LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE

LUPTA ANGLO-SPANIOLĂ PE OCEANE

PIRAŢII ENGLEZI ĪN INDIILE DE VEST

nul Atf "ī¹^⁰T! ocolului _a^ xVI-lea, pe drumurile spaniole din ocea-
olandez" ri^T ^SU- ^aparut numerosi pirati, nu numai francezi, dar si englezi,
tioase n j^nez*- ^i urmareau īn special vasele īncarcate cu metale pre-
^centrāl ^muril^{e c}&re duceau de pe tarmurile Mexicului si Americii

sclavi n ^SPre ^P^ani^a- Dar ei nu se dadeau īn laturi nici de la negotul cu ^{din Africa} occidentala.

EPOCA M4RILOR DESCOPERIRI GEOCRAFICE

nationalitate. Unul dintre ei glezul Francis Drake - _a ;_7h deplaseze lupta d_e pe insm^ "-fale spre tarmurile Spaniei īnf ^AtK sa dea apoi flotei spaniole ₀ * . S lovituri zdrobitoare īn dreptm ^de murilor Americii dinspre ^tar~ Pacific. Potrivit expresiei _vlcerp lui spaniol din Peru, acest _PS deschis calea spre oceanul tuturor ereticilor hughenoti, lor, luteranilor si altor

_ Piratul de fier", cum _is._asu mai tirziu, era un om voluntar _Si crud, avīnd o fire nestapīnita sus ceptibil si superstitios chiar si pentru vremea sa. O data, īn timpul unei furtuni, el a strigat ca furtuna a tost dezlantuita de un dusman al sau, care se afla pe corabie si ca acesta ^aste "un vrajitor iar totul a iesit din cufarul lui". Ca pirat, Drake nu )Ctiona pe contul si pe riscul sau. El nu era decīt un "reprezentant" al mei mari "societati pe actiuni", īn care unul dintre actionari era īnsasi .egina Elisabeta a Angliei. Ea echipa pe socoteala sa corabii, īmpartea >rada cu piratii, luīndu-si partea leului din "beneficii".

Drake a primit botezul focului īn 1567-1568, cīnd se afla īn flotila aratului si negutatorului de sclavi John Hawkins, care a ocupat orasele paniole din America centrala pentru a vinde fara vama sclavi negri dantatorilor spanioli. Incursiunea s-a terminat printr-un esec: cinci vase u cazut īn mīinile spaniolilor si numai o singura corabie, sub comanda ni Drake, s-a īntors īn Anglia.

Dupa patru ani, Drake a īntreprins independent o incursiune īn ist-iul Panama, a jefuit o caravana de vase care aduceau metale pretioase in Peru si pe corabiile spaniole noi-noute pe care le-a capturat s-a īn-Drs cu bine īn Anglia.

PIRATUL DRAKE LĪNGĂ COASTELE AMERICII DE SUD

In 1577, Francis Drake a īntreprins cea mai importanta dintre actiu-ils sale, care, chiar si spre surpriza sa, s-a īncheiat cu prima calatorie englezilor īn jurul lumii (a doua dupa Magellan). Scopul principal ai iratului era o incursiune pe tarmurile dinspre oceanul Pacific ale Ame-cii ■ spaniole. si de data aceasta, regina Elisabeta si unii demnitari en-ezi l-au sprijinit, furnizīndu-i fonduri. Ei nu cereau decīt ca piratul ^Ss i le divulge numele, fiindu-le teama sa nu se compromita īntr-o a^fa' ■re dubioasa, daca ea se va solda printr-un esec. Drake a echipat irabii, cu o capacitate de 90-100 de tone, fara a mai socoti pin lici vase auxiliare).

LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE              

fluviul^ul _mul patagoniei, īn dreptul paralelei de 47° latitudine sudica, bun P^s t _sotitor al lui Drake, care a facut o descriere a calatoriei, īi -zeaza astfel pe patagonezi: "Ei s-au dovedit a fi oameni blajini caracteri ^^ _a^_{a com}patimire cum n-am īntīlnit niciodata nici printre _si ne-au ^ _ad_Uceau hrana si pareau fericiti sa ne faca pe plac". Dupa crestini- ^^ patagonezii intr-adevar "se distingeau de barbatii obisnuiti, spusele c,^ _muscuiatura, vigoarea si glasul lor puternic. Totusi ei nu ^^{rin l} ītusi de' putin monstri, cum povesteau despre ei [spaniolii]: exista zi care nu sīnt mai scunzi decīt cel mai īnalt dintre ei..."

La sfīrsitul lunii iunie, piratii s-au oprit tot īn micul goli San Ju'

unde iernase Magellan. Aici, Drake, imitīnd īn mod vadit pe ma-

le portughez, a īnvinuit pe un ofiter de complot si 1-a executat. Pe la

'locul lunii august, piratii au parasit golful San Julian. Acum flotila

lui Drake era redusa la trei corabii. īnca la sfīrsitul lunii mai el porun-

sa se scoata de pe o corabie avariata greementul si toate piesele de

fier, iar apoi a dat foc carcasei.

Dupa trei zile englezii au intrat īn strivitoarea Magellan, īnaintīnd printre cele doua tarmuri care se apropiau treptat. Ei mergeau foarte īncet si cu multa bagare de seama. Pe tarm englezii au zarit ratacind bastinasi, care pe vreme rea se adaposteau īn niste colibe mizere. "Dar vasele si obiectele salbaticilor pareau lucrate cu foarte multa iscusinta si erau chiar frumoase. Barcile lor facute din scoarta de copac, nu erau astupate cu cīlti si nici catranite, ci numai acoperite la īncheieturi cu fīsii de piele de foca, dar atīt de strīns, īncīt apa nu patrundea prin ele. Tot din scoarta erau facute canile si galetile lor. Cutitele erau facute din scoici uriase: dupa ce le rupeau marginile, ei le slefuiau de piatra pīna cīnd deveneau de ajuns de ascutite". Aceasta este prima descriere a locuitorilor din Ţara Focului si Charles Darwin, care a trecut prin strīmtoarea Magellan īn vara anului 1832-1833, scria: " ... Barca este cel mai complicat dintre obiectele lor si a ramas īn cursul ultimilor 250 de ani asa cum o cunoastem din descriere".

Drumul prin strīmtoare a durat doua saptamīni si jumatate. Ajun-
gmd īn^ oceanul Pacific, Drake s-a grabit sa īnainteze spre nord. Echi-
Pt]ul sau suferea mult din pricina frigului, cu toate ca iarna era pe sfīr-
l5^{- Dar} o furtuna 1-a retinut pentru multa vreme īn extremul sud.
>' -am apucat sa iesim īn aceasta mare (pe care unii o numesc Linistita,
ar care, pentru noi, s-a dovedit a fi Turbata), cīnd s-a dezlantuit o fur-
°-^{Um n}"^{am ma}i pomenit... [in timpul zilei] nu vedeam lumina sos-
f^{1 n}?^aP'^;ea ~ nici luna, nici stelele; aceasta bezna a durat 52 de
tit f ti

care ^ * ^^nU* ^^urtuna- ^ⁿ apropiere se vedeau din cīnd īn cīnd munti ^{ne īn}grozeau, caci vīntul ne īmpingea catre ei spre pieire sigura; iar Ne-am pierdut de tovarasii nostri"¹.

^a disparut fara urme; cealalta a fost aruncata de furtuna, abia peste o strīmtoarea Magellan, a iesit īn oceanul Atlantic si s-a īntors īn Anglia.

EPOCA MARJLOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Furtuna a durat pīna la sfīrsitul lunii octombrie, iar īn tot
timp au avut numai doua zile linistite. "si deodata totul s-a i_na ^a
:a prin farmec: muntii au capatat o īnfatisare ospitaliera, cerul zī £^tat
narea era ascultatoare, dar oamenii erau istoviti si aveau nevo:e de od"ī! * '
[n aceste doua luni corabia "Caprioara de aur" (de 100 tone) a lui r> "■
i fost īmpinsa de furtuna spre sud cu aproape 5°. Aceasta i-a īne^-j*⁶
ui Drake sa demonstreze ca Ţara Focului sau "Ţara necunos -}
"Terra Incognita") nu este o proeminenta a continentului sudic c'^U
irhipelag, dincolo de care se parea ca se īntinde o mare nemarginv'¹
Adevaratul continent sudic - Antarctida - se afla la 1000 km sud h
Para Focului. ^cle

In secolul al XlX-lea, dupa descoperirea Antarctidei, strīmtoare arga dintre ea si Ţara Focului a īnceput sa fie denumita strīmtoarea ~>rake, desi ar fi fost mai just sa se numeasca strīmtoarea Hoces, caci cesta a fost primul care a spulberat legenda despre "continentul' aus-ral", care īncepe de la strīmtoarea Magellan si "a vazut capatul pamīn-ului" (vezi p. 478).

Drake s-a īndreptat spre nord, nadajduind sa se īntīlneasca la Val-.araiso cu corabiile disparute ale escadrei sale, dupa cum s-a convenit inainte. La sfīrsitul lunii noiembrie "Caprioara de aur" a aruncat ani ora līnga insula Chiloe. Insula era locuita de indieni araucani "care fu-isera de pe continent din pricina cruzimii spaniolilor". Acestia, pe buna reptate, nu aveau īncredere īn europeni si cīnd Drake a debarcat pe irm cu zece marinari īnarmati, l-au silit sa plece. In timpul ciocnirii, oi englezi au fost ucisi. Dar mai departe spre nord, pe continent, indie-ii din Chile i-au īntīmpinat pe straini cu prietenie si le-au dat chiar n pilot care i-a condus pe pirati la Valparaiso. Corabiile engleze dis-arute nu se aflau īnsa acolo. Drake a pradat orasul si a capturat o co-ibie spaniola care se afla īn port, īncarcata cu vin si ,, . . . cu o oarecare mtitate de aur".

Piratul a pornit mai departe spre nord. Pe hartile spaniole care au izut īn mīinile englezilor, coasta statului Chile avea directia nord-vest, ir de fiecare data cīnd se īndrepta spre nord-vest, Drake pierdea tarmul in vedere. El a constatat astfel ca toata coasta statului Chile se īntinde . general de la sud spre nord. Numai īn dreptul Perului coasta cotea tr-adevar spre nord-vest. Drake "a taiat" zecile de mii de kilometri itrati de teritoriu inexistent, indicat gresit (sau intentionat gresit) pe Irtile spaniole. Dupa calatoria sa, conturul Americii de sud a aparut p irtile europene mai corect, asa cum ne este cunoscut noua astazi.

Dupa ce "Caprioara de aur" a traversat tropicul sudic, piratul s-iropiat de porturile de unde spaniolii expediau īn Panama argintul ?ru. Spaniolii se simteau acolo - atīt pe uscat, cīt si pe mare - ⁱⁿ " ina siguranta si transportau īncarcaturile pretioase fara nici o P _g *ake a pus mīna cu usurinta pe mai multe īncarcaturi de acest te-illao (portul Limei) stateau ancorate īn rada 30 de vase spaniole, a¹ " re cīteva bine īnarmate. Totusi Drake a intrat cu "Caprioara de       . port si a stat acolo toata noaptea īn mijlocul dusmanilor. Ma^rin

LUPTA ANCLO-SPANIOLA PE OCEANE              

le īnvecinate vorbeau cu glas tare despre corabiile care ple-
pe vasei panama. Dimineata, Drake a ridicat ancora, a ajuns

_caSerā de cui ^^ _COrabiile care īl interesa īn mod deosebit si a captu-din u^{rrna un}_se afla o īncarcatura de aur si argint. Fiind īntrebat de ca­rat-o : P^e j₀] daca s-a declarat razboi intre Anglia si Spania, Drake pitanul spa ^ _Sp_artiolii l-au jefuit pe el si pe Hawkins si ca acum vrea

sa-si t^C°^_mineata urmatoare a īnceput inventarierea si calcularea prazii,
' durat sase zile... Am gasit aici pietre pretioase, 13 lazi cu mo-
_care au . _t> 30 de pfunzi de aur, 26 de butoaie cu argint nemarcat...
^ne^^e- 'tul celei de a sasea zile ne-am luat ramas bun de la proprietarul
La sfirs -je^t oarecum usurat spre Panama - scrie un īnsotitor

La -je^t oarecum usurat spre Panama

iTlui Drake - iar noi am iesit īn largul marii".

"NOUL ALBION" AL LUI DRAKE

Drake considera primejdioasa īntoarcerea prin strīmtoarea Magellan, caci se temea ca acolo īl vor astepta spaniolii¹. De aceea piratul a hotarīt sa se īntoarca acasa prin "trecerea de nord-vest" - īn jurul Americii de nord. El si-a reparat corabia, a facut provizii de combustibil si apa si a pornit spre nord-vest, de-a lungul tarmului Mexicului dinspre oceanul Pacific. El nu mai īndraznea sa atace marile porturi si prada numai sa­tele. Din Mexic a pornit mai departe spre nord. Cīnd īn iunie englezii au ajuns la paralela de 42° latitudine nordica, vremea s-a schimbat brusc. In locul caldurii a venit frigul: ningea, parīmele s-au acoperit cu gheata, adesea se dezlantuiau furtuni. In momentele de acalmie se lasa o ceata deasa, care-i silea pe englezi sa stea pe loc. Timp de doua saptamīni pozitia corabiei nu s-a putut stabili, nici dupa soare, nici dupa stele. "Cīnd ne apropiam de tarm, vedeam copaci desfrunziti si pamīnt gol, fara iarba, desi eram īn iunie si iulie... Coasta devia mereu spre nord-, vest, ca si cum urma sa se uneasca cu continentul asiatic.. . Nicaieri nu se vedea nici urma de strīmtoare... Atunci s-a hotarīt sa ne īntoarcem spre latitudini mai calde. Ne aflam īn dreptul paralelei de 48° si dupa w am strabatut 10^J am ajuns īntr-o regiune minunata, cu clima blīnda".

Ţarmul dinspre Pacific al Americii de nord īncepea "sa devieze con-_d^muusP^re nord-vest" īn dreptul insulei Vancouver, dincolo de paralela īn        ^^atitudine nordica. Tocmai aceasta paralela este indicata mai sus. nenwr ^{te> acol}° ^exista ° strīmtoare īntre insula Vancouver si conti-din ..^an de Fuca). Desigur, e posibil ca englezii sa nu o fi observat Prea H ^Cma °^e^* ^sau ^^m^ca īn acel moment fusesera aruncati de furtuna ricii ^epart? ^^e tarm, dar e mult mai verosimil, dupa cum considera isto-V^{1 ma}* ^cornP^etenti, ca Drake a ajuns numai pīna la paralela de 43° ¹!¹^.^nordica (capul Blanco). E drept ca e putin probabil ca īn se- ges ,. *~l^{ea Un} navigator cu atīta experienta ca Drake sa fi comis _^*aia de 5° īn stabilirea latitudinii, dar nu este exclus ca, din pri-

^edro Sorm° ^a                  trimisa īntr-adevar o escadra militara. Unul dintre capitanii spanioli

ⁿ*o a īntocmit prima harta aproape corecta a strīmtorii Magellan.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

180

:rcul polar de/nord

^Ca«orla ," _jurul ^■fācutā de n_ , īn anii 1577_.^C

-158o

A___ *>!_-/. Ecuatorul

cercul polar de sud/

Calatoria lui Drake īn jurul lumii.

