MAGELLAN SI PRIMA CALATORIE IN JURUL LUMII

MAGELLAN sI PRIMA CĂLĂTORIE ĪN JURUL LUMII

SOLIS sI DESCOPERIREA FLUVIULUI LA PLATA

Dupa ce Balboa a descoperit „Marea de sud", a urmat prima īncercare
_sud^a p^{e a}-iunge acolo pe mare, ocolind continentul nou descoperit pe la
_vara, ^re^^uP^unīnd ca dincolo de continent, departe īn vest, se afla ade-
Pilot f ^'^e l^a miazazi", Juan Diaz Solis, care fusese numit atunci

- ^{al Castiliei}> ^a īnceput īn 1515—1516, cu doua sau trai corabii, sa
t- ^area ^^{e su}d> venind dinspre oceanul Atlantic si īnaintānd de-a
^af?ⁿli b ī l

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

descoperit estuarul unui fluviu urias, pe care 1-a luat mai īntīi trīmtoarea spre oceanul de Rasarit. Solis a debarcat pe tarm, dar a cis de indieni. Mai tārziu, īn cinstea sa, Magellan a numit acest estu io de Solis (de la mijlocul secolului al XVI-lea el se numeste La Plata)

PROIECTUL LUI MAGELLAN sI COMPONENŢA EXPEDIŢIEI SALE

Fernando Magellan¹, un nobil portughez sarac, luase parte, īntre iii 1505 si 1511, la cucerirea Indiei de est si a ipeninsulei Malaoca. ]V[_aj rziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de nord, unde fost ranit. Dupa ce s-a īntors īn patrie, a cerut regelui o avansare neīn-mnata īn serviciu, dar a fost refuzat. El a propus un proiect de expeditie īntru a ajunge dinspre vest īn insulele Moluce. Proiectul a fost respins.

Jignit, Magellan si-a 626r173g parasit patria, plecīnd īn Spania. El s-a asociat i astronomul portughez Ruy Faleiro, care sustinea ca a gasit metoda īntru stabilirea exacta a longitudinilor. Amāndoi s-au prezentat la īvilla īn fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce principalul izvor al bogatiei portugheze — trebuie sa apartina Spaniei, ^oarece se afla īn emisfera apuseana, spaniola (īn baza „īmpartirii lumii" n 1494), dar ca la aceste „insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga, īntru a nu trezi banuiala portughezilor, dinspre vest, si anume prin area de sud descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole, agellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca īntre eanul Atlantic si Marea de sud trebuie sa existe o strīmtoare, la sud de ■"ara Sfintei Cruci" (America de sud). Magellan si Faleiro au cerut la 3eput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau l Columb. Dupa īndelungi tocmeli cu consilierii regelui, care si-au zervat o mare parte din veniturile presupuse, precum si dupa oarecare ncesii facute de portughezi, s^a īncheiat cu ei o conventie. Regele trol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si asigure expeditiei provizii pe doi ani.

Chiar īnainte de plecare, Faleiro a renuntat la calatorie, astfel īncīt īgellan, care era fara īndoiala sufletul acestei expeditii, a ramas sin-rul ei conducator. Magellan a arborat pavilionul de amiral pe corabia rinidad" (110 tone). La staruintele Consiliului pentru India care nu ea īncredere deplina īn portughezul Magellan, capitani ai celorlalte rabii au fost numiti spanioli: pe corabia „San Antonio" (120 de tone) Juan Cartagena, nobil de origine, ruda cu episcopul Fonseca (Cartagena dobīndit de asemenea īmputerniciri speciale de controlor regal al regii expeditii); pe „Concepcion" (90 de tone) — Gaspar de Quesada-„Victoria" (85 de tone) — Luis de Mendoza, iar pe „Santiago" (75 de ie) — Juan Serrano². Echipajul īntregii flotile (potrivit listelor de plata

Asa se obisnuieste sa fie numit. Adevaratul sau nume portughez este Magalhaes-

Pe liste el figura ca fiind originar din Sevilla; īn 1512, navigase din Spania spr&
ui Darien īn calitate de cīrmaci. Dupa o alta versiune el ai- fi fost portughez
numele de Joāo Serrao) si ar fi navigat de cīteva ori pīna īn India.

