1919 presedintele Wilson îl însarcineaza pe Wiliam H. Buckler de pe lânga Ambasada Statelor Unite de la Londra sa plece "cât mai degraba la Stockholm", ca sa se întâlneasca cu reprezentantii guvernului bolsevic. Acesta îl contacteaza pe Maxim Litvinov.
21 Ianuarie - Wilson prezinta raportul lui Buckler Conferintei celor cinci mari puteri la Paris: "Atitudinea conciliatoare a Sovietelor este indiscutabila (scria Buckler).
O întelegere cu Rusia poate avea loc imediat, evitând cuceriri si politicarie si reintroducând conditiile normale, ca principal "dezinfectant împotriva bolsevismului".
În perioada 22 Februarie - 14 Martie pleaca de la Paris William C. Bullit, însotit de ziaristul Lincoln Steffens, pentru a se întâlni în Rusia cu conducatorii bolsevici. Sosit la Petrograd, Bullit este însotit la Moscova de Grigori Cicerin si de Maxim Litvinov.
La 4 Mai îsi face aparitia pe scena politica cehul Eduard Benes, care îl înlocuieste pe generalul slovac Milan R. Stefanik, mort într-un accident "misterios" de aviatie lânga Bratislava.
Anul 1920 debuteaza cu însarcinarea primita de generalul francez Mauris Janin, comandantul trupelor aliate din Siberia, de a ordona Legiunii Cehoslovace sa-l aresteze pe amiralul Alexandru Kolceak, sef al Rezistentei Nationale Anti Bolsevice din Rusia.
Voi da curs prezentarii acestei sectiuni textului din volumul România si sfarsitul Europei al diplomatului Mihail Sturdza: "Noulens, ambasadorul Frantei la Moscova, ne-a povestit în cartea lui Mon ambassade a Moscou cum, când în urma atitudinii din ce în ce mai pro-sovietica a lui Wilson, Clemenceau si Lloyd George i-au cerut sa le spuna categoric daca are sau nu intentia de a se asocia cu Parisul si cu Londra la ajutorul dat fortelor anti bolsevice rusesti. Presedintele nord-american le-a raspuns ca se va conforma, în aceasta privinta, parerilor lui Masaryk. Raspunsul final a fost: Nici un cartus, nici un soldat, nici un dolar mai mult. si ne povestste Noulens, cu amaraciune, cum întreprinderea Bronstein-Lenin a fost salvata de la moarte sigura prin noua atitudine adoptata de Wilson, atitudine foarte repede urmata de Guvernul Francez si de cel Britanic.
Presedintele Wilson a salvat astfel regimul sovietic. Generalul Janin era omul ales de Guvernul Francez si de Masarik pentru a comanda trupele cehoslovace care operau în Siberia cu armata generalului Kolceak, comandantul suprem al rezistentei nationale rusesti. Diviziile amiralului se aflau în lupta crâncena cu trupele bolsevice - eliberate de alte sarcini în Rusia Europeana prin decizia lui Wilson. Intr-o buna dimineata Janin si cu ofiterii lui l-au surprins pe Amiralul Kolceak în vagonul ce-i servea de locuinta, în statia de cale ferata Nijni Udinsk, l-au pastrat prizonier câteva zile si apoi l-au predat trupelor comuniste, în schimbul unei a treia parti din aurul tezaurului Imperial Rusesc. Amiralul Kolceak si primul sau ministru sunt asasinati. Generalul Janin nu a fost niciodata acuzat, dat în judecata sau dojenit pentru tradarea sefului rezistentei nationale rusesti si vânzarea lui bolsevicilor."
În perioada Martie-Iunie 1921 Marea Britanie si Franta recunosc de facto guvernul sovietic ca guvern legitim al Rusiei.
La 28 Octombrie 1924, urmând exemplul Angliei din Februarie, si Franta recunoaste de jure Uniunea Sovietica. România si Jugoslavia refuza sa urmeze exemplul Frantei.
|
