Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si stiintele Comunicarii
I.D.D.
Anul al II-lea - semestrul al II - lea
Istoria culturii si civilizatiei
Cursul se confrunta de la bun īnceput cu tensiunea pe care o provoaca relatia dintre amploarea deschiderii si cadrul, firesc limitat, al desfasurarii lui. Ca urmare, s-au impus, natural, delimitari si decupaje. Urmarind o "constructie culturala" echilibrata, 525e419f cursul are o asezare diacronica, cu o deschidere īn "V", asigurīndu-se un raport adecvat īntre prezentarea sintetica si analitica a celor mai importante momente din istoria culturii, respectiv a literaturii, din antichitate pīna īn prezent, si conectarea la o problematica teoretica (īn planul filozofiei culturii, al esteticii si teoriei literaturii) si racordarea la diferitele momente reprezentative ale istoriei artei. Optiunea fundamentala centreaza disciplina īn jurul fenomenului literar, ca forma culturala partiala, ceea ce confera cursului o arhitectura particulara, el traversīnd epocile īn urmarirea manifestarilor discursului literar, ca parte a culturii, si īn intime conexiuni cu toate celelalte forme ale culturii.
Pus īn slujba formarii cultural-intelectuale a studentilor, cursul nu se propune ca o desfasurare de date si caracterizari, ci serveste constructiei profesionale, propune modele, urmareste optimizarea lecturii, perfectionarea discursului scriptic si oral, insista pe formula "īntoarcerea la text", sustine o perspectiva deschisa asupra marelui dialog al culturii, peste timp si spatii.
Cursul se īntīlneste nemijlocit (implicit) cu o problematica care intereseaza filozofia culturii, antropologia, sociologia, estetica etc.
Obiective
Īntreaga activitate, curs-seminar, tutorat, rezidentiat, īsi propune, firesc, transmiterea unor informatii necesare oricarei constructii intelectuale inerente profilului facultatii, dar accentul nu ramīne pe aceasta directie, ci se deplaseaza pe dimensiunea formativa. Ţinīnd seama de interesul major īndreptat spre "īntīlnirea" cu opera, se urmareste cresterea calitatii receptarii produsului cultural, sporul de profesionalism īn acest domeniu, dezvoltarea spiritului analitic, pe de-o parte, iar pe de alta parte se cauta fixarea unor paradigme esentiale si realizarea perspectivelor sintetice. Din mecanismul presupus se desprinde si preocuparea legata de perfectionarea modalitatilor de comunicare. Deplasarea accentului se face catre actul lecturii, catre studiul individual, catre formele interactive de dialog.
Formula didactica si modalitatea de evaluare
Īn spiritul celor de mai sus, este evident ca desfasurarea īntīlnirilor se va realiza si la I.D.D. si la zi, fie sub forma unor prezentari sintetice (epoci, directii estetice, tratari comparativiste, prezentari monografice etc.) fie prin abordarea analitica a unor opere. Īn afara discursului de baza, cursul īsi propune o structura interogativa si o angajare a dialogului cu studentii, īn variate modalitati interactive.
Activitatea de tutorat presupune:
prezentari sintetice,
analize de text,
referate pe teme fixate sau pe teme liber alese,
analiza unor opere din bibliografie,
exercitii de comunicare,
discutii.
Metodologia, obiectivele, bibliografia, tematica fiecarui moment sunt prezentate de la prima īntīlnire.
Īn evaluarile finale se va tine seama de notarea referatelor, de nota de la orele de tutorat si de aprecierile lucrarii scrise de la examenul final.
Despre metodologia referatelor gasim toate recomandarile īn segmentul respectiv al acestei introduceri.
Bibliografia are doua sectiuni. Fiecare student este obligat sa-si aleaga cel putin trei autori din prima sectiune si doi din cea de-a doua, urmīnd ca pe baza acestor lecturi sa se desfasoare evaluarea finala.
Tematica
I. Cultura-civilizatie-valoare
1. Formarea conceptului de literatura universala
2. Dezvoltarea literaturii comparate
II. Culturi ale antichitatii
1. Antichitatea orientala
a) Consideratii generale
b) Momente ale artei si literaturii sumeriene
c) Momente ale artei si literaturii egiptene
d) Momente ale artei si literaturii ebraice
e) Momente ale artei si literaturii indiene
f) Momente ale artei si literaturii chineze
2. Antichitatea greaca
a) Consideratii generale
b) Mit si mitologie
c) Dezvoltarea artei
1) Stiluri fundamentale
d) Gīndirea estetica la Platon si Aristotel
e) Homer: societatea greceasca īn Iliada si Odiseea
f) Hesiod: cosmogonie si sociogonie
g) Directii īn dezvoltarea liricii
h) Originea si dezvoltarea teatrului
1) Evolutia spectacologiei
2) Tragic si izvoarele tragicului
3) Evolutia tragediei: Eschil, Sofocle, Euripide
4) Comic
a. Evolutia comediei
b. Aristofan
i) Elenismul
3. Antichitatea latina
a) Prezentare generala
1) Creatia arhaica
2) Influenta greaca
3) Dezvoltarea artei
b) Comedia
1) Plaut
2) Terentius
c) Dezvoltarea tragicului
1) Seneca
d) Poezia
1) Catul
2) Cosmogonie si sociogonie la Lucretius
3) Virgiliu
4) Horatiu
5) Ovidiu
e) Dezvoltarea prozei
f) Dezvoltarea satirei
III. Evul Mediu
1. Conditiile dezvoltarii: prejudecati, rolul bisericii, bazele estetice, dezvoltarea artei
2. Goticul
3. Poemul eroic
4. Romanul curtean
5. Activitatea lui Ch. de Troyes
6. Literatura popular-burgheza
7. Dezvoltarea teatrului
8. Lirica medievala
9. Sfīrsit de ev mediu si zorii Renasterii
a) Dante
b) Franēois Villon
c) Geoffrey Chaucer
IV. Renasterea
1. Caracterizare generala
2. Poetici ale Renasterii
3. Umanistii secolelor XV-XVI
4. Directii ale poeziei:
a) de la Petrarca la Marino
b) scolile poetice īn Franta
c) dezvoltarea lirismului īn Germania si Spania
d) poemul epic si eroic-comic
5. Directii ale prozei:
a) Boccaccio si proza scurta italiana
b) de la Rabelais la Montaigne
c) romanul pastoral
d) de la proza picaresca la Cervantes
6. Dezvoltarea teatrului:
a) Anglia īnainte de Shakespeare
b) Shakespeare
c) teatrul īn Spania
1) Lope de Vega
2) Calderón de la Barca
V. Baroc si manierism
VI. Clasicism
1. Concepte si interpretari
2. Cadrul filozofic - bazele estetice
a) Descartes
b) Boileau
3. Comicul
a) Moličre
4. Moralisti si fabulisti
5. Tragedia
a) Corneille
b) Racine
6. Clasicism īn Anglia si Rusia
7. Permanente
8. Reactii anticlasice
a) razboiul dintre antici si moderni
VII. Dezvoltarea literaturii īn secolul al XVIII-lea
1. Cadrul artistic si filozofic
a) bazele estetice
b) dezvoltarea artei
2. Dezvoltarea romanului īn secolul al XVII-lea
a) traditii, inovatii, permanente
b) tipuri de roman
1) dezvoltarea romanului īn Anglia
a. Defoe
b. Swift
c. romanul de moravuri familiale si sociale
i. Fielding
ii.Richardson
d. romanul sentimental
i. Goldsmith
ii. Sterne
e. romanul gotic
2) dezvoltarea romanului īn Franta
a. comparatii, structuri, tipologie - picaresc, confesiune, epistolar, calatorii, fictiunea strainului etc.
i. Montesquieu
ii. Voltaire
b. arta dialogului
i. Diderot
c. J.J. Rousseau si pregatirea literaturii romantice
3. Dezvoltarea teatrului
a) Situatia speciilor clasice
1) Voltaire si tragedia
b) Nasterea dramei burgheze
1) Diderot
2) Lessing
3) Lillo
c) Comedia
1) Marivaux
2) Beaumarchais
3) Goldoni
d) Sturm und Drang
1) Goethe
2) Schiller
Recomandari pentru sedintele de tutorat
1. Conform planificarii, se vor tine trei sedinte de tutorat
2. La datele anuntate se vor preda referatele pentru fiecare īntīlnire īn parte. Īn legatura cu aceste referate - vezi capitolul urmator.
3. Asa cum indica si recomandarile tematice, cele trei īntīlniri īsi repartizeaza astfel epocile (conform celor prezentate īn tematica):
a) Antichitate si Evul mediu (punctele I, II, III din tematica)
b) Renastere (punctul al patrulea din tematica)
c)Baroc, clasicism, secolul al XVIII-lea (punctele V, VI, VII din tematica).
4. La fiecare īntīlnire programul cuprinde:
a) prezentari sintetice
b) comentarea unor referate
c) analize de text.
5. La "rezidentiat" se vor discuta teme si subiecte de examen.
6. Autorii si operele puse īn discutie la fiecare īntīlnire sīnt:
Ghilgames
Homer - Iliada
Sofocle - Oedip rege
Dante - Infernul
Rabelais - Gargantua si Pantagruel
Cervantes - Don Quijote
Shakespeare - Sonete, Hamlet, Romeo si Julieta
Montaigne - Eseuri
Defoe - Robinson Crusoe
Voltaire - Candide
Diderot - Nepotul lui Rameau
Racine - Andromaca
Beaumarchais - Nunta lui Figaro
7. Pentru fiecare īntīlnire de tutorat studentii sunt invitati sa aiba la ei textele respective si, evident, sa citeasca īn prealabil macar operele pe care le vom analiza.
8. Īn afara referatelor, prezenta activa la aceste īntīlniri va conta īn aprecierea finala.
Referatele
Recomandari tematice pentru redactarea referatelor ce se vor preda (sustine) īn cele trei sedinte de tutorat.
Ideea mortii īn Ghilgames
Caracterizare Ahile
Comparatie īntre scutul lui Ahile si scutul lui Eneas
Prezentarea fragmentului despre Homer din Mimesis de Auerbach
Mitul prometeic la Hesiod si Eschil
Perspective sociogonice īn Munci si zile de Hesiod si Metamorfozele lui Ovidiu
Caracterizare Antigona
Oedip īntre patosul cunoasterii si forta destinului
Semnificatii īn Orestia lui Eschil
Comparatie īntre comediile lui Plaut si cele ale lui Terentius
Caracterizare Enea
Conditia poetului la Horatiu
Prezentare generala - Cīntecul Nibelungilor
Batrīnetea si moartea la Franēois Villon
Analiza cīntului al V-lea din Infernul lui Dante
Analiza cīntului al XXVI-lea din Infernul lui Dante
Comparatie īntre povestea cavalerului si povestea tīrgovetei din Povestiri din Canterbury de Geoffrey Chaucer
Analiza scrisorii lui Gargantua catre Pantagruel din romanul lui Rabelais
Analiza fragmentelor legate de manastirea Thelem din romanul lui Rabelais
Contributia Pleiadei
Iubirea la Ronsard
Comentariu - "Fa ce-ti place" din Gargantua si Pantagruel de Rabelais
Analiza unei povestiri picaresti
Petrarca, primul poet al Renasterii
Noul tip uman īn Decameronul lui Boccaccio
Arta naratiunii īn Decameronul lui Boccaccio
Don Quijote - mit si personaj literar
Lumea ca teatru la Shakespeare si Calderon de la Barca
Tema onoarei si a "sīngelui pur" la Lope de Vega
Timpul īn sonetele lui Shakespeare
Arta constructiei la Shakespeare īn Hamlet si Regele Lear
Comic si tragic īn Romeo si Julieta
Personaje feminine la Shakespeare
Comentariu - "Que sais-je?" ("Ce stiu eu?") din Eseurile lui Montaigne
Iubirea īn Scrisorile portugheze
Caracterizarea Cidului
Arta constructiei īn Andromaca de Racine
Comparatie īntre Corneille si Racine
Modalitati ale comicului la Moličre
Ipocritul - de la Timoteo (Matraguna de Machiavelli) la Tartuffe (Moličre)
Idei fundamentale īn Arta poetica a lui Boileau
Conditia lui Robinson Crusoe
Lirismul lui Swift
Cum se pot citi Robinson Crusoe de Defoe si Calatoriile lui Gulliver de Swift
Arta dialogului la Diderot
Caracterizarea nepotului lui Rameau
Relatia sluga-stapīn īn Jacques fatalistul de Diderot
Conditia fericirii īn Candide de Voltaire
Lessing si teatrul
Caracterizarea lui Figaro
Constructii si semnificatii īn Tom Jones de Fielding
Observatii:
Fiecare student trebuie sa redacteze, la alegere, cel putin un referat.
Referatul trebuie sa se īntinda pe 6-7 pagini.
Fiecare referat trebuie sa se raporteze la cel putin un text literar.
