Independenta Olandei;nasterea primei republici burgheze
În vreme ce Franta mergea dinspre anarhia nobiliara catre absolutismul monarhic,
în partea septentrionala a Ţarilor 131d35b de Jos burghezia protestanta instituia republica.
"Calicii "pusesera mâna pe gurile râului Escaut,debuseul maritim al regiunii,în
vreme ce Wilhelm de Orania trecea Rinul si invada Olanda.Starile Generale se
grabira sa-l proclame guvernator (stathouder);dar succesul începu sa se
întrezareasca
abia în 1573 dupa victoria de la
Alba.Când noul guvernator muri,trupele spaniole ramase fara comandant jefuira
Anvers
si
sudul Ţarilor de Jos,care ramasesera loiale lui Filip,semnara cu olandezii
"Pacificarea de la Gand "(8 noiembrie 1576)ordonând expulzarea spaniolilor si
restaurarea libertatilor traditionale.Regele îl trimise atunci pe don Juan de Austria,
care ratifica "Pacificarea "doar pentru a -si încalca aproape imediat promisiunile
cucerind
orasul
sa dezbine nordul protestant si mai avansat economic de sudul catolic.Ruptura fu
consfintita în 1579 prin realizarea "Uniunii de la Arras "de catre provinciile
meridionale ale Ţarilor de Jos,supuse lui Filip II,carora li se opuneau cele 7
provincii olandeze asociate în "Uniunea de la Utrecht "sub conducerea lui
Wilhelm,a carei independenta fu proclamata formal la 22 iulie 1581.Chiar si în
interiorul acesteia aparura diviziunii în jurul ideii de a chema un suveran strain.
Seniorii
din
fu repede înlaturat de fratele lui Henric III;încercând sa conduca despotic,acesta
fu si el depus în 1583.Puterea ramase astfel stathouderului si Starilor;când
Wilhelm fu ucis de un asasin platit în 1584,conducerea îi fu oferita reginei Angliei.
Elisabeta refuza,dar încheie în schimb o alianta si îl trimise pe favoritul ei,
Alessandro Farnese,excelent general si om politic,care reusise sa recucereasca
Anvers.Leicester,în schimb,reusi sa se certe cu Starile si fu rechemat;iar fiul
"Taciturnului ",Mauriciu de Nassau,deveni stathouder.
Se nascuse astfel,în convulsiile razboiului anti-spamiol si ale luptelor de partide,
prima republica burgheza."Uniunea de la Utrecht "era o alianta creata ad hoc
pentru necesitatile razboiului;circumstantele politice interne si externe au
transformat-o în cadrul institutional necesar concilierii libertatilor traditionale ale
provinciilor de sorginte medievala cu avântul economic modern.Regimul olandez
era
astfel o "democratie autoritara " dominata de stathouderii din
familia de
Orania contrabalansati de Starile Generale de la Haga si de autonomiile
provinciale.Pe buna dreptate J.Huizinga considera ca în noua republica
statul era cât se poate de conservator,cladit pe o obârsie veche,atasat de
traditie si de vechile drepturi.Simtul de libertate era viu,dar ideea de libertate
era cea a Evului Mediu .Abia în epoca razvratirii,când notiunea de "patrie " si
chiar si cuvântul "Olanda "încep sa aiba un sunet de clopote si trâmbite,se
bolteste deasupra conceptului strâmt medieval o idee de straduinta comuna si
de suferinta comuna ..Un stat extrem de slab si de descentralizat servea însa excelent interesele economice
ale burgheziei comerciale,a carei bogatie constituia baza puterii olandeze.Prin
crearea
Companiei Indiilor Orientale (1602)si a Bancii din
vor deveni stapânii comertului mondial.Compania Indiilor Orientale a fost fondata
la initiativa Starilor si a stathouderului în scopul crearii unui imperiu colonial
olandez cu caracter comercial.Enormele dividende ale actiunilor Companiei si
caracterul monopolist au dus la expansiunea ei în întreaga Asie prin eliminarea
celorlalte puteri coloniale în prima jumatate a secolului XVII.Compania s-a
transformat într-un veritabil "stat în stat ",model pentru institutiile capitaliste
similare din întreaga Europa;abia pe la 1700 a intrat în declin,datorita concurentei
engleze,falimentând la sfârsitul secolului XVIII.
|