MAGELLAN sI PRIMA CALATOKIE ĪN JL'RUL LUMII

cifra la 239 de oameni. _{aflau 26 de oameni}

Pe b      f^eau solda; printre aces-care nu P^rlin_īnarul italian Antonio f%J (din orasul Vteenza din ;^u_r„_{re a} devenit istoricul

5nVrul lumii. Deoa-
p                 ^ ^ _{marmar s1 nicl}

^reCtrS un izvor foarte important īl ^ffeStuie īnsemnarile din jurnalele ale vaselor, pe care le tinea o Albo - mai īntīi ajutor de ££* pe „Trinidad", iar apox cir-Sari pe „Victoria".

DESCOPERIREA FATAGONIEI. IERNATUL  sI RĂSCOALA

La 20 septembrie 1519, escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se īndrepta prin insulele Canare, spre sud-vest, catre tarmurile Bra­ziliei, īn timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila

sa, desi de tipuri diferite, nu s-au

ratacit niciodata una de alta. Neīntelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au īnceput foarte curānd. īndata ce flotila s-a īndepartat de insu­lele Canare, Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Dar portughezul i-a raspuns linistit si mīndru: „Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu, iar noaptea felinarul de la pupa corabiei mele". Cāteva zile dupa aceea, cīnd MageUan i-a adunat pe toti capitanii ipe corabia sa, Cartagena a ridicat din nou problema conducerii comune a expeditiei. Atunci Magellan, care, desi mic de statura, era īnzestrat cu o mare putere fizica, 1-a apucat pe neasteptate de guler si a poruncit sa fie arestat si tinut sub paza pe „Victoria", iar pe „San Antonio" a numit un alt capitan — Alvaro Mesquita, o ruda a lui, marinar portughez, participant fara solda la aceasta expeditie.

La sfīrsitul lunii noiembrie, escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de sud, iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla īn dreptul es-tuarului La Plata. Neavind īncredere īn relatarile īnsotitorilor lui Solis, Magellan a explorat din nou La Plata si, fireste, n-a gasit strāmtoarea Pre Marea de sud. Mai departe spre sud se īntindea un pamānt pustiu, ^cunoscut. Magellan s-a īndreptat mai īntāi īn directia sud-vest, unde a ⁰^⁶"* ^marele Solf San Matias, iar apoi spre sud. La 1 aprilie 1520, emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii, Magellan a hotarīt sa

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Construirea unei corabii (gravura din secolul al XVI-lea)

; opreasca pentru iernat īn micul golf San Julian, īn dreptul paralel 3 49° latitudine sudica. El a adus īn golf patru din corabiile sale, īsul sau, din precautie, 1-a ancorat la iesirea din golf īn ocean.

Ofiterii nemultumiti au hotarāt sa-1 sileasca pe Magellan „sa execute structiunile regelui", adica sa ceteasca imediat spre capul Bunei Spe-nte, pentru a ajunge īn insulele Moluce pe drumul rasaritean (portu-lez). īn aceeasi noapte a izbucnit rascoala. Cartagena a fost eliberat, ībelii au pus mīna pe trei corabii — „Victoria", „Concepcion" si „San itonio", l-au arestat pe Mesquita, iar Quesada 1-a ranit mortal pe aju-rul de cīrmaci de pe „San Antonio", devotat lui Magellan. Capitanii anioli au īndreptat tunurile asupra vasului amiral si i-au cerut lui agellan sa vina la ei pentru tratative. Asadar, īmpotriva celor doua rabii ale lui Magellan se aflau trei corabii rebele, gata de lupta. Dar belii nu aveau īncredere īn marinarii lor, iar pe una din corabii au fost voiti chiar sa-i dezarmeze. īn aceste momente grele, Magellan a dat do-da de calm si hotarīre. El a trimis pe alguazilul (ofiterul de politie) Gon-'o Gomez Espinosa, care īi era credincios, cu cītiva marinari pe „Victoria"

sa-1 pofteasca pe capitanul Mendoza sa vina pe vasul amiral pentru itative directe. Mendoza, fireste, a refuzat. Atunci alguazilul i-a īnfipt

pumnal īn gīt, iar unul dintre marinari i-a dat lovitura de gratie. Un : partizan al lui Magellan, ginerele sau, portughezul Duarte Barbosa, pus īndata stapīnire pe „Victoria" si a fost numit capitan al ei. Acum aortul de forte s-a schimbat īn favoarea lui Magellan, caci de partea

erau trei corabii. Pentru ca vasele rebele sa nu poata fugi, amiralul

MAGELLAN sI PRIMA CĂLĂTORIE ĪN JURUL LUMII

"                          upase, dupa cum am aratat mai sus, o pozitie avantajoasa

prevazator       goli.' „San Antonio" a īncercat sa iasa īn larg, dar dupa
^ iesirea a ^ ^ vasul amiral, marinarii i-au legat pe ofiteri si s-au
prima ^V^ _{lucru s}-a petrecut si pe „Concepcion".
dat ^ i aitii bl

f_mai īnainte, iar Cartagena, īmpreuna cu un preot rebel, au fost gg ucis _coasta pustie. Pe ceilalti rebeli īnsa i-a crutat, chiar si pe debarca ^j^ g_ebasti_an Elcano, ajutorul de cīrmaci de pe „Concepcion", ** īndreptase tunurile asupra vasului amiral.

^C2TeLa mijlocul lunii mai, Magellari a trimis pe Serrano, cu corabia „San- īn explorare spre sud. Serrano n-a izbutit sa patrunda prea de- spre sud, din cauza ca „Santiago" s-a sfarāmat ide stānci īn dreptul lui Santa Cruz (50° latitudine sudica); echipajul sau s-a putut salva c multa greutate (un singur marinar a pierit). Magellan l^a numit pe Serrano capitan pe „Concepcion".

Golful unde iernau corabiile lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte īnalta. Ei au fost numiti patagonezi (īn spaniola „pata-eon" īnseamna cu picioare mari), iar tara lor se numeste de atunci Pata-qonia. Pigafetta a exagerat īnaltimea bastinasilor, prezentīndu-i ca pe niste adevarati uriasi. La sfīrsitul lunii august escadra a parasit golful San Julian si a īnaintat pīna la gurile rīului Santa Cruz. Acolo marinarii au ramas pīna la mijlocul lunii octombrie, asteptānd venirea primaverii (din emisfera sudica).

DESCOPERIREA STRĪMTORII MAGELLAN

La 18 octombrie escadra a pornit spre sud, de-a lungul tarmului Pa-tagoniei. īnainte de a iesi īn larg, Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o strāmtoare īntre oceanul Atlantic si Marea de sud si ca va coti spre rasarit numai īn cazul cīnd nu va gasi strīmtoarea pīna īn drep­tul paralelei de 75°. Prin urmare si el se īndoia de existenta „strimtorii Patagoniei", dar voia sa īncerce toate posibilitatile. Golful sau strīm-^^{rea care} '^ducea spre apus a fost gasit dupa trei zile, la 21 octombrie 1520, dincolo de paralela de 52° latitudine sudica, dupa ce Magellan ex-P °rase coasta dinspre oceanul Atlantic, pīna atunci necunoscuta, a Ame-sud¹ - ^{SUd> ipe} ° ^distanta de peste 4 000 de km, īntre 34 si 52° latitudine Qica, descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta» Pnntre care Bahia Blanca, San Matias, San Jorge si Bahia Grande.

^ndata ce escadra, ocolind capul Fecioarelor (Cabo Virgenes),a cotit J    ' ^^e^^{an a} trimis īnainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu ^lnaS directie vreo iesire īn largul- marii. īn cursul noptii s-a ^anienintet ° ^^{urtuna care a} durat doua zile. Corabiile trimise īnainte erau ⁿarii a      , ^s^ ^Se ^arīme de stīnci. Dar īn momentul cel mai critic mari- īntr* ^€rVat ° ^strīrntoare īngusta, s-au īndreptat īntr-acolo si au "^ ffolf destul de larg. Ei si-au continuat drumul prin acest

si rna"^Zi^ar^ ° ^a^^ strīmtoare, dincolo de care se deschidea un nou ^iarg Atunci capitanii oelor doua corabii — Mesquita si Ser-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

rano — au hotarīt sa se ca si sa-i raporteze lui lan ca, dupa cīt se pare, oul sit trecerea spre Marea de * „ ... Am vazut cele doua J„ bii care se apropiau de nor ■ pīnzele īntinse si cu pavil^ nele ridicate. Cīnd au aiun~ mai aproape. . . oamenii de n! ele au īnceput sa traga cu tu! nurile si sa ne salute scotīnrj strigate de bucurie".

Totusi, iesirea īn Marea de sud era īnca departe. Magellan a mers cīteva zile spre sud prin „golfurile" largi, pīna cīnd a vazut doua canale (līnga insu­la Dawson). Unul ducea spre sud-est, iar celalalt, spre sud-vest. Magellan a trimis spre sud-est corabiile „San Anto­nio" si „Concepcion", iar spre sud-vest, o barca. „Oamenii trimisi [īn barca] s-au īntors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschi­sa. La auzul acestei vesti capi-tanul-general a plīns de bucu­rie si a denumit acest cap De-seado¹..."

„Trinidad" si „Victoria" au patruns īn canalul de sud-vest si au ra-

as ancorate acolo ipatru zile, apoi s-au īnapoiat, pentru a se alatura

lorlalte doua corabii. Dar n-au gasit decīt corabia „Concepcion", care

despartise de „San Antonio": ea a nimerit īntr-un loc unde strāmtoarea

īnchidea — golful Inutil, si s-au īntors īnapoi.

„San Antonio" a ajuns īntr-un alt golf īnchis; la īnapoiere, negasind

:adra la locul ei, ofiterii s-au rasculat din nou, l-au ranit si l-au ferecat

lanturi pe Mesquita, au ales un alt capitan si s-au īntors īn Spania.

ntru a se justifica, dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si a^u

;t crezuti. Mesquita a fost arestat, iar familiei lui Magellan i s-a retras

itorul din partea tezaurului (sotia si copilul lui au murit curānd īn mi-"

■ie). Dar participantii la expeditie nu stiau īn ce īmprejurari a dispa-

; „San Antonio". Ei credeau ca vasul a pierit, deoarece Mesquita era

prieten de nadejde al lui Magellan. Dupa fuga corabiei „San Antonio',

Magellan nu-i mai ramasesera decīt trei vase, ia refectivul echipajulu¹

izuse mult.

Capul Dorit, astazi Pilar.

MAGELLAN sI FRIMA CĂLĂTORIE ĪN JURUL LUMII

mai departe de-a

care se ingus- _agellan a mai con-Seinei zile (23-28 vasele spre nord-gīnd parca pe fundul SSSi īntre munti. Mun- ti ?cu altitudini de peste mt itr.) si tarmurile gola- ale strīmtorii pareau pusta, £r la sud se vedeau īn timpul Xi trīmbe de fum, iar noap­tea focuri. Magellan a denumit acest pamīnt sudic, ale carui di­mensiuni nu le cunostea, Ţara Focurilor¹; pe hartile noastre el este denumit gresit Ţara de Foc. Dupa 38 de zile de la gasirea intrarii dinspre Atlantic īn , strīmtoarea care leaga īntr-adevar cele doua oceane, Ma­gellan a descoperit capul Dorit (astazi Pilar), līnga iesirea spre oceanul Pacific din strīmtoarea Magellan.

PRIMA TRAVERSARE A OCEANULUI PACIFIC

Strīmtoarea Magellan (schita a' hartii lui Pigaīetta; pe original, nordul se aiīa jos).

īn sfīrsit, la 28 noiembrie 1520, Magellan a iesit din strīm-

toare (ea are o lungime de circa 550 de km) īn largul oceanului, condu-cind cele trei corabii care īi mai ramasesera prin „Marea de sud", la īnce­put m directia nord. La 1 decembrie, īn dreptul paralelei de 48° latitudine i_a ^l<t\ ^sr^a °bservat de pe corabii, pentru prima si ultima oara, pamīnt rasarit. Era probabil una dintre insulele arhipelagului Chilian. De se considera ca Magellan a mers spre nord pīna īn dreptul parale-°5 latitudine sudica, iar apoi a schimbat directia spre vest-nord- ^insulele Moluce. El stia ca aceste insule se afla īn dreptul iu s-a lamurit nici pīna astazi de ce a trecut ecuatorul, dincolo de paralela de 10° latitudine nordica.

Vet * " ^lC versiuni, Magellan a denumit aceasta tara sudica „Ţara Fumuri-

(iin jmq „Tierra de los Humos"; astfel figureaza ea pe o veche harta spa

^pe motiv _C" ^{T Iege}^^e Carolla dat ordin sai se schimbe numele īn „ŢaTa Focurilor'',

^a .=nu exista fum fara foc".

(a

geografice I.-II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

„ .. . Am iesit din toare si am ajuns pe ī marii Linistite. Timp tj_e .^ luni si douazeci de zile ^ mers fara pic de hrana pr^ pata. Ne hraneam cu pesruJ¹" dar acestia se transformase *' īntr-un fel de pulbere ames^ī cata cu viermi.. . Miroseau ta re a urina de sobolani. Beam " apa galbena, statuta. Mīn_cam° de asemenea, pieile de bou" ^ care erau acoperite vergile ca sa nu se roada Le īnniuiam īn apa de mare timp de patru-cinci zile, dupa care le puneam pentru cīteva minute pe car­buni īncinsi si le mīncam. Adesea ne hraneam cu rume­gus. sobolanii se vindeau cu jumatate de ducat bucata, dar nici la acest pret nu-i puteai dobīndi" {Pigafetta).

Aproape tot echipajul era bolnav de scorbut. 19 oameni au murit, printre care si bas­tinasii captivi — un brazilian si un „urias" patagonez. Din fe­ricire vremea a fost buna tot timpul, de aceea Magellan asi dat oceanului denumirea de Pacific.

Probabil ca īn timpul traversarii oceanului Pacific, īn emisfera su-lica, un īnsotitor al lui Magellan — se pare cārmaciul Andres San Martin, >e care Pigafetta īl numeste „astrolog" — a descoperit doua sisteme ste-are care mai tīrziu au capatat denumirea de Norul mare si mic oī_^īl" Wagellan. „Polul Sud nu este atīt de īnstelat ca polul Nord — scrie Pi etta. — Aici se vad aglomerari cuprinzīnd multe stele mici, care ^aI™ⁿ" esc niste nori de praf. Distanta dintre ele nu e mare si sīnt cam palw^e- rintre ele se afla doua stele mari, dar nu prea stralucitoare, care sfi nisca foarte īncet".

Traversīnd oceanul Pacific, escadra lui Magellan a strabatut cel V in 17 000 de km, din care o mare parte īn apele Polineziei de sud . /[icroneziei, unde sīnt presarate nenumarate insule mici. Este uimitor c ti tot acest timp calatorii n-au īntīlnit decīt „doua insulite pustii, pe ^cf u gasit numai pasari si copaci". Potrivit īnsemnarilor lui Albo, pri

MAGEIXAN sl PRIMA CĂLĂTORIE ĪN JURUL LUMII

San Pablo") se afla la 16° 15' latitudine sudica, iar a doua („Ti-Hā i"T^jica „Rechinii") la 11° 15' latitudine sudica. Magellan si Albo nes , „_oar-|-_e exact pentru acea vreme latitudinea; dar, īntrueīt īn se-st^^vi-lea nu putea fi vorba de o calculare exacta a longitudinii, c°^lul. Qgibil sa identificam aceste insulite cu vreo insula reala de pe

futile noastre.

ī fīrsit, la 6 martie 1521, au aparut la vest trei insule locuite (din l insulelor Mariane). Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit īn a strainilor. Ele navigau cu ajutorul unor vele triunghiulare T^ine fgc_Ute din frunze de palmier. De aceea, Magellan a denumit la T "f_{ut aC}este pamīnturi noi — „Insulele velelor latine". īn dreptul insu-^l\^ mari (probabil Guam — 13° latitudine nordica) localnicii — oameir hesi, bine facuti, goi¹, dar purtīnd mici palarii din frunze de palmier ^se catarati pe corabii si furau tot ce le cadea īn mīna. „Sīnt saraci, dar foarte īndemīnateci si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am numit cele trei insule — „insulele Hotilor" (Ladrones) — scrie Pigafetta. Cīnd insularii au furat una din barci care era legata de pupa unei cora­bii Magellan, suparat, a debarcat pe tarm un detasament de marinari īnarmati, a dat foc la cāteva zeci de colibe si barci, a ucis sapte oameni si si-a luat barca īnapoi. „Cīnd vreunul din bastinasi era ranit de sagetile trase de arbaletele noastre, care īl strapungeau, el īncepea sa traga de capatul sagetii īn toate partile, o smulgea din trup, o Drivea cu uimire si asa murea... ceea ce ne-a -stārnit multa mila. Cīnd au vazut ca ne īnde­partam, bastinasii ne-au urmarit cu mai bine de o suta de barci. Apro-piindu^se de corabii ei au aruncat īn noi cu pietre... In barcile lor am vazut si femei care tipau si-si smulgeau parul, bocind pesemne pe cei ucisi de noi".

īn dimineata zilei de 16 martie 1521, dupa ce a mai parcurs spre vest vreo 2 000 de km, īn dreptul paralelei de 10° latitudine nordica, es­cadra s-a apropiat de un grup de insule din Asia de est, denumite ulte­rior Filipine, si s-a oprit līnga insula Siargao.

Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa realmente de corabiile lui Magellan din America pīna la primele insule mari, ea s-a aratat a fi mult mai mare decīt distanta dintre Lumea noua si Japonia indicata pe hartile din acea vreme. Magellan a dovedit ca īntre America si Asia se afla o unasa īntindere de apa mult mai larga decīt oceanul Atlantic. īntr-adevar, ^olumb a traversat pentru prima oara oceanul Atlantic īntr-o luna si P^ cīnd lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea oceanului Pa- mai mult de trei luni, desi a avut o vreme minunata si vīnt prielnic. _caj, ■^D^^scoperirea strīmtorii īntre oceanul Atlantic si Marea de sud si ī_n g °^na l^ui Magellan pe Marea de sud au produs o adevarata revolutie este ^{0Sr e}j S~^a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu

J^Pata de uscat, ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic.

^ ^meil^e purtau niste cingatori peste solduri sub forma „unei fīsii īnguste ^SubUre ca hīrtia".

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

MOARTEA LUI MAGELLAN

Din prudenta, Magellan s-a īndreptat īn ziua urmatoare la nond

Siargao, spre insulita nelocuita Homonhon (la sud de marea insula Sam

ta sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor .posibilitatea sa se odihneai

localnicii de pe insulita vecina Suluan au īnceput sa-i viziteze pe spān'⁰?-"

i, īn schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri, l_e aduce

ructe, nuci de cocos si vin de palmier. Ei spuneau ca „īn aceste locif^

e afla multe insule". Magellan a denumit arhipelagul — „San LazaryJ*

«paniolii au vazut la capetenia tribului cercei si bratari de aur, tesatu '

e bumbac brodate cu matase si arme albe īmpodobite cu aur. Dupa c"'

īva zile escadra a pornit spre sud-vest si s-a oprit līnga insula Carniguin

a nord de Mindanao). De „Trinidad" s-a apropiat o luntre si cīnd ma-

lezul Enrique, sclavul lui Magellan, i-a strigat pe vīslasi īn limba sa nia-

:rna, ei 1-^au īnteles pe data. Dupa doua ore au sosit doua barci mari

[ine de oameni, īn frunte cu cīrmuitorul localnic si Enrique s-a putut

itelege cu ei fara greutate. Acum Magellan si-^i dat seama ca se afla īn

«a parte a Lumii vechi unde se vorbeste limba malaeza, adica īn apro-

ere de „insulele Mirodeniilor", daca nu ajunsese chiar la ele. Magellan,

re mai fusese īn sud-estul Asiei, si sclavul sau Enrique, originar din

unatra, au īncheiat virtualmente prima calatorie īn jurul lumii din is-

ria omenirii.

Cīrmuitorul insulei a venit pe vasul-amiral si i-a dat lui Magellan

loti care au condus corabiile pīna īn marele port comercial Cebu, din

iula cu acelasi nume din partea centrala a Filipinelor. īn jurnalul de

nd al lui Albo si īn īnsemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule

cunoscute pīna atunci europenilor — Leyte, Bohol, Cebu etc. Istoricii

1 Europa occidentala denumesc acest proces de cunoastere a arhipela-

lui de catre europeni descoperirea Filipinelor, cu toate ca insulele fu-

era vizitate de mult de navigatori din tari cu o civilizatie superioara

. Asia de rasarit, Magellan si īnsotitorii sai vazīnd acolo marfuri chi-

:esti, de pilda, vase de portelan. In portul Cebu, ei au gasit o adeva-

a lume „civilizata". Cīrmuitorul orasului a īnceput prin a le cere sa

teasca vama. Magellan a refuzat, dar i-a oferit prietenia sa si ajutor

itar, daca acesta se recunoaste vasal al regelui Spaniei. Pentru a-1 con-

£e mai usor, el a organizat īn dreptul insulei Cebu o lupta īntre oa-

lii din echipajul sau, un fel de manevre militare. īn port se aflau

ībii care sosisera din Asia de sud-vest. Unul dintre proprietarii vase-

— un siamez musulman — i-a spus cīrmuitorului: „Baga de seama,

>īne, caci sīnt aceiasi oameni care au cucerit Calicut, Malacca si toata

ea Indiei..." Cīrmuitorul din Cebu a acceptat propunerea lui Magel-

si dupa o saptamīna s-a si botezat īmpreuna cu familia sa si cu cīteva

de supusi. Dupa cum afirma Pigafetta, curīnd'au fost botezati „toti

itorii acestei insule si altii din alte insule. Pe insula vecina &ra dat

mei colibe, din pricina ca locuitorii au refuzat sa se supuna rajahului

īuitorului) si noua".

Ca protector al noilor crestini, Magellan s-a amestecat īn certurile ■e cīrmuitorii insulitei Mactan, situata īn fata orasului Cebu. īn noap­te 26 spre 27 aprilie 1521 el a plecat acolo cu saizeci de oameni ī°

MAGELLAN sI PRIMA CĂLĂTORIE IN JURUL LUMII

Din pricina recifelor de corali, barcile nu s-^au putut apropia
trei ^^arCl₁vr_ageIl)an a fost nevoit sa lase īn barci oamenii īnarmati cu arba-
de tario- _<^_et_e> iar el īnsusi cu cincizeci de marinari au ajuns pe insula
lete si_j^mU. _apa' Acolo, līnga un sat, ei erau asteptati si au fost atacati
^treC ■ detasamente de bastinasi. Din barci s-a tras asupra bastinasilor,
^^{e trel} astfel de distanta nici sagetile si nici chiar gloantele muschetelor
dar la ° ^ strapunge scuturile de lemn cu care se acopereau atacatorii.
_nU pute _poruncit sa se dea foc satului. Aceasta i-a īnfuriat pe basti-
jy[agenan_ ^ ī_ncep_Ut sa arunce asupra strainilor nori de sageti si pietre
^nas1 m si sulite, tintind īn picioare, care nu erau aparate de zale.
^P                 Toti ai nostri, īn afara de sase sau opt oameni care ramasesera

capitanul, s-au pus īndata pe fuga . . . Recunoscīndu-1 pe capitan, o ^CUultime de bastinasi s-au napustit asupra lui dar el a continuat sa l^pte cu dīrzenie, asa cum se cuvine unui cavaler glorios A īncercat "traga spada din teaca, dar n-a apucat s-o scoata decīt pe jumatate, caci a fost ranit la mīna de o sulita de bambus ...

Unul [dintre atacatori] 1-a ranit la piciorul stīng cu un pumnal mare... Capitanul s-a prabusit cu fata īn jos; īn aceeasi clipa bastinasii au aruncat īn el lanci de fier si de bambus si au īnceput sa-1 loveasca cu cutitele pīna cīnd... lumina noastra, bucuria noastra, adevaratul nostru conducator a pierit. El se uita tot timpul īnapoi ca sa vada daca am apu­cat sa ne urcam cu totii īn barci" (Pigafetta).

In afara de Magellan au fost ucisi opt spanioli si patru insulari prie­teni, care au sarit īn ajutorul noilor lor aliati. Multi marinari au fost ra­niti, printre care si Pigafetta, care „se umflase tot din pricina unei rani pe care i-o facuse īn obraz o sageata otravita".

DRUMUL SPRE MOLUCE

Dupa moartea lui Magellan, Duarte Barbosa si Juan Serrano au fost alesi capitani ai escadrei. Cīrmuitorul din Cebu, aflīnd ca vasele se pre­gatesc sa plece, si-a poftit aliatii la un ospat de adio. Douazeci si patru de marinari, printre care Barbosa si Serrano au acceptat curtenitoarea invitatie si au coborīt pe tarm, dar doi dintre ei — Espinosa si portughe­zulJoao Lopez Carvalho, cīrmaci pe „Concepcion", s-au īntors, banuind pi / ^^e P^^'tes'te o cursa. Corabiile au ridicat īndata ancorele, s-au apro-ti o ^^atTⁿ..^?i ^au īnceput sa bombardeze orasul cu tunurile. īn acest el S ^pan.*°*" ^~^au vazut pe Juan Serrano ranit si numai cu camasa pe lui ^e,^striS^{a sa} se īnceteze tirul, caci altfel va fi ucis si ca toti tovarasii fie _r" ^st omorīti īn afara de tīlmaci, malaezul Enrique. El implora sa tarm ^CUmP^arat> dar Carvalho a interzis sa se trimita vreo barca spre sinmiVi'' 1- - ^a P^roced^at astfel — scrie Pigafetta — pentru ca ei sa ramīna

singuri t- - ? Pocedat astfel scrie Pigafetta pentru ca ei sa ramīna ^sa nu rid- ^mi-^pe °°^rabii- ^{Cu toate ca Juan} Serrano īl implora plīngīnd īn aceea ^^Ce.^atīt ^^e repede pīnzele, caci va fi ucis.. . am plecat imediat", ndant i^' ^^arY^a-^h¹°> fiind cel mai mare īn grad, a fost proclamat co-" p + ^exP^editiei, iar alguazilul Espinosa a fost ales capitan pe „Vic-i boln °^^{6 coraD}iil^e nu au mai ramas decīt 115 oameni, printre care ^avi- Cu un astfel de echipaj era greu de condus trei corabii, si

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

de aceea, „Coneepcion", care era avariata, a fost distrusa prin īn strīmtoarea dintre insulele Cebu si Bohol.

Dupa ce au iesit din strīmtoare, „Victoria" si „Trinidad" au n x līnga tarmul unei insule „unde oamenii sīnt negri ca īn Etiopia" (/? >rima oara cīnd sīnt mentionati negritosii din Filipine). Spaniolii au i īumit aceasta insula Negros. Pe insula Mindanao spaniolii au auzit pent >rima data de marea insula Luzon, situata la nord-vest de Mindan ^ Miste piloti gasiti din īntīmplare au condus corabiile prin marea Suin ipre insula Palawan (Paragua) — cea mai vestica din arhipelagul Filip^g' or. De aici spaniolii s-au īndreptat spre uriasa insula Borneo (fiind p_rj~ nii dintre europeni care au ajuns acolo), iar la 8 iulie au aruncat ancora n fata orasului Brunei, de la care provine si denumirea insulei. Ei īnche-au „aliante" cu rajahii locali, cumparau din insule alimente si marfuri ocale, uneori jefuiau corabii īntālnite īn drum, dar nu izbuteau sa ga-easca calea spre „insulele Mirodeniilor".

Curīnd Carvalho a fost destituit „pentru nerespectarea poruncilor egelui", iar īn postul de „amiral" a fost ales Espinosa. Capitan pe „Vic-oria" a devenit bascul Juan Sebastian Elcano, fost ajutor de cīrmaci pe Concepcion", participant la rascoala īmpotriva lui Magellan. De la Bru-ei ei s-au īntors pe insula Palawan, iar de acolo, din nou la Mindanao. ustfel, au ratacit pīna la sfīrsitul lunii octombrie 1521, cīnd au prins la ud de Mindanao un marinar malaez care a condus corabiile spre tinta )r — insulele Moluce. La 8 noiembrie ei au aruncat ancora līnga piata īirodeniilor, insulita Tidore [īn dreptul tarmului vestic al Halmaherei Djilolo), cea mai mare dintre insulele Moluce]. La Tidore, ei au cumpa-it o cantitate de cuisoare, nucsoara si alte mirodenii pretioase. Corabia Prinidad" avea nevoie de reparatii serioase. S-a hotarīt ca, dupa termi-area reparatiilor, Espinosa sa plece īn Spania Noua, pe la rasarit, prin :eanul Pacific spre golful Panama, iar Elcano sa duca corabia īn patrie ergīnd spre apus, īn jurul capului Bunei Sperante.

La 21 decembrie, „Victoria", cu un echipaj de saizeci de oameni, intre care treisprezece malaezi (capturati īn diferite insule din Indo-īzia), a parasit insula Tidore, pornind spre sud.

CORABIA „VICTORIA" ĪNCHEIE PRIMA CĂLĂTORIE IN JURUL LUMII

■ ii

La sfīrsitul lunii ianuarie 1522, un pilot malaez a condus „Victoria na la insula Timor. La 13 februarie, spaniolii au parasit Timor si ^a^ irnit īn directia sud-vest, spre capul Bunei Sperante. Asadar, īnsotitorii i Magellan au pierdut de trei ori mai mult timp ratacind printre insu­le arhipelagului Malaia decīt a durat traversarea oceanului Pacific-

Elcano a ales dinadins itinerariul cel mai sudic, spre a fi cīt mai de-¹ rte de drumul obisnuit al corabiilor portugheze, pentru ca orice īntil-~e cu ele s-^ar fi putut termina pentru oamenii de pe „Victoria" cu īn" isoarea sau poate chiar cu moartea. īn partea de sud a oceanului Iⁿ' in, marinarii de pe „Victoria" au vazut o singura insula īn dreptul P^a"

MAGELLAN sr PRIMA CĂLĂTORIE IN JURUL LUMII

_o j-< latitudine sudica, probabil insula Amsterdam. La 20 mai _ralelei de³' _QColit capul Bunei Sperante. īn acest moment, din echipaj Victoria ^ ^a_asesera decāt treizeci si cinci de oameni (dintre care patru nu mai ra-rn        _lele Capului Verde (īn dreptul insulei Santiago) au mai

^_ntj_onezj_a. „

^m _numai ca a acoperit suma cheltuita pentru īntreaga expeditie, dar a "dus si un mare cīstig. īn afara de aceasta, guvernul spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri" asupra insulelor Mariane si Filipine, situate īn ocean destul de aproape de tarmurile Asiei si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce.