Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




IUDAISMUL

istorie


Liceul Teologic Baptist "Emanuel"

Cluj-Napoca

Istoria Religiilor













IUDAISMUL


















Prof.    Student




IUDAISMUL


I. INTRODUCERE Istorie si religie


Iudaismul este probabil cea mai veche dintre marile religii ale lumii, care s-a pastrat, in general, exact asa cum s-a constituit de la inceput, si a fost mereu legata de istoria poporului evreu. Atunci cand vorbim despre iudaism, avem in vedere, in primul rand poporul evreu, si apoi istoria acestuia.

[2]. In mare parte, aceasta afirmatie e adevarata, si ca dovada avem istoria poporului evreu, care e descrisa in Vechiul Testament. Astfel, de-a lungul istoriei poporului evreu, despre care se spune ca este o "istorie lunga, framantata si dramatica" , avem un moment, cand poporul cere profetului Samuel, sa desemneze un imparat, peste tara, ca sa fie si ei ca si celelalte popoare (de unde rezulta, ca ei erau diferiti de celelalte popoare, tocmai la acest aspect, deoarece peste ei "domnea" Insusi Dumnezeu). Raspunsul lui Samuel, este acelasi pe care l-am afirmat si eu, el spune poporului ca lor nu le trebuie un imparat, deoarece Dumnezeu indeplinea pentru ei si aceasta functie. Dar pana la urma, istoria ne arata ca s-a desemnat un imparat care sa domneasca peste tara, si acesta se numea Saul. Dar, proorocul Samuel, i-a avertizat ca imparatul, va face unele lucruri, care lor nu le va placea, adica le va lua taze, va chema pe cei tineri la razbaoi, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu va mai interveni direct cand va fi vorba despre politica . De aici, eu cred ca activitatea religioasa, se desparte de viata politica.

[7] Pe idea relatiei dintre legamant si contract, merge insa Lucian Blaga, care spune ca "legamantul dintre divinitate si poporul aleseste religia contractual notariala intre Israel si Iahve". Totusi, chiar daca Vechiul Testament nu mentioneaza pe paginile lui despre o oarecare angajare a lui Avraam fata de Dumnezeu, avem dovezi, si la urma urmei motive sa credem ca si Avraam avea ceva de facut in contextul legamantului dintre el si Dumnezeu.

[10], dar care "este transformat intr-un semn d 636e43g e legamant intre Dumnezeu si Israel". Circumcizia, la randul ei, ca si Legamantul, a constituit o tema de numeroase interpretari. In final, aceasta este semnul sausimbolul legamantului dintre Dumnezeu si popor.



[16]



[23]. Pe aceasi idee merge si R Munnich care arata ca noul " noul faraon, ia masuri represive impotriva evreilor, care ii duc intr-o crunta robie. Moise, un evreu crescut la curtea faraonului, da semnalul revoltei, si ii convinge sa paraseasca tara." Similar, dar dupa parerea mea mai bine, il prezinta pe Moise J. Eisenberg, ca pe " o mare figura charismatica, caruia Dumnezeu ii confirma legamântul si ii da sarcina sa ii scoata pe evrei din robia egipteana."

[31] Legea inseamna in primul rand cele 10 Porunci scrise pe cele doua table de piatra, dar nu se reduce doar la atat, la Decalog, ci Moise a mai dictat legi, ce constituie decrete de aplicare a decalogului. Acest ansamblu, Este Thora, al carui inteles este "invatatura", Lege. "Thora este dezvoltata in cele 5 carti ale lui Moise, Pentateuhul, cuprinzand 613 comandamente, 248 de obligatii si 365 de interdictii (cat zilele unui an), (.) un cod civil, un cod penal si un ansamblu de principii rituale."

[35].Mircea Eliade precizeaza ca aceasta s-a intamplat intre 930 i. Hr. Si 722 i.Hr.

Urmeaza o alta perioada in istoria poporului Evreu, cea a pofetilor, dar nu am luat-o separat de perioada regilor, datorita faptului ca atunci cand au fost profeti in tara, mai erau si regi. Profetii isi fac lucrarea in timpul domniilor imparatilor.









[62] Esenienii, in schimb, nu credeau in viata dupa moarte, sustinand materianismul.

