LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE

LUPTA ANGLO-SPANIOLĂ PE OCEANE

PIRAŢII ENGLEZI ÎN INDIILE DE VEST

nul Atf "î¹^⁰T! ocolului _a^ xVI-lea, pe drumurile spaniole din ocea-
olandez" ri^T ^SU- ^aparut numerosi pirati, nu numai francezi, dar si englezi,
tioase n j^nez*- ^i urmareau în special vasele încarcate cu metale pre-
^centrâl ^muril^{e c}&re duceau de pe tarmurile Mexicului si Americii

sclavi n ^SPre ^P^ani^a- Dar ei nu se dadeau în laturi nici de la negotul cu ^{din Africa} occidentala.

EPOCA M4RILOR DESCOPERIRI GEOCRAFICE

nationalitate. Unul dintre ei glezul Francis Drake - _a ;_7h deplaseze lupta d_e pe insm^ "-fale spre tarmurile Spaniei înf ^AtK sa dea apoi flotei spaniole ₀ * . S lovituri zdrobitoare în dreptm ^de murilor Americii dinspre ^tar~ Pacific. Potrivit expresiei _vlcerp lui spaniol din Peru, acest _PS deschis calea spre oceanul tuturor ereticilor hughenoti, lor, luteranilor si altor

_ Piratul de fier", cum _is._asu mai tirziu, era un om voluntar _Si crud, avînd o fire nestapînita sus ceptibil si superstitios chiar si pentru vremea sa. O data, în timpul unei furtuni, el a strigat ca furtuna a tost dezlantuita de un dusman al sau, care se afla pe corabie si ca acesta ^aste "un vrajitor iar totul a iesit din cufarul lui". Ca pirat, Drake nu )Ctiona pe contul si pe riscul sau. El nu era decît un "reprezentant" al mei mari "societati pe actiuni", în care unul dintre actionari era însasi .egina Elisabeta a Angliei. Ea echipa pe socoteala sa corabii, împartea >rada cu piratii, luîndu-si partea leului din "beneficii".

Drake a primit botezul focului în 1567-1568, cînd se afla în flotila aratului si negutatorului de sclavi John Hawkins, care a ocupat orasele paniole din America centrala pentru a vinde fara vama sclavi negri dantatorilor spanioli. Incursiunea s-a terminat printr-un esec: cinci vase u cazut în mîinile spaniolilor si numai o singura corabie, sub comanda ni Drake, s-a întors în Anglia.

Dupa patru ani, Drake a întreprins independent o incursiune în ist-iul Panama, a jefuit o caravana de vase care aduceau metale pretioase in Peru si pe corabiile spaniole noi-noute pe care le-a capturat s-a în-Drs cu bine în Anglia.

PIRATUL DRAKE LÎNGĂ COASTELE AMERICII DE SUD

In 1577, Francis Drake a întreprins cea mai importanta dintre actiu-ils sale, care, chiar si spre surpriza sa, s-a încheiat cu prima calatorie englezilor în jurul lumii (a doua dupa Magellan). Scopul principal ai iratului era o incursiune pe tarmurile dinspre oceanul Pacific ale Ame-cii ■ spaniole. si de data aceasta, regina Elisabeta si unii demnitari en-ezi l-au sprijinit, furnizîndu-i fonduri. Ei nu cereau decît ca piratul ^Ss i le divulge numele, fiindu-le teama sa nu se compromita într-o a^fa' ■re dubioasa, daca ea se va solda printr-un esec. Drake a echipat irabii, cu o capacitate de 90-100 de tone, fara a mai socoti pin lici vase auxiliare).

LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE              

fluviul^ul _mul patagoniei, în dreptul paralelei de 47° latitudine sudica, bun P^s t _sotitor al lui Drake, care a facut o descriere a calatoriei, îi -zeaza astfel pe patagonezi: "Ei s-au dovedit a fi oameni blajini caracteri ^^ _a^_{a com}patimire cum n-am întîlnit niciodata nici printre _si ne-au ^ _ad_Uceau hrana si pareau fericiti sa ne faca pe plac". Dupa crestini- ^^ patagonezii intr-adevar "se distingeau de barbatii obisnuiti, spusele c,^ _muscuiatura, vigoarea si glasul lor puternic. Totusi ei nu ^^{rin l} îtusi de' putin monstri, cum povesteau despre ei [spaniolii]: exista zi care nu sînt mai scunzi decît cel mai înalt dintre ei..."

La sfîrsitul lunii iunie, piratii s-au oprit tot în micul goli San Ju'

unde iernase Magellan. Aici, Drake, imitînd în mod vadit pe ma-

le portughez, a învinuit pe un ofiter de complot si 1-a executat. Pe la

'locul lunii august, piratii au parasit golful San Julian. Acum flotila

lui Drake era redusa la trei corabii. înca la sfîrsitul lunii mai el porun-

sa se scoata de pe o corabie avariata greementul si toate piesele de

fier, iar apoi a dat foc carcasei.

Dupa trei zile englezii au intrat în strivitoarea Magellan, înaintînd printre cele doua tarmuri care se apropiau treptat. Ei mergeau foarte încet si cu multa bagare de seama. Pe tarm englezii au zarit ratacind bastinasi, care pe vreme rea se adaposteau în niste colibe mizere. "Dar vasele si obiectele salbaticilor pareau lucrate cu foarte multa iscusinta si erau chiar frumoase. Barcile lor facute din scoarta de copac, nu erau astupate cu cîlti si nici catranite, ci numai acoperite la încheieturi cu fîsii de piele de foca, dar atît de strîns, încît apa nu patrundea prin ele. Tot din scoarta erau facute canile si galetile lor. Cutitele erau facute din scoici uriase: dupa ce le rupeau marginile, ei le slefuiau de piatra pîna cînd deveneau de ajuns de ascutite". Aceasta este prima descriere a locuitorilor din Ţara Focului si Charles Darwin, care a trecut prin strîmtoarea Magellan în vara anului 1832-1833, scria: " ... Barca este cel mai complicat dintre obiectele lor si a ramas în cursul ultimilor 250 de ani asa cum o cunoastem din descriere".

Drumul prin strîmtoare a durat doua saptamîni si jumatate. Ajun-
gmd în^ oceanul Pacific, Drake s-a grabit sa înainteze spre nord. Echi-
Pt]ul sau suferea mult din pricina frigului, cu toate ca iarna era pe sfîr-
l5^{- Dar} o furtuna 1-a retinut pentru multa vreme în extremul sud.
>' -am apucat sa iesim în aceasta mare (pe care unii o numesc Linistita,
ar care, pentru noi, s-a dovedit a fi Turbata), cînd s-a dezlantuit o fur-
°-^{Um n}"^{am ma}i pomenit... [in timpul zilei] nu vedeam lumina sos-
f^{1 n}?^aP'^;ea ~ nici luna, nici stelele; aceasta bezna a durat 52 de
tit f ti

care ^ * ^^nU* ^^urtuna- ^ⁿ apropiere se vedeau din cînd în cînd munti ^{ne în}grozeau, caci vîntul ne împingea catre ei spre pieire sigura; iar Ne-am pierdut de tovarasii nostri"¹.

^a disparut fara urme; cealalta a fost aruncata de furtuna, abia peste o strîmtoarea Magellan, a iesit în oceanul Atlantic si s-a întors în Anglia.

EPOCA MARJLOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Furtuna a durat pîna la sfîrsitul lunii octombrie, iar în tot
timp au avut numai doua zile linistite. "si deodata totul s-a i_na ^a
:a prin farmec: muntii au capatat o înfatisare ospitaliera, cerul zî £^tat
narea era ascultatoare, dar oamenii erau istoviti si aveau nevo:e de od"î! * '
[n aceste doua luni corabia "Caprioara de aur" (de 100 tone) a lui r> "■
i fost împinsa de furtuna spre sud cu aproape 5°. Aceasta i-a îne^-j*⁶
ui Drake sa demonstreze ca Ţara Focului sau "Ţara necunos -}
"Terra Incognita") nu este o proeminenta a continentului sudic c'^U
irhipelag, dincolo de care se parea ca se întinde o mare nemarginv'¹
Adevaratul continent sudic - Antarctida - se afla la 1000 km sud h
Para Focului. ^cle

In secolul al XlX-lea, dupa descoperirea Antarctidei, strîmtoare arga dintre ea si Ţara Focului a început sa fie denumita strîmtoarea ~>rake, desi ar fi fost mai just sa se numeasca strîmtoarea Hoces, caci cesta a fost primul care a spulberat legenda despre "continentul' aus-ral", care începe de la strîmtoarea Magellan si "a vazut capatul pamîn-ului" (vezi p. 478).

Drake s-a îndreptat spre nord, nadajduind sa se întîlneasca la Val-.araiso cu corabiile disparute ale escadrei sale, dupa cum s-a convenit inainte. La sfîrsitul lunii noiembrie "Caprioara de aur" a aruncat ani ora lînga insula Chiloe. Insula era locuita de indieni araucani "care fu-isera de pe continent din pricina cruzimii spaniolilor". Acestia, pe buna reptate, nu aveau încredere în europeni si cînd Drake a debarcat pe irm cu zece marinari înarmati, l-au silit sa plece. In timpul ciocnirii, oi englezi au fost ucisi. Dar mai departe spre nord, pe continent, indie-ii din Chile i-au întîmpinat pe straini cu prietenie si le-au dat chiar n pilot care i-a condus pe pirati la Valparaiso. Corabiile engleze dis-arute nu se aflau însa acolo. Drake a pradat orasul si a capturat o co-ibie spaniola care se afla în port, încarcata cu vin si ,, . . . cu o oarecare mtitate de aur".

Piratul a pornit mai departe spre nord. Pe hartile spaniole care au izut în mîinile englezilor, coasta statului Chile avea directia nord-vest, ir de fiecare data cînd se îndrepta spre nord-vest, Drake pierdea tarmul in vedere. El a constatat astfel ca toata coasta statului Chile se întinde . general de la sud spre nord. Numai în dreptul Perului coasta cotea tr-adevar spre nord-vest. Drake "a taiat" zecile de mii de kilometri itrati de teritoriu inexistent, indicat gresit (sau intentionat gresit) pe Irtile spaniole. Dupa calatoria sa, conturul Americii de sud a aparut p irtile europene mai corect, asa cum ne este cunoscut noua astazi.

Dupa ce "Caprioara de aur" a traversat tropicul sudic, piratul s-iropiat de porturile de unde spaniolii expediau în Panama argintul ?ru. Spaniolii se simteau acolo - atît pe uscat, cît si pe mare - ⁱⁿ " ina siguranta si transportau încarcaturile pretioase fara nici o P _g *ake a pus mîna cu usurinta pe mai multe încarcaturi de acest te-illao (portul Limei) stateau ancorate în rada 30 de vase spaniole, a¹ " re cîteva bine înarmate. Totusi Drake a intrat cu "Caprioara de       . port si a stat acolo toata noaptea în mijlocul dusmanilor. Ma^rin

LUPTA ANCLO-SPANIOLA PE OCEANE              

le învecinate vorbeau cu glas tare despre corabiile care ple-
pe vasei panama. Dimineata, Drake a ridicat ancora, a ajuns

_caSerâ de cui ^^ _COrabiile care îl interesa în mod deosebit si a captu-din u^{rrna un}_se afla o încarcatura de aur si argint. Fiind întrebat de ca­rat-o : P^e j₀] daca s-a declarat razboi intre Anglia si Spania, Drake pitanul spa ^ _Sp_artiolii l-au jefuit pe el si pe Hawkins si ca acum vrea

sa-si t^C°^_mineata urmatoare a început inventarierea si calcularea prazii,
' durat sase zile... Am gasit aici pietre pretioase, 13 lazi cu mo-
_care au . _t> 30 de pfunzi de aur, 26 de butoaie cu argint nemarcat...
^ne^^e- 'tul celei de a sasea zile ne-am luat ramas bun de la proprietarul
La sfirs -je^t oarecum usurat spre Panama - scrie un însotitor

La -je^t oarecum usurat spre Panama

iTlui Drake - iar noi am iesit în largul marii".

"NOUL ALBION" AL LUI DRAKE

Drake considera primejdioasa întoarcerea prin strîmtoarea Magellan, caci se temea ca acolo îl vor astepta spaniolii¹. De aceea piratul a hotarît sa se întoarca acasa prin "trecerea de nord-vest" - în jurul Americii de nord. El si-a reparat corabia, a facut provizii de combustibil si apa si a pornit spre nord-vest, de-a lungul tarmului Mexicului dinspre oceanul Pacific. El nu mai îndraznea sa atace marile porturi si prada numai sa­tele. Din Mexic a pornit mai departe spre nord. Cînd în iunie englezii au ajuns la paralela de 42° latitudine nordica, vremea s-a schimbat brusc. In locul caldurii a venit frigul: ningea, parîmele s-au acoperit cu gheata, adesea se dezlantuiau furtuni. In momentele de acalmie se lasa o ceata deasa, care-i silea pe englezi sa stea pe loc. Timp de doua saptamîni pozitia corabiei nu s-a putut stabili, nici dupa soare, nici dupa stele. "Cînd ne apropiam de tarm, vedeam copaci desfrunziti si pamînt gol, fara iarba, desi eram în iunie si iulie... Coasta devia mereu spre nord-, vest, ca si cum urma sa se uneasca cu continentul asiatic.. . Nicaieri nu se vedea nici urma de strîmtoare... Atunci s-a hotarît sa ne întoarcem spre latitudini mai calde. Ne aflam în dreptul paralelei de 48° si dupa w am strabatut 10^J am ajuns într-o regiune minunata, cu clima blînda".

Ţarmul dinspre Pacific al Americii de nord începea "sa devieze con-_d^muusP^re nord-vest" în dreptul insulei Vancouver, dincolo de paralela în        ^^atitudine nordica. Tocmai aceasta paralela este indicata mai sus. nenwr ^{te> acol}° ^exista ° strîmtoare între insula Vancouver si conti-din ..^an de Fuca). Desigur, e posibil ca englezii sa nu o fi observat Prea H ^Cma °^e^* ^sau ^^m^ca în acel moment fusesera aruncati de furtuna ricii ^epart? ^^e tarm, dar e mult mai verosimil, dupa cum considera isto-V^{1 ma}* ^cornP^etenti, ca Drake a ajuns numai pîna la paralela de 43° ¹!¹^.^nordica (capul Blanco). E drept ca e putin probabil ca în se- ges ,. *~l^{ea Un} navigator cu atîta experienta ca Drake sa fi comis _^*aia de 5° în stabilirea latitudinii, dar nu este exclus ca, din pri-

^edro Sorm° ^a                  trimisa într-adevar o escadra militara. Unul dintre capitanii spanioli

ⁿ*o a întocmit prima harta aproape corecta a strîmtorii Magellan.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

180

:rcul polar de/nord

^Ca«orla ," _jurul ^■fâcutâ de n_ , în anii 1577_.^C

-158o

A___ *>!_-/. Ecuatorul

cercul polar de sud/

Calatoria lui Drake în jurul lumii.

'ina vremii proaste, el sa nu fi avut posibilitatea de a determina pozitia ■'asului.

In dreptul paralelei de 38° latitudine nordica se afla golful San Fran-isco. Piratii au aruncat ancora în apropiere. Ei au debarcat pe tarm, au lescarcat încarcatura si au început sa repare corabia. Drake si-a instalat abara si a întarit-o. Bastinasii - indieni din California - se apropiau în ;rupuri de tabara, dar nu manifestau nici un fel de intentii ostile, ci se litau numai cu uimire la straini. Englezii le-au împartit daruri si a^u autat sa le arate prin gesturi ca nu sînt zei si ca au nevoie de hrana i apa la fel ca si bastinasii. Lînga tabara engleza au început sa se adune

multime de indieni - copii goi, barbati, cei mai multi tot goi, si femei are purtau "fuste din trestie si pe umeri piei de cerb". Ei aduceau pira-ilor pene si saci cu tutun. Intr-o zi a venit capetenia tribului înconjura e osteni frumosi si înalti, toti cu mantii de blana. In urma lor veneau

multime de indieni cu desavîrsire goi; parul lor lung era adunat i*
mocuri în care erau înfipte pene. Procesiunea o încheiau femeile si ^c0
iii. La o oarecare distanta de tabara engleza, barbatii au început
înte si sa danseze. Femeile dansau în tacere. Drake i-a lasat sa P^atrU?₀.
î tabara si indienii au continuat sa cînte si sa danseze pîna ce au o
t cu totii. _a

Atunci piratul a hotarît ca a venit momentul potrivit pentru an ;a oficiala a tarii descoperite de el posesiunilor engleze. Cuvin ^ itr-o limba de neînteles pe care i-o adresase capetenia, el a inte P

LUPTA ANGLO SPANIOLA PE OCEANE

jgaminte a "regelui" din partea locului de a lua tara v" - ■ _a Un indian care se afla înaintea capeteniei tribului, ti protect^ ^s " _sceptru" din lemn negru, de care erau atîrnate doua cununi, j_n mîna u >>^ ^ _o<^ ^ _{un sac} ^_e tutun. ,, . .. în numele reginei, Drake a trei lâ^t¹5 _ sceptrul si cununile punînd totodata stapînire ps întreaga

luat în ^m^_{e a} denumit-o «Albion». L-au îndemnat la aceasta doua pri-tara P^{e C}^_imUi rînd culoarea alba a stîncilor de pe tarm, iar în al doilea

cini: ^{în p} ,    _{de a} i_eg_a aceasta tara de patria noastra, care s-a chemat pe _rînd dorinta

vremuri a^ ^ -^ _{pleca din Noul} Albion, imitîndu-i pe portughezi, Drake t pe tarm un stîlp. Pe o placuta de arama prinsa de stîlp au fost _numele reginei Elisabeta, data sosirii englezilor în aceasta tara supunerii de bunavoie" a bastinasilor fata de regina. Mai jos

nt supuner g j

^ °f 1 a' asezat o moneda de argint cu chipul reginei si cu stema ei, iar si mal jos^&a gravat numele sau.

DRAKE ÎsI ÎNCHEIE CĂLĂTORIA ÎN JURUL LUMII

Drake a hotarît sa porneasca din Noul Albion peste oceanul Pacific sore Moluce si s-a îndreptat mai întîi catre insulele Mariane. Timp de 68 de zile englezii n-au vazut nimic în afara de cer si apa. La sfîrsitul lunii septembrie, s-a ivit in zare pamîntul - una din insulele Mariane. Dar din pricina vinturilor potrivnice, Drake a ajuns în insulele Moluce abia în noiembrie. El s-a oprit lînga Iernate, întrucît a aflat ca domnito­rul insulei este un dusman al portughezilor. într-adevar, prin interme­diul lui englezii au obtinut multe provizii si au pornit mai departe. La sud de Celebes, linga o insulita nelocuita, piratii au stat o luna, caci corabia lor avea nevoie de reparatii, iar ei, de odihna.

Apoi corabia a mai ratacit o luna de zile prin labirintul de insulite si bancuri de nisip din apropierea coastei sudice a insulei Celebes; o data era cît pe-aci sa piara dînd peste un recif. Lînga lava, piratii au aflat de la localnici ca în "apropiere se afla corabii la fel de mari ca si "Ca­prioara de aur»". Atunci Drake a hotarît sa nu mai întîrzie, caci nu avea pici cea mai mica dorinta sa se întîlneasca cu portughezii si a pornit rept spre capul Bunei Sperante. "Caprioara de aur" a ocolit capul pe la ijlocul lunii iunie 1580, dupa alte doua luni a traversat tropicul nor-^e^iar la sfîrsitul lunii septembrie 1580 a aruncat ancora la Plymouth,

doua -r ^ ^s« ^Zece *^un* ^^e *^a P^^ecarea din Anglia, încheind cea de a calatorie în jurul lumii, dupa corabia spaniola "Victoria".

dant ^r ^ atribuia un merit deosebit, considerîndu-se primul coman-^¹"^{6 nU numai}- ^{ca a} început, dar a si terminat o calatorie în jurul

cai ma^t. " P*^rateresc al lui Drake a descoperit pentru corabiile engleze
^dar totV"¹-⁶ ^^{6 Care} ^^na^^nte *^e cunosteau numai spaniolii si portughezii,
Spaniei "^1 ^{& înrauta}tit simtitor relatiile anglo-spaniole. Ambasadorul
ⁿ . s^^{a a} cerut pedepsirea exemplara a piratului si restituirea

Jefuite, care erau evaluate la cîteva milioane' ruble aur, însa

EPOCA MARiLOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

reginei Angliei nici nu-i trecea prin gînd sa renunte la o astfel de n Ea 1-a coplesit pe Drake cu onoruri, i-a acordat titlul de baronet plimba în vazul lumii cu el prin gradina si asculta cu atentie povesr despre aventurile lui cu totul neobisnuite. Ea a primit de la el     ^lf pretioase si "a onorat cu prezenta sa" un stralucit banchet

gniz

vasul piratului. Elisabeta a poruncit sa se raspunda ambasadorului niol ca toate valorile vor fi pastrate în tezaurul regal pîna cînd î ?^a* Anglia si Spania se vor încheia socotelile în ceea ce priveste pretenr? reciproce. Pentru inventarierea si sigilarea avutiilor jefuite de Drak regina a trimis un functionar cu ordinul ca acesta sa-i dea în prealatfi lui Drake posibilitatea "de a pune totul la punct". Potrivit propriei sal declaratii, piratul "si-a dat seama ca regina doreste ca nimeni sa nu cu noasca cifrele exacte". si nimeni nu poate sa spuna care au fost      !

portiile reale ale prazii si cum a împartit-o piratul cu regina.

Relatiile anglo-spaniole s-au înasprit si mai mult în 1586, dupa ce Drake, comandînd de data aceasta o flota întreaga compusa din 25 de corabii, a pradat cîteva porturi de pe insula Haiti si de pe tarmurile de sud-vest ale marii Caraibilor.

ZDROBIREA "INVINCIBILEI ARMADA" SPANIOLO-PORTUGHEZE

In 1587, Elisabeta a executat-o pe regina catolica scotiana Maria Stuart si tot atunci Drake a întreprins o incursiune de o îndrazneala excep tionala asupra celui mai mare port spaniol, Cadiz: cu patru corabii mili­tare el a patruns în port, unde a scufundat sau incendiat 33 de vase spa­niole. Dupa propria lui expresie, Drake "a pîrlit barba regelui Spaniei". Iar la înapoiere, a distrus în dreptul coastelor Portugaliei aproape 100 de vase inamice. Dar cea mai bogata prada i-a furnizat-o lui Drake un vas portughez care venea din India cu o încarcatura de mirodenii. Aceasta încarcatura avea o valoare atît de mare încît fiecare marinar din escadra lui Drake "a putut socoti ca viata sa e asigurata". De atunci negutatorii englezi au început sa acorde o atentie deosebita Indiilor de est.

Regele Filip al II-lea al Spaniei a raspuns la aceasta dubla provo­care - executarea reginei catolice Maria Stuart si atacul lui Drake - prin mobilizarea întregii flote spaniole si portugheze (între 1580 si 1640 Portugalia a fost unita cu Spania). S-a alcatuit o flotila uriasa numarînd 130 de corabii, cu un echipaj de 8 000 de marinari; pentru operatiile ae debarcare a fost îmbarcata o armata de 19 000 de soldati. Aceasta "Invin­cibila Armada" a plecat în 1588 din Lisabona cu misiunea de a cu cer Anglia. In fruntea Armadei a fost pus ducele Gaspar Âlonzo Medina-ioha, care nu se pricepea de loc la navigatie, dar facea parte din rna aristocratie. Escadra era, însa, prost aprovizionata cu echipament mi" ' alimente si apa. Guvernul englez n-a putut opune spaniolilor deci ie corabii relativ mici, dar el a mai mobilizat în graba peste 100 de particulare. Echipajul flotei engleze se cifra la 17 500 de marinari.     ^ ^ele maritime engleze erau comandate, nu de demnitari incapabilii ^cl narinari cu multa experienta si de cei mai vestiti pirati, printre

LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE              

Drdke. In afara de aceasta, în ajutorul englezilor au venit
fiawk^ _au ^-imis rnulte vase cu echipaje experimentate.

olandezi¹'. .^_Q j^_rmada" s-a îndreptat, prin marea Mînecii, spre Flandra
'/^("Belgia de astazi). Acolo ea era asteptata de o alta armata spa-
_Spani°^la <■ - _din go 000 de pedestrasi si 4 000 de calareti. Acestia tre-
_niola ^co5^rlg_e j_mbarce pe vase cu fundul plat, construite special în acest
buiau sa _protectia Armadei sa navigheze spre Anglia (mai putin de
scoo si j Filip al II-lea intentiona sa debarce în Anglia o oaste

10° ^kJ^ah j^ru _acea vreme, alcatuita din 49 000 de pedestrasi si 4 000 de "^-^.^Succesul actiunii depindea de calatoria în bune conditii a "In-calarevi- ^_{rma^{n re}tragere, retragerea în fuga, iar fuga în debandada. Spa-} ^s^^r^^du^^{au sa s}^ întoarca în patrie pe un drum ocolit, pe lînga ^nord^^{ce a}l^e Scotiei si Irlandei. O furtuna care i-a surprins în insulelor Orkney a risipit vasele spaniole în toate directiile. Unele ^' ^ ^a^tele s-au sf arîmat de stîncile de pe tarmurile Sco- si Irlandei. Valurile au aruncat pe mal mii de cadavre. Nau-

^{M a r} x si F. E n g e 1 s, Opere, voi. XI, partea a Ii-a, ed. rusa, p. 545. Acoperirilor geografice I.-II

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

fragiatii care au izbutit sa ajunga vii pe tarm au fost macel" ■
luati prizonieri si apoi executati. ⁿ*i saij

In Spania s-au întors mai putin de jumatate din corabiile T bilei Armade" si vreo 10 000 de oameni istoviti si bolnavi.