MAREA EXPEDITIE DIN NORD. CALATORIILE LUI BERING, CIRIKOV SI ALE GRUPULUI LUI SPANBERG. DESCOPERIREA DE CATRE RUSI A AMERICII DE NORD-VEST, A INSULELOR ALEUTINE SI KOMANDORSKIE (COMANDORULUI), PRECUM SI A DRUMULUI NORDIC SPRE JAPONIA

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD. CĂLĂTORIILE LUI BERING,

CIRIKOV sI ALE GRUPULUI LUI SPANBERG. DESCOPERIREA

DE CĂTRE RUsI A AMERICII DE NORD-VEST, A INSULELOR

ALEUTINE sI KOMANDORSKIE (COMANDORULUI), PRECUM

sI A DRUMULUI NORDIC SPRE JAPONIA

ORGANIZAREA sI SARCINILE EXPEDIŢIEI

jjiⁿ *'33, guvernul a numit pe Vitus Bering īn fruntea unei noi expe-dlntre°^{U Sa}.^ⁿ^ foarte ample, dīndu-i "ca secund, un alt capitan destoinic, rusi" - Aleksei Ilici Cirikov. Sarcinile erau īmpartite īn felul

^este numita adesea cea de a doua expeditie īn Kamciatka a lui Bering si Cirikov.

5 J 2                           DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

urmator: Bering si Cirikov trebuiau sa traverseze Siberia si _Sa ^^ Ohotsk sau din Kamciatka pentru a explora tarmurile opuse ale a ^e de nord ("cautarea tarmurilor americane pornind din Kamciatka"^ Spanberg - al doilea secund al lui Bering - trebuia sa noteze ^ insulele Kurile, iar apoi sa navigheze spre Japonia si sa stabileai ^ tura cu aceasta ("observarea si cautarea drumului pīna īn J °^a %^a-Cīteva grupuri ale expeditiei trebuiau sa noteze pe harta tarmurilp^Ollia")-ale Rusiei, de la Arhangelsk pīna īn regiunea cea mai īndepartar °^rdice nord-est si, pe masura posibilitatilor, pīna īn Kamciatka, pentru ^{de la} tarea caii maritime de nord ("pentru a stabili. . . daca exista vreo _t°^erce~ prin Marea de miazanoapte"). In sfīrsit, asa-numitul "grup ac/⁶^⁶ trebuia sa exploreze regiunile interioare din Siberia. Activitatea tiei trebuia sa se īncheie dupa sase ani, dar de fapt ea s-a mai cītiva ani.

Conducerea tuturor grupurilor acestei expeditii geografice - cea m ■ amre de pīna atunci prin amploarea sarcinilor sale, marimea teritoriulu' studiat si numarul participantilor - a fost īncredintata lui Bering De fapt īnsa, cīnd Bering a trecut din Iakutsk la Ohotsk, sub comanda sa n-a mai ramas, īn afara de propriul sau grup, decīt grupul lui Spanberg pe cīnd grupurile nordice lucrau independent, fiind direct subordonate colegiului Amiralitatii (Departamentul marinei). Pentru cercetarile stiin­tifice, Academia de stiinte a trimis cu expeditia cītiva profesori si stu­denti. Acest grup este denumit de obicei "Grupul academic al Marii expeditii din nord".

La sfīrsitul celui de-al doilea an, grupul de avangarda al expeditiei a sosit la Ohotsk si a īnceput sa construiasca corabiile. Bering īnsa a stat timp de trei ani la Iakutsk, unde s-au adunat īn cele din urma vreo 800 de membri ai diferitelor grupuri. Erau printre ei ofiteri, unii cu neveste si copii, oameni de stiinta, topografi, muncitori, marinari, soldati si deportati, care urmau sa transporte īncarcaturile din Iakutsk. Autori­tatile de īa Petersburg si-au pierdut rabdarea si i-au taiat capitanului comandor Bering, care era prea īncet si precaut, solda suplimentara. Atunci Bering a plecat la Ohotsk, dar si aici a mai stat īnca trei ani.

In cele din urma nemultumirea colegiului Amiralitatii a atins culmea-
"Din rapoartele primite de Colegiu se vede doar ca se strīnge lemn, se
construiesc corabii si se cos pīnze. Nu se arata īnsa cīnd va fi totul ga
ji se va porni la drum". si Amiralitatea observa, pe buna dreptate. ^
"lemnul ar fi trebuit sa fie de mult pregatit, vasele construite si P¹"^
:usute" si īi cerea lui Bering ,,sa porneasca la drum fara nici o mtir
)i sa.nu mai trimita scrisori de prisos". «^j

Bering a fost nevoit sa plece din Ohotsk īn Kamciatka. Vremea ^_._
naintata (septembrie), el a hotarīt sa ramīna la iernat pe tarmul ^r _cO,
:ean al Kamciatkai, līnga estuarul Avacia, īntr-un port minunat ^ ^
)erit de marinarii sai, pe care el 1-a denumit Petropaviovsk, dup ^
ioua vase ale expeditiei "Sv. Pio.tr-' ("Sfīntul Petru") si »^Sv'
"Sfīntul Pavel"). p^ers^

La 5 iunie 1741, opt ani dupa plecarea expeditiei din f ci      ^ _e\ 3ering si Cirikov au pornit spre tarmurile Americii. Fiecare di

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

^^;jt^

Portul Petropaviovsk (dupa S. Kraseninnikov).

comanda un vas cu o capacitate de circa 100 de tone si un echipaj de 75 -de oameni. Pe corabia "Sv. Piotr" comandata de Bering, se afla tīna-rul savant Georg Wilhelm Steller, care a devenit vestit prin descrierea acestei calatorii.

CĂLĂTORIA LUI BERING, DESCOPERIREA AMERICII DE NORD-VEST sI A INSULELOR DIN GOLFUL ALASKA

Bering s-a īndreptat īntīi spre sud-est, īn directia paralelei de 45° latitudine nordica, īn cautarea inexistentei "Ţari a lui Joao da Gama". Dupa ce au pierdut fara rost mai bine de o saptamīna, cele doua corabii su pornit spre nord-est. La 21 iunie vasele s-au despartit pentru totdea-Corabia "Sv. Piotr" comandata de Bering si-a continuat singura ui spre rasarit. Dupa o calatorie de o luna si jumatate, socotind din * P^lecarii din portul Petropavlovsk, la 17 iulie 1741, īn dreptul para-\arL ī °¹⁴' ^latitudin« nordica, corabia "Sv. Piotr" a atins, īn sfīrsit, sir d ^arnerican si navigīnd de-a lungul lui echipajul a vazut marele acela .^mUn*^{i St}- ^Elias (^Sv- ^Ilia)> ^acoP^{erit de} zapada, precum si piscul cu vī_rfy^s. ^nume (muntele St. Elias, 5 488 m, unul dintre cele mai īnalte E^ntru America de nord). Toti oamenii de pe vas īl felicitau pe Bering nu nian^³¹"⁸³ descoperire. Capitanul-comandor, īn vīrsta de 60 de ani, U trirrd ^{ta īns}a nici un fel de bucurie la vederea tarmului spre care nu sti_a^Sese P^entru prima oara īn urma cu saptesprezece ani Petru I. El Precis unde se afla si era nelinistit pentru ziua de mīine.

^aescoperiril_or geografice I [I.

DESCOPERIRILE &EOGPAP1CE DIN EPOCA MODERNA

Cīnd corabia s-a apropiat mai mult de coasta, echipajul a
tarm jos si neted. O padure de brazi īnalti si drepti se īntindea
pīna la mare. Atunci, Bering a cotit spre apus si, īnaintīnd i
lungul coastei, a descoperit, dupa doua zile, o insula mica (R
Bering a trimis pe insula o barca, pentru a umple cīteva butoiase
de baut, sub comanda timonierului sef Sofron Feodorovici Hitro-^
n-a prea vrut sa-1 lase pe tarm pe naturalistul Steller. Acesta s-a
mai tīrziu ca pentru pregatirea expeditiei s-au pierdut 10 ani, iar r>
cercetari i s-au dat numai 10 ore, ca si cum expeditia ar fi avut ca
unic "sa aduca din America īn Asia apa americana". Apatic (sau
bolnav), capitanul-comandor n-a coborīt, dupa cit se pare, niciodar
tarmul american. ^a P⁶

Fara sa fi umplut toate butoiasele cu apa dulce, Bering a paiast insula si s-a īndreptat spre sud-vest, īn directia probabila a tarmului ca¹ se zarea doar din cīnd īn cīnd spre nord, īn ceata... Dupa o zi, l_a 9fi iulie, oamenii de pe "Sv. Piotr" au zarit tarmul īnalt al unui pamīnt necu­noscut, probabil Kodiak, cea mai mare dintre insulele din golful Alaska Dupa o saptamīna, pe ceata, corabia s-a apropiat mai mult de tarmul, continentului - de īngusta peninsula Alaska, unde se zareau munti aco periti de zapada. O treime din echipaj suferea de scorbut si, īn afara de aceasta, lipsea apa de baut.

La 3 august a fost descoperita insula "Cetoasa" (la propunerea navi­gatorului englez George Vancouver, de la sfīrsitul secolului al XVIII-lea, numele ei a fost schimbat īn insula Cirikov). La 5 august au fost descoperite insulele Evdokeev (sau Semidi) līnga tarmurile peninsulei Alaska. Corabia ,Sv. Piotr" naviga de trei saptamīni īn volte, pe un puternic vīnt potriv-lic si īn tot acest timp a īnaintat foarte putin spre sud-vest. Scorbutul acea ravagii. La 10 august consiliul ofiterilor convocat de Bering a hota-īt ca expeditia sa porneasca direct spre Kamciatka. Prima victima-din ;chipaj a fost marinarul Nikita sumaghin; Bering a dat numele sau insu-elor descoperite la 29 august īn dreptul extremitatii de sud-vest a Alaskai. ja 31 august sumaghin a fost īnmormīntat pe una dintre aceste insule. "orabia a stationat aici timp de o saptamīna si cu acest prilej marinarii u īntīlnit pentru prima oara "americani" - aleutini, cum au īnceput a-i denumeasca dupa cītiva ani rusii.

DESCOPERIREA INSULELOR ALEUTINE sI COMANDORULUI; MOARTEA LUI BERING

Dupa ce a parasit insulele sumaghin, vasul a īnaintat tot timpul sfff
est, īn largul marii. Uneori se zarea la nord pamīntul si marinarii so
;au ca este tarmul Americii, pe cīnd īn realitate erau insulele Aleuti-
a 25 septembrie au fost zarite mai multe insule, probabil din
mtral al arhipelagului Aleutinelor, iar la 25-29 octombrie, trei
in grupul vestic (Blijnie ostrova - Aleutine apropiate). t"

Aproape tot timpul marea a fost agitata si corabia era pu SL aluri ca "un butuc". Echipajul ducea lipsa de apa si provizii. In ^sl aparut īn zare un tarm īnalt (4 noiembrie). Marinarii, care pierea tuza scorbutului, foamei, frigului si muncii istovitoare, au crezut c

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

Bering

- -.- Cirikov
0 500km

Calatoria lui Bering si Cirikov din 1741.

ajuns īn Kamciatka. Intrucīt nu s-a gasit un loc potrivit pentru acostare, s-a aruncat ancora la o oarecare distanta de tarm, līnga stīnci. In doua rinduri otgoanele ancorei s-au rupt. Pe neasteptate, un val īnalt a arun­cat corabia peste sirul de stīnci, mai aproape de tarm, īntr-un golf cu apa destul de linistita si' de adīnca. Era un adevarat noroc dupa atītea nenorociri. S-a hotarīt debarcarea.

Pe tarm oamenii au sapat īn nisip bordeie si le-au acoperit cu pīnze. Cīnd s-a terminat transportul bolnavilor si al proviziilor pe tarm, numai zece oameni se mai puteau tine pe picioare. Douazeci de marinari muri­sera, iar ceilalti erau bolnavi de scorbut. Bering a zacut o luna īntreaga intr-un bordei, pe jumatate acoperit cu nisip ca sa-i fie mai cald. Bl a ^unt la 8 decembrie 1741. Insula unde acostase corabia a primit mai Ze^¹¹^^{1 riurrLe}'^^e de insula Bering, iar tot arhipelagul a fost denumit insu-^e Comandorului, īn cinstea defunctului capitan-comandor. Marea desco-Puti ."^P^itia lui Dejnev si Popov, pe care Bering navigase atīt de toare ^sl . ^{rezultate īn 1728}' ^a P^rimit numele de marea Bering¹, strīm- ^{īrin Care nu e}^ ^{a trecut} primul, ci tot expeditia lui Dejnev si ^{Care nu e}^ ^a ī^nsemna^-° pe harta, ci Feodorov si Gvozdev, a strīmtoarea Bering. Asa cum s-a īntīimplat cu 130 de ani navigator nenorocos - Henry Hudson, nefericitului Vitus Bering i-a fost harazita abia dupa moarte o glorie

*n 174] ti .

int> _ ■,. > _t>ermg _a navigat tot timpul mai la sud de peninsula Alaska si de insulele

m oceanul Pacific, iar nu īn marea care īi poarta numele.

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA.

.IERNATUL

"SV. PIOTR" PE INSULA sI ĪNTOARCEREA IN

Dupa moartea lui Berir, manda a fost preluata de 1 nentul Sven (Xaveri) La viei Wachsel, originar di_n care ramasese ofiterul cu cel mai īnalt de pe corabie. Wa? sel era īnsotit īn aceasta calāto de fiul sau Lorenz (Lavrenti) ^ baiat de zece ani, care a rezisfet la toate īncercarile.

In timpul iernii, oameni tri­misi anume au ocolit noul pa-mīnt si s-au convins ca se afla pe o insula. Dar tot ei au desco­perit īn apus busteni din Kam-ciatka aruncati pe tarm, sfarīma-turi de barci, sanii etc. Multora li se parea ca pe vreme senina se vad spre vest dealuri īnalte, a-coperite de zapada¹.

In cursul primelor doua luni ale iernatului au mai murit zece oameni. Cei ce au scapat au ra­mas pīna īn vara anului 1742 pe insula care pīna atunci nu fusese locuita. Fiecare capata 250-400 g de faina pe zi. Ei vīnau animale de mare si aveau carne suficien­ta. Nu le lipsea nici combustibi­lul, deoarece valurile aruncau pe tarm multi copaci. In timpul ier; nii marea nu īngheta. Pe ins"* erau foarte multe vulpi albastre, līnga tarmuri o multime de a^ numiti castori de Kamciatka l dre marine), precum si ^mam __e uriase, dar blīnde-vaci de i»* ^ acum disparute; primavara a _g parut nenumarati ursi de *,__ Echipajul se īndeletnicea ^cU_ceaSta toarea, foarte usoara P^{e a}

De la insula Bering P¹¹?^; s»¹ mul cel mai apropiat al Karnc^ia ^ vreo 200 km, asa ca este vorba, de o iluzie optica.

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

animalele nu vazusera pīna atunci omul si de aceea nu se iru>^^ā' ^a el Toate problemele erau rezolvate īn comun. _terneau ^de ' _aU desfacut corabia pe jumatate distrusa si din ceea ce mai "

Marinar _mceput sa construiasca īn primavara anului 1742 un nou _ramas^ese -_rtli_a i__au dat de asemenea numele de "Sv. Piotr". Printre vas ^iriic'. +f_monieri nu exista nici un specialist īn constructii navale, iar ofiteri si dulgheri murisera de scorbut. Noul vas a fost construit de toti cei H? starodubtev din Krasnoiarsk, care la Ohotsk lucrase ca cazacul ^_or i_a constructia vaselor expeditiei, si totusi s-a descurcat simplu n* g_ven Wachsel scria ca "nu crede sa fi putut face fata fara foarte v ■ ^_a p_rOp_Unerea lui Wachsel, Starodubtev a fost īnnobilat ajutorul iui .

1744

r nstructia noului vas a fost īnceputa la 5 mai 1742 si terminata dupa

. luni La 9 august el a fost lansat pe apa. Vasul era lung de 11 mtr si fTde 3Ī^{7 mtr}- ^{Pe cora}kie ^s-au īmbarcat 46 de oameni si, fireste, īnghe-

ala era īngrozitoare. Expeditia a iesit īn larg la 13 august si marinarii ^Su atins Kamciatka dupa patru zile, īn dreptul aceleiasi paralele pe care este situata insula Bering (capul Kronotki - 54°45' latitudine nordica). Marinarii nu s-au putut hotarī sa debarce aici si s-au īndreptat spre Petropavlovsk (53° latitudine nordica), dar, din cauza acalmiei sau a vīnturilor potrivnice, au fost nevoiti sa īnainteze īn cea mai mare parte cu vīslele si au debarcat la Petropavlovsk abia la 26 august.

CĂLĂTORIA LUI CIRIKOV, DESCOPERIREA AMERICII DE NORD-VEST sI A INSULELOR AMERICANE

Pierzīnd din vedere la 21 iunie vasul lui Bering, Cirikov care se afla pe corabia "Sv. Pavel" a pornit īn directia est, iar apoi spre est-nord-est. Dupa o calatorie de sase saptamāni, socotind din ziua cīnd a plecat din portul Petropavlovsk, īn noaptea de 15 spre 16 iulie el a vazut primul pamīnt american la 55°36' latitudine nordica. Ţarmul era muntos si aco­perit de padure care cobora pīna la mare (insula Printul Galilor). El nu s-a īnselat socotind ca acest pamīnt este "adevarata" America. In cautarea unui port prielnic, Cirikov a cotit spre nord-vest si dupa doua zile, gasind un loc potrivit, a trimis pe tarm (insula Ciciagov sau insula Iakobi) īn ercetare unsprezece oameni īnarmati, iar dupa o saptamīna de asteptare zadarnica, īnca patru. Toti au disparut fara urme.

p p g

_in sPe apus si a zarit muntii St. Elias, cel mai īnalt lant muntos
ng- ^mm.^ca de nord, pe care-1 vazuse cu cīteva zile īnainte Bering;,
^Peni^ i, descoperita de el, corabia a cotit spre sud-vest.

^aceasta peninsula, la 1-3 august au fost descoperite marile ^ i Kodiak (aceasta din urma poate a doua oara, dupa

^{aUZa aca}l^miei si a ceturilor, corabia a facut de aici pīna īn portul zece saptamīni. Pe drum au fost descoperite cīteva dintre

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

Aleutini (dupa 5. Krasemnnikov).

insulele Aleutine: la 5 septembrie - Umnak, din grupul Lisie (Fox Islands - insulele Vulpii), cea mai apropiata de peninsula Alaska; la 10 septem­brie - Adak, din grupul central, denumite mai tīrziu insulele Andreianov (aici marinarii de pe "Sv. Pavel" au īntīlnit pentru prima oara aleutini); la 22 septembrie - Agattu si Attu, din grupul insulelor Apropiate; la 10 octombrie 1741 corabia "Sv. Pavel" s-a īntors īn portul Petropavlovsk. Pe drum au murit de scorbut sase oameni.

Raportul īnaintat de A. I. Cirikov la 7 decembrie 1741 Colegiului Amiralitatii cu privire la rezultatele calatoriei sale reprezinta prima de­scriere din istorie a tarmurilor de nord-vest ale Americii.

In mai-iunie 1742, Cirikov a repetat pe corabia "Sv. Pavel" calatoria la est de Kamciatka, dar a ajuns numai pīna la insula Attu, pe care o niai vazuse cu un an īn urma si s-a īntors din pricina cetii si a vīnturiio^ potrivinice. La īnapoiere, el a descoperit, la 21 iunie, a doua oara dup Bering, despre care nu avea nici o stire, insula Bering, unde atunci mai aflau īnca oamenii de pe "Sv. Piotr". El a ocolit-o pe la sud, a na ^ gat īn apropierea ei timp de doua zile, dar cīnd ceata a acoperit insu pornit mai departe, spre Kamciatka. El s-a īntors la Petropavlovs ziua de 1 iunie. Cirikov a rugat Colegiul Amiralitatii sa fie rechema ^ Siberia la Petersburg, ceea ce s-a īntīmplat abia īn 1746. Iar dupa ani, īn 1748, a murit la Petersburg.