O alta grupare care apar in timpul in care nu exista templu, si in lipsa acestuia, era sinagoga, erau rabinii. Acestia erau invatatori, sau " intelepti", si aveau indatorirea de a invata pe popor, legea lui Dumnezeu.





[63]


[64] Acesta avea loc, dupa 50 de zile de la recoltarea graului, spre deosebire de Paste si Sarbatoarea azimilor, care erau sarbatorite la inceputul recoltarii orzului. Sarbatoarea tinea o singura zi. Cu aceasta ocazie israelitul nu trebuia sa il uite pe cel sarac.

[65]. Era o perioada de 7 zile, cand israelitii locuiau in corturi. Prin aceasta, vroia sa se reaminteasca, dupa sederea lor in Canaan, de drumul facut in pustie, si de timpul cat au stat in corturi.








IV. CONCLUZII




ANEXE






Anexa I.    Lunile si Sarbatorile la evrei


Anexa II.


TERMENI IUDAICI


Diaspora

Evrei care, dupa captivitatea babiloniana, s-au raspândit prin lumea andica


Ghemara

Comentariu bazat pe Misna


Hanukkah

Sarbatoarea ebraica a "Consacrarii". Celebreaza victoria Macabeilor asupra grecilor


Iudaism

Doctrina religioasa a evreilor. Se poate referi de asemenea si la sistemul religios al evreilor în general


Midras

Expunerea Scripturilor ebraice sau a unei parti din ele


Misna

Doctrina iudaica traditionala, asa cum s-a dezvoltat ea prin intermediul hotarârilor rabinilor înainte de secolul al III-le d.Hr.


Pasha (Pesah)

Sarbatoare anuala a evreilor amintind iesirea evreilor din Egipt, când au fost omorâti întâii nascuti ai egiptenilor


Pentateuh

Primele cinci carti ale Vechiului Testament


Pentecost (Cincizecime)

Sarbatoare iudaica solemna tinuta în a cincizecea zi, dupa a doua zi de Pasti, la sapte saptamâni


Purim

Sarbatoare iudaica amintind de interventia Esterei în ajutorul Evreilor din Persia


Ros Hasana

Anul Nou evreiesc


Seder

Sarbatoare tinuta în casele evreilor în prima noapte de Pasti. Scopul principal al acesteia este sa comemoreze iesirea din Egipt


Sionism

Printre evreii moderni, termenul se refera la o miscare de colonizare a evreilor în Palestina


Sabuoth

Sarbatoare a evreilor numita si Sarbatoarea Saptamânilor (Cincizecimea)


Sukkoth

Sarbatoarea ebraica zisa a "Corturilor", sarbatoare a secerisului


Talmud

Legea civila si canonica evreiasca, asa cum s-a papstrat de evrei. Ea consta din misna si Ghemara


Thumim

Urim si Tumim erau niste obiecte mentionate în Vechiul Testament si folosite ca instrumente de a dezvalui voia lui Dumnezeu poporului Sau. În anumite ocazii arhiereii le purtau în pieptarele lor


Tora

Pentateuhul, Legea lui Moise


Urim

Vezi mai sus la "Tumim"


Iahve

Transliterare (corecta, n.t.) a cuvântului Iehova


Yom Kipur

Ziua "Rascumpararii" la evrei


Zohar

Carte cabalistica ebraica scrisa în forma de comentar la Pentateuh



































ANEXA III... Templul lui Solomon



ANEXA IV.. CORTUL INTALNIRII.




ANEXA V HARTA FIZICA A ISRAELULUI












ANEXA VI EXODUL SI CUCERIREA CANAANULUI.



Josy Eisenberg, Iudaismul, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995, p.7

Mircea Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase, vol. II, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p. 251.

Alexandru Suciu, Filosofia si Istoria religiilor, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 2003, p.171.

vezi: Vechiul Testament, I Samuel, cap. 8

Vechiul Tetament, Genesa, cap. 12, vs 1-3

Samuel Schultz, The Old Testament Speaks (Calatorie prin Vechiul Testament), Harper and Row Publishers, Inc.,aparitia in lb. romana la Oradea, 1992, p.77.

Mircea Eliade, op.cit., vol I, p.183.

Lucian Blaga, Curs de filosofia religiei, Ed. Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p. 85.

Vezi Vecgiul Testament, Genesa(Facerea), cap.3.

Alexandru Suciu, op.cit, p.172.

Emilian Vasilescu, Istoria religiilor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998, p.360.