Fiecare referat trebuie sa fie īnsotit de un fragment din textul sau textele la care se raporteaza.
Fiecare referat va cuprinde bibliografia utilizata.
Citatele vor mentiona autorul, opera, editura si pagina.
Daca se folosesc citate preluate din alt autor se va mentiona sursa cu precizarea apud.
Referatele se vor nota, iar nota va intra īn aprecierea finala.
Referatele se vor preda la fiecare tutorat, unele se vor sustine īn sedintele respective; īn cel mai rau caz ele se vor prezenta la ultimul tutorat.
Predarea referatelor este o conditie obligatorie pentru a intra la examen.
Se pot propune si alte teme īn masura īn care se īnscriu īn tematica prezentata si au legatura cu vreunul dintre titlurile cuprinse īn bibliografia anexata.
Evaluarea finala
1. Bibliografia cursului, pe baza careia se va desfasura examenul, este formata din listele A si B (ea se gaseste īn materialul care urmeaza).
2. Fiecare student trebuie sa prezinte o lista de minimum 5 lecturi (3 din lista A si 2 din lista B).
3. Prezentarea listelor se va face pīna la ultimul tutorat.
4. Examenul este scris.
5. La examen fiecare student va primi un subiect de tratat avīnd ca tema unul dintre textele aflate pe lista propusa (subiectele se vor da individual).
6. Examenul va dura doua ore.
7. Notarea finala va tine seama si de notarea referatelor.
8. Rezultatele se vor da īn 10 (zece) zile de la sustinerea examenului.
9. Subiectele vor cuprinde:
a) Caracterizari ale unor personaje - cu suportul de text.
b) Comentarea unor texte - cu suportul de text.
c) Raportarea la punctul de vedere formulat de un critic sau istoric literar - cu suportul de text.
d) Compararea unor texte.
e) Interpretarea unui text - cu suportul de text.
Bibliografie
Lista A - lecturi obligatorii
|
|
Ghilgames |
|
Homer |
Iliada |
|
Eschil |
Prometeu |
|
Sofocle |
Oedip rege |
|
Euripide |
Medeea |
|
Aristofan |
Norii |
|
Virgiliu |
Eneida |
|
Ovidiu |
Metamorfoze, Poezii |
|
|
Cīntecul Nibelungilor |
|
Franēois Villon |
Poezii |
|
Dante |
Infernul |
|
Petrarca |
Poezii |
|
Ronsard |
Poezii |
|
Boccaccio |
Decameronul |
|
Rabelais |
Gargantua si Pantagruel |
|
Cervantes |
Don Quijote |
|
Montaigne |
Eseuri |
|
Shakespeare |
Hamlet, Regele Lear, Furtuna, Romeo si Julieta, Sonete |
|
Machiavelli |
Matraguna |
|
Lope de Vega |
Fīntīna turmelor |
|
Boileau |
Arta poetica |
|
Racine |
Andromaca |
|
Corneille |
Cidul |
|
Moličre |
Tartuffe, Avarul |
|
Diderot |
Nepotul lui Rameau |
|
Voltaire |
Candide |
|
Fielding |
Tom Jones |
|
Swift |
Calatoriile lui Gulliver |
|
Defoe |
Robinson Crusoe |
|
Beaumarchais |
Nunta lui Figaro |
Lista B - lecturi facultative
|
Homer |
Odiseea |
|
Hesiod |
Munci si zile |
|
Eschil |
Alta piesa |
|
Sofocle |
Alta piesa |
|
Euripide |
Alta piesa |
|
|
Din lirica elina |
|
Lucretius |
Despre natura lucrurilor |
|
Horatius |
Satire si epistole |
|
Plaut |
O piesa |
|
Terentius |
O piesa |
|
|
Poezia trubadurilor |
|
Chaucer |
Povestiri din Canterbury |
|
L. Labé |
Sonete |
|
Tasso |
Ierusalimul eliberat |
|
Shakespeare |
Alte trei piese |
|
Machiavelli |
Principele |
|
Calderón de la Barca |
Alcadele din Zalamea |
|
Erasmus |
Elogiul nebuniei |
|
|
Proza picaresca spaniola |
|
|
Scrisorile portugheze |
|
Moličre |
Alte doua piese |
|
Richardson |
Pamela |
|
Lesage |
Gil Blas |
|
Marivaux |
O piesa |
|
Lessing |
Nathan īnteleptul |
|