ISTORIA TRADITIONALA CHINA

ISTORIA TRADI IONALA CHINA

Cei Cinci Suverani si cei Trei Augusti

storia traditionala a Chinei ncepe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, naintea celor Trei Augusti (S n Huang).

Primii trei din cei Cinci Suverani, si anume Huang-ti, Ciuan-hiu si Kao-sin sunt citati n lucrarile derivate din traditia

confuciana, lucrari cu caracter mai cur nd filozofic

dec t istoric,

n cartea de istorie (su king), atribuita lui Con-

fucius, nu sunt mentionati dec t ultimii doi Suverani,

Yao si suen.

S -ma 'ien, care a scris prima mare compilare

de istorie generala (Memorii istorice) vorbeste, n

capitolul nt i, de cei Cinci Suverani, mention ndu-l

pe Huang-ti ca prim Suveran.

ntr-o traditie iconografica, probabil din epoca Han, rezulta ca cei Trei Augusti ar fi domnit naintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua si sen-nong.

Eruditii chinezi si-au propus sa realizeze tabloul unei epoci fericite n care Suveranii si Augustii, domnind naintea dinastiilor regale, erau dominati de Virtutea lor desav rsita

Primii eroi din su-King (cartea de istorie atribuita lui Confucius), Yao si suen, apar implicati ntr-o poveste dramatica a Marilor Ape, n care nte­meietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal, n alte povestiri din aceasta carte, apar unii Augusti (Niu-Kua si Ciu-jong) sau alti eroi. Povestea Apelor Revarsate reprezinta un mit referi­tor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter samanist¹': fac nd desene pe pam nt, apa va tâsni si va curge n albia sa.

Suveranii, creatori ai civilizatiei nationale

Fiecare Suveran avea ca emblema un Element unic si un fel de Virtute totala (din cele cinci Virtuti existente), ei fiind n acelasi timp creatorii civilizatiei nationale.

Fu-hi si Niu-Kua au creat, mpreuna, riturile

religie animista primitiva care considera ca slujitorii cultului po? influenta spiritele rele sau bune printr-un rit religios.

s

Regele Mu conduc ndu-si carul dinastia Ciu

casatoriei si ale cadourilor, iar sen-nong, suveranul cu cap de bou, a inventat plugul si a stabilit regulile agriculturii. Huang-ti este considerat creatorul ar­melor si al tehnicilor de turnare a metalelor. Uneori, nsa, aceste descoperiri sunt atribuite ministrului sau, C'e-yu.

Se spune ca suen a finisat vasele de argila. Dar si n cazul lui, marile descoperiri care i-au mar­cat domnia, ca si n cazul lui Yao, sunt opera ministrilor lor: Hi-ho, cel ce a stabilit anului solar, K'i, care i-a nvatat pe chinezi sa semene si sa puna rasaduri, Kao-yao care a ntocmit dreptul penal.

Deasupra acestor eroi specializati ntr-un sin­gur domeniu, suveranii domneau eman nd, datorita Virtutii lor, o forta ordonatoare si civilizatoare. Aceasta Virtute se propaga n spatiu si n timp, re­aliz nd unitatea imperiului si identific nd frontierele Chinei cu cele ale Universului, atunci c nd Suve­ranul, calatorind, ducea cu el Virtutea sa la marginile lumii.

Huang-ti a atins, de exemplu, n Extremul Occi­dent, muntele K'ong-t'ong, iar Ciuan-hiu, la capatul Levantului, arborele P'an-mu. A fost nsa suficient ca Yao sa trimita delegati la cei patru poli si ca suen sa faca o simpla ceremonie n capitala sa la cele pa­tru porti, ca ei sa supuna Universul ntreg ordinii pe care vroiau s-o impuna

Un Suveran avea toate atributele pe care le putea da unui semizeu o filozofie ( n ntregul ei) dife­rita de conceptiile creationiste. Suveranii sunt prezentati n istoria traditionala mai cur nd ca niste ntelepti dec t ca eroi. Rolul lor primordial era sa

faca sa domneasca ordinea printre oameni. Yao a instaurat domnia respectului filial si a virtutilor civice. El a domnit numai pentru binele poporului, fara a se g ndi la persoana lui, ca si suen.

ntre cei Cinci Suverani n-a fost nici o legatura de rudenie. suen, de exemplu, era doar ginerele lui Yao si a fost facut Suveran dupa ce a fost ministru si a dovedit ca este un ntelept demn sa domneasca. Yao I-a proscris pe fiul sau, Tan-ciu, care ar fi facut rau Imperiului.

Un Suveran era un ntelept care domnea fara a dori sa guverneze. El se trudea sa creeze ordi-nea,dupa Virtutea care emana din el nsusi. Aceasta ordine era, nainte de toate, morala, dar cuprindea totul.