Robert Munnich, O privire de ansamblu asupra istoriei evreiesti, in Marile religii, coord. Philippe Gaudin, Ed. Orizonturi, Bucuresti, 1995, p.37.

Josy Eisenberg, op.cit., p.8.

Emilian Vasilescu, op.cit., p. 355.

Alexandru Suciu, op.cit., p. 174.

Vechiul Testament, Genesa 12:1-2, si 13:1-3.

Vezi Alexandru Suciu, op.cit., p.174.

Alexandru Babes, Drama religiasa a omului, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975, p.139-154.

Vechiul Testament, Exodul (Iesirea), cap. 20.

Sigmund Freud, Moise si monoteismul, in Opere I, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1991, p. 170-174.

Ibidem, p.177-178.

Vechiul Testament, Exodul(Iesirea) 1:8-22 ; 2: 1-10.

Mircea Eliade, op.cit., p. 185-187.

Robert Munnich, op.cit., p.38.

Vechiul Testament, Exodul, cap. 3.

Alexandru Suciu, op.cit., p.176.

Vechiul Testament, Exodul(Iesirea), 3:1-15 ; 6:2-3.

Mircea Eliade, op.cit., p.179

Ibidem, p.189.

Sigmund Freud, op.cit., p.191.

Josy Eisenberg, op.cit., p.10.

Josy Eisenberg, op.cit., p.10

Mircea Eliade, op.cit., p. 185, 192.

Ibidem, p.352.

Israelul, avea o forma administrativa, impartita pe semintii, dupa numaraul copiilor lui Israel (Iacov), si dupa numele acestora.

Mircea Eliade, op.cit., p.353 ; vezi si Robert Munnich, op.cit., p. 39.

Alexandru Suciu, op.cit., p. 180.

Robert Munnich, op.cit., p. 42-50.

Robert Munnich, op.cit., p. 55.

Vechiul Testament, Daniel 9:2.

Vechiul Testament, Genesa 1:1.

Vezi Alexandru Suciu, op.cit., p.181.

vezi Josy Eisenberg, op.cit., p.28-33.

Vezi Alexandru Suciu, op.cit., p.182.

Fernand Comte, Cartile Sfinte, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1994, p.123.

Ibidem, p.123-124.

Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995, p.84-85.

Samuel Schultz, op.cit., p.82.

Vechiul Testament, Levitic, cap.17; si Deuteronom 12: 20-24.

Alexandru Suciu, op.cit., p.183.

Mircea Eliade, Istora credintelor si ideilor religioase, vol. II., Ed. Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti, 1995, .p.247.

Vechiul Testament, Genesa (Facerea), 49:10 ; Numeri, 24: 17-19.

Vechiul Testament, I Cronici, cap.17.

Templul era locul unde evreii isi rezolvau calcarile de lege, prin jertfe, si erau iertati de Dumnezeu. Mesia ar fi trebuit sa aduca un templu vesnic, sau mai bine zis un templu care va rezolva odata pentru totdeauna aceste incalcari ale legii.

Alexandru Suciu, op.cit., p.184.

Vechiul Testament, Exodul (Iesirea), 25:8.

Samuel Schultz, op.cit., p. 82-85.

Vechiul Testament, I Imparati( Regi), 7:15.

Samuel Schultz, op.cit., p.188-192.

Ibidem., p.193.

Samuel Schultz, op.cit., 85-87.

Henry H. Halley, Manual Biblic, Ed. Door Of Hope, Traducere din liba englrza, 1983, p.411.

Samuel Schultz, op.cit., p.88-92.

Aceasta mai era cunoscuta si sub numele de Sarbatoarea primelor roade, ( Numeri 28:26) ori sarbatoarea secerisului ( Exod 23:16 ). Pe baza cuvantului grecesc pentru "cincizeci", ea a fost numita mai tarziu, in vremea Noului Testament, " Pentecost" sau sarbatoarea cincizecimii.

Cunoscuta si drept "sarbatoarea secerisului" Era tinuta in a 15-a zi din Tishri, cand se incheia recolta maslinilor.

Samuel Schultz, op.cit., p. 93-98.

Alexandru Suciu, op.cit., p.185.

vezi Josy Eisenberg, op.cit., p.69-70..

Ibidem, p. 152.


Document Info


Accesari: 20070
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )