Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si stiintele Comunicarii
I.D.D.
Anul al II-lea - semestrul al II - lea
Istoria culturii si civilizatiei
Cursul se confrunta de la bun început cu tensiunea pe care o provoaca relatia dintre amploarea deschiderii si cadrul, firesc limitat, al desfasurarii lui. Ca urmare, s-au impus, natural, delimitari si decupaje. Urmarind o "constructie culturala" echilibrata, 525e419f cursul are o asezare diacronica, cu o deschidere în "V", asigurîndu-se un raport adecvat între prezentarea sintetica si analitica a celor mai importante momente din istoria culturii, respectiv a literaturii, din antichitate pîna în prezent, si conectarea la o problematica teoretica (în planul filozofiei culturii, al esteticii si teoriei literaturii) si racordarea la diferitele momente reprezentative ale istoriei artei. Optiunea fundamentala centreaza disciplina în jurul fenomenului literar, ca forma culturala partiala, ceea ce confera cursului o arhitectura particulara, el traversînd epocile în urmarirea manifestarilor discursului literar, ca parte a culturii, si în intime conexiuni cu toate celelalte forme ale culturii.
Pus în slujba formarii cultural-intelectuale a studentilor, cursul nu se propune ca o desfasurare de date si caracterizari, ci serveste constructiei profesionale, propune modele, urmareste optimizarea lecturii, perfectionarea discursului scriptic si oral, insista pe formula "întoarcerea la text", sustine o perspectiva deschisa asupra marelui dialog al culturii, peste timp si spatii.
Cursul se întîlneste nemijlocit (implicit) cu o problematica care intereseaza filozofia culturii, antropologia, sociologia, estetica etc.
Obiective
Întreaga activitate, curs-seminar, tutorat, rezidentiat, îsi propune, firesc, transmiterea unor informatii necesare oricarei constructii intelectuale inerente profilului facultatii, dar accentul nu ramîne pe aceasta directie, ci se deplaseaza pe dimensiunea formativa. Ţinînd seama de interesul major îndreptat spre "întîlnirea" cu opera, se urmareste cresterea calitatii receptarii produsului cultural, sporul de profesionalism în acest domeniu, dezvoltarea spiritului analitic, pe de-o parte, iar pe de alta parte se cauta fixarea unor paradigme esentiale si realizarea perspectivelor sintetice. Din mecanismul presupus se desprinde si preocuparea legata de perfectionarea modalitatilor de comunicare. Deplasarea accentului se face catre actul lecturii, catre studiul individual, catre formele interactive de dialog.
Formula didactica si modalitatea de evaluare
În spiritul celor de mai sus, este evident ca desfasurarea întîlnirilor se va realiza si la I.D.D. si la zi, fie sub forma unor prezentari sintetice (epoci, directii estetice, tratari comparativiste, prezentari monografice etc.) fie prin abordarea analitica a unor opere. În afara discursului de baza, cursul îsi propune o structura interogativa si o angajare a dialogului cu studentii, în variate modalitati interactive.
Activitatea de tutorat presupune:
prezentari sintetice,
analize de text,
referate pe teme fixate sau pe teme liber alese,
analiza unor opere din bibliografie,
exercitii de comunicare,
discutii.
Metodologia, obiectivele, bibliografia, tematica fiecarui moment sunt prezentate de la prima întîlnire.
În evaluarile finale se va tine seama de notarea referatelor, de nota de la orele de tutorat si de aprecierile lucrarii scrise de la examenul final.
Despre metodologia referatelor gasim toate recomandarile în segmentul respectiv al acestei introduceri.
Bibliografia are doua sectiuni. Fiecare student este obligat sa-si aleaga cel putin trei autori din prima sectiune si doi din cea de-a doua, urmînd ca pe baza acestor lecturi sa se desfasoare evaluarea finala.
Tematica
I. Cultura-civilizatie-valoare
1. Formarea conceptului de literatura universala
2. Dezvoltarea literaturii comparate
II. Culturi ale antichitatii
1. Antichitatea orientala
a) Consideratii generale
b) Momente ale artei si literaturii sumeriene
c) Momente ale artei si literaturii egiptene
d) Momente ale artei si literaturii ebraice
e) Momente ale artei si literaturii indiene
f) Momente ale artei si literaturii chineze
2. Antichitatea greaca
a) Consideratii generale
b) Mit si mitologie
c) Dezvoltarea artei
1) Stiluri fundamentale
d) Gîndirea estetica la Platon si Aristotel
e) Homer: societatea greceasca în Iliada si Odiseea
f) Hesiod: cosmogonie si sociogonie
g) Directii în dezvoltarea liricii
h) Originea si dezvoltarea teatrului
1) Evolutia spectacologiei
2) Tragic si izvoarele tragicului
3) Evolutia tragediei: Eschil, Sofocle, Euripide
4) Comic
a. Evolutia comediei
b. Aristofan
i) Elenismul
3. Antichitatea latina
a) Prezentare generala
1) Creatia arhaica
2) Influenta greaca
3) Dezvoltarea artei
b) Comedia
1) Plaut
2) Terentius
c) Dezvoltarea tragicului
1) Seneca
d) Poezia
1) Catul
2) Cosmogonie si sociogonie la Lucretius
3) Virgiliu
4) Horatiu
5) Ovidiu
e) Dezvoltarea prozei
f) Dezvoltarea satirei
III. Evul Mediu
1. Conditiile dezvoltarii: prejudecati, rolul bisericii, bazele estetice, dezvoltarea artei
2. Goticul
3. Poemul eroic
4. Romanul curtean
5. Activitatea lui Ch. de Troyes
6. Literatura popular-burgheza
7. Dezvoltarea teatrului
8. Lirica medievala
9. Sfîrsit de ev mediu si zorii Renasterii
a) Dante
b) François Villon
c) Geoffrey Chaucer
IV. Renasterea
1. Caracterizare generala
2. Poetici ale Renasterii
3. Umanistii secolelor XV-XVI
4. Directii ale poeziei:
a) de la Petrarca la Marino
b) scolile poetice în Franta
c) dezvoltarea lirismului în Germania si Spania
d) poemul epic si eroic-comic
5. Directii ale prozei:
a) Boccaccio si proza scurta italiana
b) de la Rabelais la Montaigne
c) romanul pastoral
d) de la proza picaresca la Cervantes
6. Dezvoltarea teatrului:
a) Anglia înainte de Shakespeare
b) Shakespeare
c) teatrul în Spania
1) Lope de Vega
2) Calderón de la Barca
V. Baroc si manierism
VI. Clasicism
1. Concepte si interpretari
2. Cadrul filozofic - bazele estetice
a) Descartes
b) Boileau
3. Comicul
a) Molière
4. Moralisti si fabulisti
5. Tragedia
a) Corneille
b) Racine
6. Clasicism în Anglia si Rusia
7. Permanente
8. Reactii anticlasice
a) razboiul dintre antici si moderni
VII. Dezvoltarea literaturii în secolul al XVIII-lea
1. Cadrul artistic si filozofic
a) bazele estetice
b) dezvoltarea artei
2. Dezvoltarea romanului în secolul al XVII-lea
a) traditii, inovatii, permanente
b) tipuri de roman
1) dezvoltarea romanului în Anglia
a. Defoe
b. Swift
c. romanul de moravuri familiale si sociale
i. Fielding
ii.Richardson
d. romanul sentimental
i. Goldsmith
ii. Sterne
e. romanul gotic
2) dezvoltarea romanului în Franta
a. comparatii, structuri, tipologie - picaresc, confesiune, epistolar, calatorii, fictiunea strainului etc.
i. Montesquieu
ii. Voltaire
b. arta dialogului
i. Diderot
c. J.J. Rousseau si pregatirea literaturii romantice
3. Dezvoltarea teatrului
a) Situatia speciilor clasice
1) Voltaire si tragedia
b) Nasterea dramei burgheze
1) Diderot
2) Lessing
3) Lillo
c) Comedia
1) Marivaux
2) Beaumarchais
3) Goldoni
d) Sturm und Drang
1) Goethe
2) Schiller
Recomandari pentru sedintele de tutorat
1. Conform planificarii, se vor tine trei sedinte de tutorat
2. La datele anuntate se vor preda referatele pentru fiecare întîlnire în parte. În legatura cu aceste referate - vezi capitolul urmator.
3. Asa cum indica si recomandarile tematice, cele trei întîlniri îsi repartizeaza astfel epocile (conform celor prezentate în tematica):
a) Antichitate si Evul mediu (punctele I, II, III din tematica)
b) Renastere (punctul al patrulea din tematica)
c)Baroc, clasicism, secolul al XVIII-lea (punctele V, VI, VII din tematica).
4. La fiecare întîlnire programul cuprinde:
a) prezentari sintetice
b) comentarea unor referate
c) analize de text.
5. La "rezidentiat" se vor discuta teme si subiecte de examen.
6. Autorii si operele puse în discutie la fiecare întîlnire sînt:
Ghilgames
Homer - Iliada
Sofocle - Oedip rege
Dante - Infernul
Rabelais - Gargantua si Pantagruel
Cervantes - Don Quijote
Shakespeare - Sonete, Hamlet, Romeo si Julieta
Montaigne - Eseuri
Defoe - Robinson Crusoe
Voltaire - Candide
Diderot - Nepotul lui Rameau
Racine - Andromaca
Beaumarchais - Nunta lui Figaro
7. Pentru fiecare întîlnire de tutorat studentii sunt invitati sa aiba la ei textele respective si, evident, sa citeasca în prealabil macar operele pe care le vom analiza.
8. În afara referatelor, prezenta activa la aceste întîlniri va conta în aprecierea finala.
Referatele
Recomandari tematice pentru redactarea referatelor ce se vor preda (sustine) în cele trei sedinte de tutorat.
Ideea mortii în Ghilgames
Caracterizare Ahile
Comparatie între scutul lui Ahile si scutul lui Eneas
Prezentarea fragmentului despre Homer din Mimesis de Auerbach
Mitul prometeic la Hesiod si Eschil
Perspective sociogonice în Munci si zile de Hesiod si Metamorfozele lui Ovidiu
Caracterizare Antigona
Oedip între patosul cunoasterii si forta destinului
Semnificatii în Orestia lui Eschil
Comparatie între comediile lui Plaut si cele ale lui Terentius
Caracterizare Enea
Conditia poetului la Horatiu
Prezentare generala - Cîntecul Nibelungilor
Batrînetea si moartea la François Villon
Analiza cîntului al V-lea din Infernul lui Dante
Analiza cîntului al XXVI-lea din Infernul lui Dante
Comparatie între povestea cavalerului si povestea tîrgovetei din Povestiri din Canterbury de Geoffrey Chaucer
Analiza scrisorii lui Gargantua catre Pantagruel din romanul lui Rabelais
Analiza fragmentelor legate de manastirea Thelem din romanul lui Rabelais
Contributia Pleiadei
Iubirea la Ronsard
Comentariu - "Fa ce-ti place" din Gargantua si Pantagruel de Rabelais
Analiza unei povestiri picaresti
Petrarca, primul poet al Renasterii
Noul tip uman în Decameronul lui Boccaccio
Arta naratiunii în Decameronul lui Boccaccio
Don Quijote - mit si personaj literar
Lumea ca teatru la Shakespeare si Calderon de la Barca
Tema onoarei si a "sîngelui pur" la Lope de Vega
Timpul în sonetele lui Shakespeare
Arta constructiei la Shakespeare în Hamlet si Regele Lear
Comic si tragic în Romeo si Julieta
Personaje feminine la Shakespeare
Comentariu - "Que sais-je?" ("Ce stiu eu?") din Eseurile lui Montaigne
Iubirea în Scrisorile portugheze
Caracterizarea Cidului
Arta constructiei în Andromaca de Racine
Comparatie între Corneille si Racine
Modalitati ale comicului la Molière
Ipocritul - de la Timoteo (Matraguna de Machiavelli) la Tartuffe (Molière)
Idei fundamentale în Arta poetica a lui Boileau
Conditia lui Robinson Crusoe
Lirismul lui Swift
Cum se pot citi Robinson Crusoe de Defoe si Calatoriile lui Gulliver de Swift
Arta dialogului la Diderot
Caracterizarea nepotului lui Rameau
Relatia sluga-stapîn în Jacques fatalistul de Diderot
Conditia fericirii în Candide de Voltaire
Lessing si teatrul
Caracterizarea lui Figaro
Constructii si semnificatii în Tom Jones de Fielding
Observatii:
Fiecare student trebuie sa redacteze, la alegere, cel putin un referat.
Referatul trebuie sa se întinda pe 6-7 pagini.
Fiecare referat trebuie sa se raporteze la cel putin un text literar.
Fiecare referat trebuie sa fie însotit de un fragment din textul sau textele la care se raporteaza.
Fiecare referat va cuprinde bibliografia utilizata.
Citatele vor mentiona autorul, opera, editura si pagina.
Daca se folosesc citate preluate din alt autor se va mentiona sursa cu precizarea apud.
Referatele se vor nota, iar nota va intra în aprecierea finala.
Referatele se vor preda la fiecare tutorat, unele se vor sustine în sedintele respective; în cel mai rau caz ele se vor prezenta la ultimul tutorat.
Predarea referatelor este o conditie obligatorie pentru a intra la examen.
Se pot propune si alte teme în masura în care se înscriu în tematica prezentata si au legatura cu vreunul dintre titlurile cuprinse în bibliografia anexata.
Evaluarea finala
1. Bibliografia cursului, pe baza careia se va desfasura examenul, este formata din listele A si B (ea se gaseste în materialul care urmeaza).
2. Fiecare student trebuie sa prezinte o lista de minimum 5 lecturi (3 din lista A si 2 din lista B).
3. Prezentarea listelor se va face pîna la ultimul tutorat.
4. Examenul este scris.
5. La examen fiecare student va primi un subiect de tratat avînd ca tema unul dintre textele aflate pe lista propusa (subiectele se vor da individual).
6. Examenul va dura doua ore.
7. Notarea finala va tine seama si de notarea referatelor.
8. Rezultatele se vor da în 10 (zece) zile de la sustinerea examenului.
9. Subiectele vor cuprinde:
a) Caracterizari ale unor personaje - cu suportul de text.
b) Comentarea unor texte - cu suportul de text.
c) Raportarea la punctul de vedere formulat de un critic sau istoric literar - cu suportul de text.
d) Compararea unor texte.
e) Interpretarea unui text - cu suportul de text.
Bibliografie
Lista A - lecturi obligatorii
|
|
Ghilgames |
|
Homer |
Iliada |
|
Eschil |
Prometeu |
|
Sofocle |
Oedip rege |
|
Euripide |
Medeea |
|
Aristofan |
Norii |
|
Virgiliu |
Eneida |
|
Ovidiu |
Metamorfoze, Poezii |
|
|
Cîntecul Nibelungilor |
|
François Villon |
Poezii |
|
Dante |
Infernul |
|
Petrarca |
Poezii |
|
Ronsard |
Poezii |
|
Boccaccio |
Decameronul |
|
Rabelais |
Gargantua si Pantagruel |
|
Cervantes |
Don Quijote |
|
Montaigne |
Eseuri |
|
Shakespeare |
Hamlet, Regele Lear, Furtuna, Romeo si Julieta, Sonete |
|
Machiavelli |
Matraguna |
|
Lope de Vega |
Fîntîna turmelor |
|
Boileau |
Arta poetica |
|
Racine |
Andromaca |
|
Corneille |
Cidul |
|
Molière |
Tartuffe, Avarul |
|
Diderot |
Nepotul lui Rameau |
|
Voltaire |
Candide |
|
Fielding |
Tom Jones |
|
Swift |
Calatoriile lui Gulliver |
|
Defoe |
Robinson Crusoe |
|
Beaumarchais |
Nunta lui Figaro |
Lista B - lecturi facultative
|
Homer |
Odiseea |
|
Hesiod |
Munci si zile |
|
Eschil |
Alta piesa |
|
Sofocle |
Alta piesa |
|
Euripide |
Alta piesa |
|
|
Din lirica elina |
|
Lucretius |
Despre natura lucrurilor |
|
Horatius |
Satire si epistole |
|
Plaut |
O piesa |
|
Terentius |
O piesa |
|
|
Poezia trubadurilor |
|
Chaucer |
Povestiri din Canterbury |
|
L. Labé |
Sonete |
|
Tasso |
Ierusalimul eliberat |
|
Shakespeare |
Alte trei piese |
|
Machiavelli |
Principele |
|
Calderón de la Barca |
Alcadele din Zalamea |
|
Erasmus |
Elogiul nebuniei |
|
|
Proza picaresca spaniola |
|
|
Scrisorile portugheze |
|
Molière |
Alte doua piese |
|
Richardson |
Pamela |
|
Lesage |
Gil Blas |
|
Marivaux |
O piesa |
|
Lessing |
Nathan înteleptul |
|