'ina vremii proaste, el sa nu fi avut posibilitatea de a determina pozitia ■'asului.

In dreptul paralelei de 38° latitudine nordica se afla golful San Fran-isco. Piratii au aruncat ancora īn apropiere. Ei au debarcat pe tarm, au lescarcat īncarcatura si au īnceput sa repare corabia. Drake si-a instalat abara si a īntarit-o. Bastinasii - indieni din California - se apropiau īn ;rupuri de tabara, dar nu manifestau nici un fel de intentii ostile, ci se litau numai cu uimire la straini. Englezii le-au īmpartit daruri si a^u autat sa le arate prin gesturi ca nu sīnt zei si ca au nevoie de hrana i apa la fel ca si bastinasii. Līnga tabara engleza au īnceput sa se adune

multime de indieni - copii goi, barbati, cei mai multi tot goi, si femei are purtau "fuste din trestie si pe umeri piei de cerb". Ei aduceau pira-ilor pene si saci cu tutun. Intr-o zi a venit capetenia tribului īnconjura e osteni frumosi si īnalti, toti cu mantii de blana. In urma lor veneau

multime de indieni cu desavīrsire goi; parul lor lung era adunat i*
mocuri īn care erau īnfipte pene. Procesiunea o īncheiau femeile si ^c0
iii. La o oarecare distanta de tabara engleza, barbatii au īnceput
īnte si sa danseze. Femeile dansau īn tacere. Drake i-a lasat sa P^atrU?₀.
ī tabara si indienii au continuat sa cīnte si sa danseze pīna ce au o
t cu totii. _a

Atunci piratul a hotarīt ca a venit momentul potrivit pentru an ;a oficiala a tarii descoperite de el posesiunilor engleze. Cuvin ^ itr-o limba de neīnteles pe care i-o adresase capetenia, el a inte P

LUPTA ANGLO SPANIOLA PE OCEANE

jgaminte a "regelui" din partea locului de a lua tara v" - ■ _a Un indian care se afla īnaintea capeteniei tribului, ti protect^ ^s " _sceptru" din lemn negru, de care erau atīrnate doua cununi, j_n mīna u >>^ ^ _o<^ ^ _{un sac} ^_e tutun. ,, . .. īn numele reginei, Drake a trei lā^t¹5 _ sceptrul si cununile punīnd totodata stapīnire ps īntreaga

luat īn ^m^_{e a} denumit-o «Albion». L-au īndemnat la aceasta doua pri-tara P^{e C}^_imUi rīnd culoarea alba a stīncilor de pe tarm, iar īn al doilea

cini: ^{īn p} ,    _{de a} i_eg_a aceasta tara de patria noastra, care s-a chemat pe _rīnd dorinta

vremuri a^ ^ -^ _{pleca din Noul} Albion, imitīndu-i pe portughezi, Drake t pe tarm un stīlp. Pe o placuta de arama prinsa de stīlp au fost _numele reginei Elisabeta, data sosirii englezilor īn aceasta tara supunerii de bunavoie" a bastinasilor fata de regina. Mai jos

nt supuner g j

^ °f 1 a' asezat o moneda de argint cu chipul reginei si cu stema ei, iar si mal jos^&a gravat numele sau.

DRAKE ĪsI ĪNCHEIE CĂLĂTORIA ĪN JURUL LUMII

Drake a hotarīt sa porneasca din Noul Albion peste oceanul Pacific sore Moluce si s-a īndreptat mai īntīi catre insulele Mariane. Timp de 68 de zile englezii n-au vazut nimic īn afara de cer si apa. La sfīrsitul lunii septembrie, s-a ivit in zare pamīntul - una din insulele Mariane. Dar din pricina vinturilor potrivnice, Drake a ajuns īn insulele Moluce abia īn noiembrie. El s-a oprit līnga Iernate, īntrucīt a aflat ca domnito­rul insulei este un dusman al portughezilor. īntr-adevar, prin interme­diul lui englezii au obtinut multe provizii si au pornit mai departe. La sud de Celebes, linga o insulita nelocuita, piratii au stat o luna, caci corabia lor avea nevoie de reparatii, iar ei, de odihna.

Apoi corabia a mai ratacit o luna de zile prin labirintul de insulite si bancuri de nisip din apropierea coastei sudice a insulei Celebes; o data era cīt pe-aci sa piara dīnd peste un recif. Līnga lava, piratii au aflat de la localnici ca īn "apropiere se afla corabii la fel de mari ca si "Ca­prioara de aur»". Atunci Drake a hotarīt sa nu mai īntīrzie, caci nu avea pici cea mai mica dorinta sa se īntīlneasca cu portughezii si a pornit rept spre capul Bunei Sperante. "Caprioara de aur" a ocolit capul pe la ijlocul lunii iunie 1580, dupa alte doua luni a traversat tropicul nor-^e^iar la sfīrsitul lunii septembrie 1580 a aruncat ancora la Plymouth,

doua -r ^ ^s« ^Zece *^un* ^^e *^a P^^ecarea din Anglia, īncheind cea de a calatorie īn jurul lumii, dupa corabia spaniola "Victoria".

dant ^r ^ atribuia un merit deosebit, considerīndu-se primul coman-^¹"^{6 nU numai}- ^{ca a} īnceput, dar a si terminat o calatorie īn jurul

cai ma^t. " P*^rateresc al lui Drake a descoperit pentru corabiile engleze
^dar totV"¹-⁶ ^^{6 Care} ^^na^^nte *^e cunosteau numai spaniolii si portughezii,
Spaniei "^1 ^{& īnrauta}tit simtitor relatiile anglo-spaniole. Ambasadorul
ⁿ . s^^{a a} cerut pedepsirea exemplara a piratului si restituirea

Jefuite, care erau evaluate la cīteva milioane' ruble aur, īnsa

EPOCA MARiLOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

reginei Angliei nici nu-i trecea prin gīnd sa renunte la o astfel de n Ea 1-a coplesit pe Drake cu onoruri, i-a acordat titlul de baronet plimba īn vazul lumii cu el prin gradina si asculta cu atentie povesr despre aventurile lui cu totul neobisnuite. Ea a primit de la el     ^lf pretioase si "a onorat cu prezenta sa" un stralucit banchet

gniz

vasul piratului. Elisabeta a poruncit sa se raspunda ambasadorului niol ca toate valorile vor fi pastrate īn tezaurul regal pīna cīnd ī ?^a* Anglia si Spania se vor īncheia socotelile īn ceea ce priveste pretenr? reciproce. Pentru inventarierea si sigilarea avutiilor jefuite de Drak regina a trimis un functionar cu ordinul ca acesta sa-i dea īn prealatfi lui Drake posibilitatea "de a pune totul la punct". Potrivit propriei sal declaratii, piratul "si-a dat seama ca regina doreste ca nimeni sa nu cu noasca cifrele exacte". si nimeni nu poate sa spuna care au fost      !

portiile reale ale prazii si cum a īmpartit-o piratul cu regina.

Relatiile anglo-spaniole s-au īnasprit si mai mult īn 1586, dupa ce Drake, comandīnd de data aceasta o flota īntreaga compusa din 25 de corabii, a pradat cīteva porturi de pe insula Haiti si de pe tarmurile de sud-vest ale marii Caraibilor.

ZDROBIREA "INVINCIBILEI ARMADA" SPANIOLO-PORTUGHEZE

In 1587, Elisabeta a executat-o pe regina catolica scotiana Maria Stuart si tot atunci Drake a īntreprins o incursiune de o īndrazneala excep tionala asupra celui mai mare port spaniol, Cadiz: cu patru corabii mili­tare el a patruns īn port, unde a scufundat sau incendiat 33 de vase spa­niole. Dupa propria lui expresie, Drake "a pīrlit barba regelui Spaniei". Iar la īnapoiere, a distrus īn dreptul coastelor Portugaliei aproape 100 de vase inamice. Dar cea mai bogata prada i-a furnizat-o lui Drake un vas portughez care venea din India cu o īncarcatura de mirodenii. Aceasta īncarcatura avea o valoare atīt de mare īncīt fiecare marinar din escadra lui Drake "a putut socoti ca viata sa e asigurata". De atunci negutatorii englezi au īnceput sa acorde o atentie deosebita Indiilor de est.

Regele Filip al II-lea al Spaniei a raspuns la aceasta dubla provo­care - executarea reginei catolice Maria Stuart si atacul lui Drake - prin mobilizarea īntregii flote spaniole si portugheze (īntre 1580 si 1640 Portugalia a fost unita cu Spania). S-a alcatuit o flotila uriasa numarīnd 130 de corabii, cu un echipaj de 8 000 de marinari; pentru operatiile ae debarcare a fost īmbarcata o armata de 19 000 de soldati. Aceasta "Invin­cibila Armada" a plecat īn 1588 din Lisabona cu misiunea de a cu cer Anglia. In fruntea Armadei a fost pus ducele Gaspar Ālonzo Medina-ioha, care nu se pricepea de loc la navigatie, dar facea parte din rna aristocratie. Escadra era, īnsa, prost aprovizionata cu echipament mi" ' alimente si apa. Guvernul englez n-a putut opune spaniolilor deci ie corabii relativ mici, dar el a mai mobilizat īn graba peste 100 de particulare. Echipajul flotei engleze se cifra la 17 500 de marinari.     ^ ^ele maritime engleze erau comandate, nu de demnitari incapabilii ^cl narinari cu multa experienta si de cei mai vestiti pirati, printre

LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE              

Drdke. In afara de aceasta, īn ajutorul englezilor au venit
fiawk^ _au ^-imis rnulte vase cu echipaje experimentate.

olandezi¹'. .^_Q j^_rmada" s-a īndreptat, prin marea Mīnecii, spre Flandra
'/^("Belgia de astazi). Acolo ea era asteptata de o alta armata spa-
_Spani°^la <■ - _din go 000 de pedestrasi si 4 000 de calareti. Acestia tre-
_niola ^co5^rlg_e j_mbarce pe vase cu fundul plat, construite special īn acest
buiau sa _protectia Armadei sa navigheze spre Anglia (mai putin de
scoo si j Filip al II-lea intentiona sa debarce īn Anglia o oaste

10° ^kJ^ah j^ru _acea vreme, alcatuita din 49 000 de pedestrasi si 4 000 de "^-^.^Succesul actiunii depindea de calatoria īn bune conditii a "In-calarevi- ^_{rma^{n re}tragere, retragerea īn fuga, iar fuga īn debandada. Spa-} ^s^^r^^du^^{au sa s}^ īntoarca īn patrie pe un drum ocolit, pe līnga ^nord^^{ce a}l^e Scotiei si Irlandei. O furtuna care i-a surprins īn insulelor Orkney a risipit vasele spaniole īn toate directiile. Unele ^' ^ ^a^tele s-au sf arīmat de stīncile de pe tarmurile Sco- si Irlandei. Valurile au aruncat pe mal mii de cadavre. Nau-

^{M a r} x si F. E n g e 1 s, Opere, voi. XI, partea a Ii-a, ed. rusa, p. 545. Acoperirilor geografice I.-II

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

fragiatii care au izbutit sa ajunga vii pe tarm au fost macel" ■
luati prizonieri si apoi executati. ⁿ*i saij

In Spania s-au īntors mai putin de jumatate din corabiile T bilei Armade" si vreo 10 000 de oameni istoviti si bolnavi.