MAREA EXPEDITIE DIN NORD. CALATORIILE LUI BERING, CIRIKOV SI ALE GRUPULUI LUI SPANBERG. DESCOPERIREA DE CATRE RUSI A AMERICII DE NORD-VEST, A INSULELOR ALEUTINE SI KOMANDORSKIE (COMANDORULUI), PRECUM SI A DRUMULUI NORDIC SPRE JAPONIA

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD. CĂLĂTORIILE LUI BERING,

CIRIKOV sI ALE GRUPULUI LUI SPANBERG. DESCOPERIREA

DE CĂTRE RUsI A AMERICII DE NORD-VEST, A INSULELOR

ALEUTINE sI KOMANDORSKIE (COMANDORULUI), PRECUM

sI A DRUMULUI NORDIC SPRE JAPONIA

ORGANIZAREA sI SARCINILE EXPEDIŢIEI

jjiⁿ *'33, guvernul a numit pe Vitus Bering în fruntea unei noi expe-dlntre°^{U Sa}.^ⁿ^ foarte ample, dîndu-i "ca secund, un alt capitan destoinic, rusi" - Aleksei Ilici Cirikov. Sarcinile erau împartite în felul

^este numita adesea cea de a doua expeditie în Kamciatka a lui Bering si Cirikov.

5 J 2                           DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

urmator: Bering si Cirikov trebuiau sa traverseze Siberia si _Sa ^^ Ohotsk sau din Kamciatka pentru a explora tarmurile opuse ale a ^e de nord ("cautarea tarmurilor americane pornind din Kamciatka"^ Spanberg - al doilea secund al lui Bering - trebuia sa noteze ^ insulele Kurile, iar apoi sa navigheze spre Japonia si sa stabileai ^ tura cu aceasta ("observarea si cautarea drumului pîna în J °^a %^a-Cîteva grupuri ale expeditiei trebuiau sa noteze pe harta tarmurilp^Ollia")-ale Rusiei, de la Arhangelsk pîna în regiunea cea mai îndepartar °^rdice nord-est si, pe masura posibilitatilor, pîna în Kamciatka, pentru ^{de la} tarea caii maritime de nord ("pentru a stabili. . . daca exista vreo _t°^erce~ prin Marea de miazanoapte"). In sfîrsit, asa-numitul "grup ac/⁶^⁶ trebuia sa exploreze regiunile interioare din Siberia. Activitatea tiei trebuia sa se încheie dupa sase ani, dar de fapt ea s-a mai cîtiva ani.

Conducerea tuturor grupurilor acestei expeditii geografice - cea m ■ amre de pîna atunci prin amploarea sarcinilor sale, marimea teritoriulu' studiat si numarul participantilor - a fost încredintata lui Bering De fapt însa, cînd Bering a trecut din Iakutsk la Ohotsk, sub comanda sa n-a mai ramas, în afara de propriul sau grup, decît grupul lui Spanberg pe cînd grupurile nordice lucrau independent, fiind direct subordonate colegiului Amiralitatii (Departamentul marinei). Pentru cercetarile stiin­tifice, Academia de stiinte a trimis cu expeditia cîtiva profesori si stu­denti. Acest grup este denumit de obicei "Grupul academic al Marii expeditii din nord".

La sfîrsitul celui de-al doilea an, grupul de avangarda al expeditiei a sosit la Ohotsk si a început sa construiasca corabiile. Bering însa a stat timp de trei ani la Iakutsk, unde s-au adunat în cele din urma vreo 800 de membri ai diferitelor grupuri. Erau printre ei ofiteri, unii cu neveste si copii, oameni de stiinta, topografi, muncitori, marinari, soldati si deportati, care urmau sa transporte încarcaturile din Iakutsk. Autori­tatile de îa Petersburg si-au pierdut rabdarea si i-au taiat capitanului comandor Bering, care era prea încet si precaut, solda suplimentara. Atunci Bering a plecat la Ohotsk, dar si aici a mai stat înca trei ani.

In cele din urma nemultumirea colegiului Amiralitatii a atins culmea-
"Din rapoartele primite de Colegiu se vede doar ca se strînge lemn, se
construiesc corabii si se cos pînze. Nu se arata însa cînd va fi totul ga
ji se va porni la drum". si Amiralitatea observa, pe buna dreptate. ^
"lemnul ar fi trebuit sa fie de mult pregatit, vasele construite si P¹"^
:usute" si îi cerea lui Bering ,,sa porneasca la drum fara nici o mtir
)i sa.nu mai trimita scrisori de prisos". «^j

Bering a fost nevoit sa plece din Ohotsk în Kamciatka. Vremea ^_._
naintata (septembrie), el a hotarît sa ramîna la iernat pe tarmul ^r _cO,
:ean al Kamciatkai, lînga estuarul Avacia, într-un port minunat ^ ^
)erit de marinarii sai, pe care el 1-a denumit Petropaviovsk, dup ^
ioua vase ale expeditiei "Sv. Pio.tr-' ("Sfîntul Petru") si »^Sv'
"Sfîntul Pavel"). p^ers^

La 5 iunie 1741, opt ani dupa plecarea expeditiei din f ci      ^ _e\ 3ering si Cirikov au pornit spre tarmurile Americii. Fiecare di

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

^^;jt^

Portul Petropaviovsk (dupa S. Kraseninnikov).

comanda un vas cu o capacitate de circa 100 de tone si un echipaj de 75 -de oameni. Pe corabia "Sv. Piotr" comandata de Bering, se afla tîna-rul savant Georg Wilhelm Steller, care a devenit vestit prin descrierea acestei calatorii.

CĂLĂTORIA LUI BERING, DESCOPERIREA AMERICII DE NORD-VEST sI A INSULELOR DIN GOLFUL ALASKA

Bering s-a îndreptat întîi spre sud-est, în directia paralelei de 45° latitudine nordica, în cautarea inexistentei "Ţari a lui Joao da Gama". Dupa ce au pierdut fara rost mai bine de o saptamîna, cele doua corabii su pornit spre nord-est. La 21 iunie vasele s-au despartit pentru totdea-Corabia "Sv. Piotr" comandata de Bering si-a continuat singura ui spre rasarit. Dupa o calatorie de o luna si jumatate, socotind din * P^lecarii din portul Petropavlovsk, la 17 iulie 1741, în dreptul para-\arL î °¹⁴' ^latitudin« nordica, corabia "Sv. Piotr" a atins, în sfîrsit, sir d ^arnerican si navigînd de-a lungul lui echipajul a vazut marele acela .^mUn*^{i St}- ^Elias (^Sv- ^Ilia)> ^acoP^{erit de} zapada, precum si piscul cu vî_rfy^s. ^nume (muntele St. Elias, 5 488 m, unul dintre cele mai înalte E^ntru America de nord). Toti oamenii de pe vas îl felicitau pe Bering nu nian^³¹"⁸³ descoperire. Capitanul-comandor, în vîrsta de 60 de ani, U trirrd ^{ta îns}a nici un fel de bucurie la vederea tarmului spre care nu sti_a^Sese P^entru prima oara în urma cu saptesprezece ani Petru I. El Precis unde se afla si era nelinistit pentru ziua de mîine.

^aescoperiril_or geografice I [I.

DESCOPERIRILE &EOGPAP1CE DIN EPOCA MODERNA

Cînd corabia s-a apropiat mai mult de coasta, echipajul a
tarm jos si neted. O padure de brazi înalti si drepti se întindea
pîna la mare. Atunci, Bering a cotit spre apus si, înaintînd i
lungul coastei, a descoperit, dupa doua zile, o insula mica (R
Bering a trimis pe insula o barca, pentru a umple cîteva butoiase
de baut, sub comanda timonierului sef Sofron Feodorovici Hitro-^
n-a prea vrut sa-1 lase pe tarm pe naturalistul Steller. Acesta s-a
mai tîrziu ca pentru pregatirea expeditiei s-au pierdut 10 ani, iar r>
cercetari i s-au dat numai 10 ore, ca si cum expeditia ar fi avut ca
unic "sa aduca din America în Asia apa americana". Apatic (sau
bolnav), capitanul-comandor n-a coborît, dupa cit se pare, niciodar
tarmul american. ^a P⁶

Fara sa fi umplut toate butoiasele cu apa dulce, Bering a paiast insula si s-a îndreptat spre sud-vest, în directia probabila a tarmului ca¹ se zarea doar din cînd în cînd spre nord, în ceata... Dupa o zi, l_a 9fi iulie, oamenii de pe "Sv. Piotr" au zarit tarmul înalt al unui pamînt necu­noscut, probabil Kodiak, cea mai mare dintre insulele din golful Alaska Dupa o saptamîna, pe ceata, corabia s-a apropiat mai mult de tarmul, continentului - de îngusta peninsula Alaska, unde se zareau munti aco periti de zapada. O treime din echipaj suferea de scorbut si, în afara de aceasta, lipsea apa de baut.

La 3 august a fost descoperita insula "Cetoasa" (la propunerea navi­gatorului englez George Vancouver, de la sfîrsitul secolului al XVIII-lea, numele ei a fost schimbat în insula Cirikov). La 5 august au fost descoperite insulele Evdokeev (sau Semidi) lînga tarmurile peninsulei Alaska. Corabia ,Sv. Piotr" naviga de trei saptamîni în volte, pe un puternic vînt potriv-lic si în tot acest timp a înaintat foarte putin spre sud-vest. Scorbutul acea ravagii. La 10 august consiliul ofiterilor convocat de Bering a hota-ît ca expeditia sa porneasca direct spre Kamciatka. Prima victima-din ;chipaj a fost marinarul Nikita sumaghin; Bering a dat numele sau insu-elor descoperite la 29 august în dreptul extremitatii de sud-vest a Alaskai. ja 31 august sumaghin a fost înmormîntat pe una dintre aceste insule. "orabia a stationat aici timp de o saptamîna si cu acest prilej marinarii u întîlnit pentru prima oara "americani" - aleutini, cum au început a-i denumeasca dupa cîtiva ani rusii.

DESCOPERIREA INSULELOR ALEUTINE sI COMANDORULUI; MOARTEA LUI BERING

Dupa ce a parasit insulele sumaghin, vasul a înaintat tot timpul sfff
est, în largul marii. Uneori se zarea la nord pamîntul si marinarii so
;au ca este tarmul Americii, pe cînd în realitate erau insulele Aleuti-
a 25 septembrie au fost zarite mai multe insule, probabil din
mtral al arhipelagului Aleutinelor, iar la 25-29 octombrie, trei
in grupul vestic (Blijnie ostrova - Aleutine apropiate). t"

Aproape tot timpul marea a fost agitata si corabia era pu SL aluri ca "un butuc". Echipajul ducea lipsa de apa si provizii. In ^sl aparut în zare un tarm înalt (4 noiembrie). Marinarii, care pierea tuza scorbutului, foamei, frigului si muncii istovitoare, au crezut c

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

Bering

- -.- Cirikov
0 500km

Calatoria lui Bering si Cirikov din 1741.

ajuns în Kamciatka. Intrucît nu s-a gasit un loc potrivit pentru acostare, s-a aruncat ancora la o oarecare distanta de tarm, lînga stînci. In doua rinduri otgoanele ancorei s-au rupt. Pe neasteptate, un val înalt a arun­cat corabia peste sirul de stînci, mai aproape de tarm, într-un golf cu apa destul de linistita si' de adînca. Era un adevarat noroc dupa atîtea nenorociri. S-a hotarît debarcarea.

Pe tarm oamenii au sapat în nisip bordeie si le-au acoperit cu pînze. Cînd s-a terminat transportul bolnavilor si al proviziilor pe tarm, numai zece oameni se mai puteau tine pe picioare. Douazeci de marinari muri­sera, iar ceilalti erau bolnavi de scorbut. Bering a zacut o luna întreaga intr-un bordei, pe jumatate acoperit cu nisip ca sa-i fie mai cald. Bl a ^unt la 8 decembrie 1741. Insula unde acostase corabia a primit mai Ze^¹¹^^{1 riurrLe}'^^e de insula Bering, iar tot arhipelagul a fost denumit insu-^e Comandorului, în cinstea defunctului capitan-comandor. Marea desco-Puti ."^P^itia lui Dejnev si Popov, pe care Bering navigase atît de toare ^sl . ^{rezultate în 1728}' ^a P^rimit numele de marea Bering¹, strîm- ^{îrin Care nu e}^ ^{a trecut} primul, ci tot expeditia lui Dejnev si ^{Care nu e}^ ^a î^nsemna^-° pe harta, ci Feodorov si Gvozdev, a strîmtoarea Bering. Asa cum s-a întîimplat cu 130 de ani navigator nenorocos - Henry Hudson, nefericitului Vitus Bering i-a fost harazita abia dupa moarte o glorie

*n 174] ti .

int> _ ■,. > _t>ermg _a navigat tot timpul mai la sud de peninsula Alaska si de insulele

m oceanul Pacific, iar nu în marea care îi poarta numele.

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA.

.IERNATUL

"SV. PIOTR" PE INSULA sI ÎNTOARCEREA IN

Dupa moartea lui Berir, manda a fost preluata de 1 nentul Sven (Xaveri) La viei Wachsel, originar di_n care ramasese ofiterul cu cel mai înalt de pe corabie. Wa? sel era însotit în aceasta calâto de fiul sau Lorenz (Lavrenti) ^ baiat de zece ani, care a rezisfet la toate încercarile.

In timpul iernii, oameni tri­misi anume au ocolit noul pa-mînt si s-au convins ca se afla pe o insula. Dar tot ei au desco­perit în apus busteni din Kam-ciatka aruncati pe tarm, sfarîma-turi de barci, sanii etc. Multora li se parea ca pe vreme senina se vad spre vest dealuri înalte, a-coperite de zapada¹.

In cursul primelor doua luni ale iernatului au mai murit zece oameni. Cei ce au scapat au ra­mas pîna în vara anului 1742 pe insula care pîna atunci nu fusese locuita. Fiecare capata 250-400 g de faina pe zi. Ei vînau animale de mare si aveau carne suficien­ta. Nu le lipsea nici combustibi­lul, deoarece valurile aruncau pe tarm multi copaci. In timpul ier; nii marea nu îngheta. Pe ins"* erau foarte multe vulpi albastre, lînga tarmuri o multime de a^ numiti castori de Kamciatka l dre marine), precum si ^mam __e uriase, dar blînde-vaci de i»* ^ acum disparute; primavara a _g parut nenumarati ursi de *,__ Echipajul se îndeletnicea ^cU_ceaSta toarea, foarte usoara P^{e a}

De la insula Bering P¹¹?^; s»¹ mul cel mai apropiat al Karnc^ia ^ vreo 200 km, asa ca este vorba, de o iluzie optica.

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

animalele nu vazusera pîna atunci omul si de aceea nu se iru>^^â' ^a el Toate problemele erau rezolvate în comun. _terneau ^de ' _aU desfacut corabia pe jumatate distrusa si din ceea ce mai "

Marinar _mceput sa construiasca în primavara anului 1742 un nou _ramas^ese -_rtli_a i__au dat de asemenea numele de "Sv. Piotr". Printre vas ^iriic'. +f_monieri nu exista nici un specialist în constructii navale, iar ofiteri si dulgheri murisera de scorbut. Noul vas a fost construit de toti cei H? starodubtev din Krasnoiarsk, care la Ohotsk lucrase ca cazacul ^_or i_a constructia vaselor expeditiei, si totusi s-a descurcat simplu n* g_ven Wachsel scria ca "nu crede sa fi putut face fata fara foarte v ■ ^_a p_rOp_Unerea lui Wachsel, Starodubtev a fost înnobilat ajutorul iui .

1744

r nstructia noului vas a fost începuta la 5 mai 1742 si terminata dupa

. luni La 9 august el a fost lansat pe apa. Vasul era lung de 11 mtr si fTde 3Î^{7 mtr}- ^{Pe cora}kie ^s-au îmbarcat 46 de oameni si, fireste, înghe-

ala era îngrozitoare. Expeditia a iesit în larg la 13 august si marinarii ^Su atins Kamciatka dupa patru zile, în dreptul aceleiasi paralele pe care este situata insula Bering (capul Kronotki - 54°45' latitudine nordica). Marinarii nu s-au putut hotarî sa debarce aici si s-au îndreptat spre Petropavlovsk (53° latitudine nordica), dar, din cauza acalmiei sau a vînturilor potrivnice, au fost nevoiti sa înainteze în cea mai mare parte cu vîslele si au debarcat la Petropavlovsk abia la 26 august.

CĂLĂTORIA LUI CIRIKOV, DESCOPERIREA AMERICII DE NORD-VEST sI A INSULELOR AMERICANE

Pierzînd din vedere la 21 iunie vasul lui Bering, Cirikov care se afla pe corabia "Sv. Pavel" a pornit în directia est, iar apoi spre est-nord-est. Dupa o calatorie de sase saptamâni, socotind din ziua cînd a plecat din portul Petropavlovsk, în noaptea de 15 spre 16 iulie el a vazut primul pamînt american la 55°36' latitudine nordica. Ţarmul era muntos si aco­perit de padure care cobora pîna la mare (insula Printul Galilor). El nu s-a înselat socotind ca acest pamînt este "adevarata" America. In cautarea unui port prielnic, Cirikov a cotit spre nord-vest si dupa doua zile, gasind un loc potrivit, a trimis pe tarm (insula Ciciagov sau insula Iakobi) în ercetare unsprezece oameni înarmati, iar dupa o saptamîna de asteptare zadarnica, înca patru. Toti au disparut fara urme.

p p g

_in sPe apus si a zarit muntii St. Elias, cel mai înalt lant muntos
ng- ^mm.^ca de nord, pe care-1 vazuse cu cîteva zile înainte Bering;,
^Peni^ i, descoperita de el, corabia a cotit spre sud-vest.

^aceasta peninsula, la 1-3 august au fost descoperite marile ^ i Kodiak (aceasta din urma poate a doua oara, dupa

^{aUZa aca}l^miei si a ceturilor, corabia a facut de aici pîna în portul zece saptamîni. Pe drum au fost descoperite cîteva dintre

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

Aleutini (dupa 5. Krasemnnikov).

insulele Aleutine: la 5 septembrie - Umnak, din grupul Lisie (Fox Islands - insulele Vulpii), cea mai apropiata de peninsula Alaska; la 10 septem­brie - Adak, din grupul central, denumite mai tîrziu insulele Andreianov (aici marinarii de pe "Sv. Pavel" au întîlnit pentru prima oara aleutini); la 22 septembrie - Agattu si Attu, din grupul insulelor Apropiate; la 10 octombrie 1741 corabia "Sv. Pavel" s-a întors în portul Petropavlovsk. Pe drum au murit de scorbut sase oameni.

Raportul înaintat de A. I. Cirikov la 7 decembrie 1741 Colegiului Amiralitatii cu privire la rezultatele calatoriei sale reprezinta prima de­scriere din istorie a tarmurilor de nord-vest ale Americii.

In mai-iunie 1742, Cirikov a repetat pe corabia "Sv. Pavel" calatoria la est de Kamciatka, dar a ajuns numai pîna la insula Attu, pe care o niai vazuse cu un an în urma si s-a întors din pricina cetii si a vînturiio^ potrivinice. La înapoiere, el a descoperit, la 21 iunie, a doua oara dup Bering, despre care nu avea nici o stire, insula Bering, unde atunci mai aflau înca oamenii de pe "Sv. Piotr". El a ocolit-o pe la sud, a na ^ gat în apropierea ei timp de doua zile, dar cînd ceata a acoperit insu pornit mai departe, spre Kamciatka. El s-a întors la Petropavlovs ziua de 1 iunie. Cirikov a rugat Colegiul Amiralitatii sa fie rechema ^ Siberia la Petersburg, ceea ce s-a întîmplat abia în 1746. Iar dupa ani, în 1748, a murit la Petersburg.

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

_AFIEREA ARHIPELAGULUI KURILELOR DE CĂTRE GRUPUL ^CAHT ANBERG sI DESCOPERIREA DRUMULUI NORDIC SPRE JAPONIA

um a^m aratat mai sus, Martin Petrovici Spanberg a fost numit al grupului care trebuia sa descopere drumul spre Japonia, editia sa s-au construit la Ohotsk doua corabii si s-a reparat o a pentru exp^^^ corabii era comandata de Spanberg, alta, de Vilim Valton,

treia- ^ⁿ^j^ Anglia, iar a treia, de Aleksei Elizarovici Selting (fiul unui _originar a

olandez)- _vase au plecat din Ohotsk la 18 iunie 1738, au traversat

Ohotsk în directia sud-est si s-au oprit la varsarea rîului Bolsaia

"^K^ciatka. La 5 iulie ele au plecat din Bolseretk si s-au îndreptat spre

"h ^)upa patru zile vasul comandat de Selting a ramas în urma (în ziua

"toare s-a întors din drum); dupa alte cinci zile - la 24 iulie - a ^U-mas în urma si Valton; Spanberg si-a continuat singur drumul spre ^ra"urest de-a lungul arhipelagului Kurilelor. Descriindu-le, Spanberg a ^S"uns j^_a i_a strîmtoarea De Vries - la sud de insula Urup (46° latitudine nordica), pe care a ocolit-o, crezînd ca are de-a face cu un arhipelag, dupa cum se vede din harta prezentata de el. Desi vremea era buna, Spanberg n-a îndraznit sa mearga singur mai departe spre Japonia si s-a întors la gurile rîului Bolsaia (17 august); mai tîrziu a sustinut ca s-a întors din lipsa de provizii.

Valton, care se despartise de Spanberg, a înaintat spre sud mult mai departe decît acesta. El a ajuns pîna la paralela de 43°20', adica pîna la extremitatea estica a insulei Hokkaido (peninsula Nemuro) si a trecut pe harta 26 de insule. El s-a întors la Bolseretk cu zece zile mai tîrziu decît Spanberg. Acesta 1-a acuzat pe Valton ca s-a despartit intentionat de el. Toate cele trei corabii au iernat la Bolseretk. In timpul iernatului, mari­narii au construit din lemn de mesteacan o goeleta mare cu optsprezece vîsle, careia i s-a dat numele de "Bolseretk", dar careia i se spunea mai des pur si simplu "Beriozovka"¹. Spanberg a numit comandant al ei pe Vasili Ert.

La 21 mai 1739, grupul Iui Spanberg, alcatuit din patru vase, a iesit din rîul Bolsaia si dupa patru zile a ajuns în insulele Kurile de nord. ■ici, Spanberg 1-a mutat pe Valton pe vechea corabie "Sv. Gavril". La 1 e cele patru vase au pornit de-a dreptul spre sud pîna la paralela de ^atitudine nordica în cautarea "Ţarii lui Joâo da Gama". Negasind-o "" a pornit spre sud-vest. La 39°30' latitudine nordica, Valton s-a din nou de Spanberg. In dreptul paralelei de 39° latitudine nor-celelalte trei corabii au cotit spre vest, s-^au apropiat la 16 iunie de sud H        ⁿ°rd-est al insulei Honsiu si au navigat timp de sase zile spre ^a lungul tarmului. Dupa cît se pare, ele s-au oprit în regiunea Sendai (între 38° si 38° 15' latitudine nordica); potrivit rapoarte-]aponezii au vazut acolo la 17-21 iunie 1739 doua-trei vase necu-^aponezii nu s-au aratat ostili. Spanberg, însa, n-a îndraznit sa tarm si, fara a-si lua macar o cantitate suficienta de provizii

Cerioza înseamna mesteacan (n. tt.)

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

Orumurile urmcite i!e Spanbertt st Valton -
in I73S- 17.Î9 ~

Drumurile urmate de Spanberg si Walton în anii 1738-1739.

nordica a aruncat ancora
o insula mica (probabil din grupul Idu Sititâ), unde a stat o zi. In ^lU '
Valton s-a întors pe rîul Bolsaia, iar de acolo la Ohotsk. _im

In toamna anului 1741, Spanberg a trimis din Ohotsk pe Selting ^^
preuna cu geodezul Mihail Gvozdev sa exploreze coasta vestica a _ ^
Ohotsk. în septembrie, ei au cercetat litoralul pîna la gurile riuiui ,_g
iar apoi, cautînd un loc potrivit pentru ancorare, au cercetat w
santar. . j_apo-

In 1742, Spanberg a încercat din nou sa ajunga din BolseretK u _g. _aU nia. De data aceasta el 1-a luat numai pe Selting. Cu doua coraW ^ _a ajuns pîna la 39°30' latitudine nordica (latitudinea partii de nor ^ insulei Honsiu), unde vasele s-au pierdut în ceata unul de altui-

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

it j_mediat înapoi, iar Selting a mai ajuns pînâ la paralela de fcg f wi+udine nordica, dupa care a facut cale întoarsa. S°30 ^la _st 1742, explorînd cu un alt vas partea de sud a marii Ohotsk, în ^aU^_apropi_at la 50°10' latitudine nordica de tarmul rasaritean al gelting J'kalin, pe care, bazîndu-se pe harta lui De Vries, 1-a luat drept Insulei o gj' _a (.Q^oj-ît mai întîi spre sud pîna la 45°34' latitudine nordica, "ŢaraJf^ ^ latitudinea strîmtorii La Perouse, n-a observat-o (ca si De _adicâ PJ. _pri_cina cetii si a pornit înapoi. El a mers spre nord de-a lungul Vries) _rasaritean al insulei Sahalin, pe atunci complet necunoscut, si ^tarmmarea Ohotsk s-a întors la Ohotsk.

P^rin "_oanberg s-a dovedit a fi un conducator foarte prost pentru o expe- de explorare, manifestînd în acei ani o "prudenta excesiva", care se _{a cU} lasitatea, spirit banuitor, o fire certareata si invidie fata de fTrii mai norocosi. Cu toate acestea, participantii la expeditie au obtinut .moortante rezultate geografice; a fost trecut pe harta (desi foarte nepre-iar în parte gresit) tot sirul insulelor Kurile de la "Kamciatski Nos" °îna la insula Hokkaido, o parte din coasta vestica a marii Ohotsk, tarmul de nord-est al insulei Sahalin (trecuta de altfel nu ca insula, ci ca pen­insula a Asiei) si o parte din Japonia de nord. Aceste realizari au fost folosite la întocmirea partii rasaritene a "Hartii generale a Imperiului rus", editata de Academia de stiinte din Petersburg în 1745.