Foarte multi cercetatori au considerat ca Imperiul bizantin a fost o continuare directa a Imperiului roman, numindu-l chiar la un moment dat (395), Imperiul roman de rasarit. Afirmatia nu este lipsita de temei deoarece Īmparatii bizantini au pastrat o lunga perioada de timp titulatura Īmparatilor romani, s-au considerat pāna la sfārsitul Imperiului urmasii acestora, revendicānd toate teritoriile asupra carora acestia stapānisera. Īn Imperiul bizantin au supravietuit forme de organizare statala, administrativa ori sociala de traditie romana. Dreptul si normele juridice romane au ramas īn vigoare multa vreme, cu modificari neesentiale. Chiar si limba oficiala a Imperiului a fost pāna la īnceputul secolului al VII-lea, latina. La rāndul lor locuitorii Imperiului bizantin se numeau pe sine romei, iar tara lor era Romania sau pamāntul roman.
Caracterul grecesc al lumii bizantine s-a accentuat īncepānd cu secolul al VII-lea, cu domnia īmparatului Heraclius, cānd latina este īnlocuita cu greaca. Grecismul va deveni mai pregnant īn secolele urmatoare, cānd īntre Apus si Rasarit vor interveni disensiuni religioase majore (iconoclasmul, schisme) si chiar conflicte politice ca īn cazul cruciadelor.Vom īntālni pentru bizantini tot īn aceasta perioada si termeni ca: helleni sau helladikoi, dar īn mod izolat si fara sa-l īnlocuiasca pe cel de romei. Persistenta traditiilor grecesti si a populatiei de limba greaca īn Imperiul bizantin a determinat pe istoricul August Heisenberg sa spuna ca: «Bizantul este Imperiul roman devenit crestin, dar de nationalitate greaca» iar pe Karl Krumbacher sa considere elenismul ca al doilea element fundamental al civilizatiei noastre. De altfel grecii de astazi considera istoria Bizantului drept istoria lor nationala. Īn definitia lui Krumbacher si a altor cercetatori, se mentioneaza ca al treilea element constitutiv: crestinismul. De altfel, cum se stie, religia crestina a reprezentat osatura spirituala a Imperiului bizantin. Īntreaga viata publica si particulara a bizantinilor era patrunsa de īnvatatura crestina. Literatura bizantina, ca si majoritatea creatiilor artistice si arhitectonice, īsi au sursa de inspiratie īn crestinism. De aceea Istoria si Spiritualitatea Bizantului presupune preocuparea pentru cunoasterea istoriei crestine pe o perioada de 1.000 de ani, atāt cāt a durat Imperiul bizantin.
Īn cadrul realitatilor bizantine un loc important l-au avut si diferitele influente, fie ca au fost orientale, fie occidentale, īn disciplina pe care o studiem avānd obligatia sa tinem seama si de acest lucru. Reiese din cele de mai sus ca Istoria si spiritualitatea Bizantului este o stiinta vasta, ca domeniul ei de cercetare este complex, meritānd din plin a fi studiata īn cadrul Facultatilor de Teologie Ortodoxa.
Multumiri Prea Fericitului Parinte Patriarh TEOCTIST, Parintelui Arhim. Grigorie BĂBUs, D-lui. Prof. Emilian POPESCU, Familiei
|
