Renasterea este o epoca in istoria Europei care cuprinde, in linii generale, sec. XIV - XVI, in perioada inceputului destramarii feudalismului si a aparitiei capitalismului. Renasterea a inceput in Italia, unde au aparut mai intai ge 141g62b rmenii relatiilor capitaliste, dar a fost un fenomen general european, care s-a dezvoltat, mai curand sau mai tarziu, in sanul oranduirii feudale, cunoscand deosebiri de la o tara la alta, in functie de etapa istorica respectiva si de situatia specifica, de traditie etc. Renasterea a dus la o schimbare a valorilor umane - un avant de energie si de incredere in potentialul uman - care a avut numeroase consecinte. Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii.
Renasterea a inceput in Italia, deoarece era cea mai bogata tara din Europa si era posesoarea unei indelungate traditii artistice. Avea multe orase independente, infloritoare economic, populate cu comercianti si bancheri nerabdatori sa-si vada numele imortalizat in diferite portrete comandate, in palate noi care se construiau sau in capelele somptuoase ale familiilor.
In Italia, Renasterea
cuprinde urmatoarele perioade: Prerenasterea (sec. al XIV-lea), Renasterea
timpurie (sec. al XV-lea), Renasterea deplina ( 1500 - 1530), Renasterea tarzie
(sfarsitul sec. al XVI-lea) si are urmatoarele centre principale: in sec. al
XV-lea numeroase scoli locale la Florenta, Siena, Venetia, Padova, Urbino etc.,
iar in sec. al XVI-lea la Roma si Venetia.
Schimbari politice si religioase
In aceasta perioada incepe dezvoltarea unor state teritoriale, incepand cu statele orasenesti italiene si continuand in Germani, Franta si Spania. Acest proces este favorizat de o diplomatie moderna, care -in afara razboaielor- devine un important instrument politic.
Clerul -in special cel inalt- isi schimba modul de viata, renuntand la preocuparile exclusivse de cult si aspirand l o participare activa in politica. Papi, Cardinalii si Episcopii nu se mai deosebesc in comportarea lor de negustori sau conducatori politici. Crestinismul ramane totusi mai departe elemoentul preponderent al culturii.
Pentru marea masa a populatiei din acele timpuri, inflorirea culturala si artistica ce a caracterizat Renasterea nu a produs nicio schimbare in modul de viata sau de reprezentare a lumii. Referindu-ne, insa, la numarul restrans al personalitatilor in diferite domenii de creatie, putem spune astazi ca noile orizonturi spirituale si liberalizarea moralei au creat un anumit tip de 'Om al Renasterii' ('Homo universalis renascentista'), caracterizat prin intelegere ascutita, deschisa oricarei idei, simt deosebit al frumosului, dorinta de afirmare si renume, individualism cu posibilitati de dezvoltare multilaterala, adversar al dogmelor si ideilor preconcepute. In aspiratia sa spre universalitate, inlatura orice bariera care-i sta in cale, se arata curajos in proiectele sale si plin de forta in actiune. Este prieten si cunoscator al artelor, colinda - fara dificultate - filosofia si literatura, inlocuieste legile morale cu cele estetice. 'Omul Renasterii' este, in primul rand, un umanist cu larg spirit de toleranta.
In
contrast cu acesta, nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care vad
in fiecare reprezentant al unei pareri contrare, nu un adversar de idei, ci un
dusman personal ce trebuie anihilat.
Declinul renasterii
Ca orice miscare socio-culturala, si Renasterea, dupa o perioada de apogeu, cunoaste un declin, in care ideile innoitoare lipsesc iar epigonii realizeaza, in cel mai bun caz, lucrari de imitatie.
Declinul Renasterii a fost favorizat si accelerat de doua imprejurari:
-decaderea politica si economica a Italiei, incepand deja in prima jumatate a secolului al XVI-lea, bantuita de razboaie nesfarsite, ce au culminat cu jefuirea Romei ('Sacco di Roma', 1527) de catre trupele de mercenari ale lui Carol Quintul. Aceasta a dus la slabirea puterii si prestigiului papalitatii, la decaderea oraselor-state, ca Florenta si Milano.
-descoperirea unui nou drum spre India, prin inconjurul Capului Bunei Sperante, slabeste substantial situatia economica a Venetiei si Genovei.
Renasterea si reforma, Andrei Otelea - 1964
Dictionar enciclopedic roman,
Revista Arborele lumii
|