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

_AFIEREA ARHIPELAGULUI KURILELOR DE CĂTRE GRUPUL ^CAHT ANBERG sI DESCOPERIREA DRUMULUI NORDIC SPRE JAPONIA

um a^m aratat mai sus, Martin Petrovici Spanberg a fost numit al grupului care trebuia sa descopere drumul spre Japonia, editia sa s-au construit la Ohotsk doua corabii si s-a reparat o a pentru exp^^^ corabii era comandata de Spanberg, alta, de Vilim Valton,

treia- ^ⁿ^j^ Anglia, iar a treia, de Aleksei Elizarovici Selting (fiul unui _originar a

olandez)- _vase au plecat din Ohotsk la 18 iunie 1738, au traversat

Ohotsk īn directia sud-est si s-au oprit la varsarea rīului Bolsaia

"^K^ciatka. La 5 iulie ele au plecat din Bolseretk si s-au īndreptat spre

"h ^)upa patru zile vasul comandat de Selting a ramas īn urma (īn ziua

"toare s-a īntors din drum); dupa alte cinci zile - la 24 iulie - a ^U-mas īn urma si Valton; Spanberg si-a continuat singur drumul spre ^ra"urest de-a lungul arhipelagului Kurilelor. Descriindu-le, Spanberg a ^S"uns j^_a i_a strīmtoarea De Vries - la sud de insula Urup (46° latitudine nordica), pe care a ocolit-o, crezīnd ca are de-a face cu un arhipelag, dupa cum se vede din harta prezentata de el. Desi vremea era buna, Spanberg n-a īndraznit sa mearga singur mai departe spre Japonia si s-a īntors la gurile rīului Bolsaia (17 august); mai tīrziu a sustinut ca s-a īntors din lipsa de provizii.

Valton, care se despartise de Spanberg, a īnaintat spre sud mult mai departe decīt acesta. El a ajuns pīna la paralela de 43°20', adica pīna la extremitatea estica a insulei Hokkaido (peninsula Nemuro) si a trecut pe harta 26 de insule. El s-a īntors la Bolseretk cu zece zile mai tīrziu decīt Spanberg. Acesta 1-a acuzat pe Valton ca s-a despartit intentionat de el. Toate cele trei corabii au iernat la Bolseretk. In timpul iernatului, mari­narii au construit din lemn de mesteacan o goeleta mare cu optsprezece vīsle, careia i s-a dat numele de "Bolseretk", dar careia i se spunea mai des pur si simplu "Beriozovka"¹. Spanberg a numit comandant al ei pe Vasili Ert.

La 21 mai 1739, grupul Iui Spanberg, alcatuit din patru vase, a iesit din rīul Bolsaia si dupa patru zile a ajuns īn insulele Kurile de nord. ■ici, Spanberg 1-a mutat pe Valton pe vechea corabie "Sv. Gavril". La 1 e cele patru vase au pornit de-a dreptul spre sud pīna la paralela de ^atitudine nordica īn cautarea "Ţarii lui Joāo da Gama". Negasind-o "" a pornit spre sud-vest. La 39°30' latitudine nordica, Valton s-a din nou de Spanberg. In dreptul paralelei de 39° latitudine nor-celelalte trei corabii au cotit spre vest, s-^au apropiat la 16 iunie de sud H        ⁿ°rd-est al insulei Honsiu si au navigat timp de sase zile spre ^a lungul tarmului. Dupa cīt se pare, ele s-au oprit īn regiunea Sendai (īntre 38° si 38° 15' latitudine nordica); potrivit rapoarte-]aponezii au vazut acolo la 17-21 iunie 1739 doua-trei vase necu-^aponezii nu s-au aratat ostili. Spanberg, īnsa, n-a īndraznit sa tarm si, fara a-si lua macar o cantitate suficienta de provizii

Cerioza īnseamna mesteacan (n. tt.)

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EPOCA MODERNA

Orumurile urmcite i!e Spanbertt st Valton -
in I73S- 17.Ī9 ~

Drumurile urmate de Spanberg si Walton īn anii 1738-1739.

nordica a aruncat ancora
o insula mica (probabil din grupul Idu Sititā), unde a stat o zi. In ^lU '
Valton s-a īntors pe rīul Bolsaia, iar de acolo la Ohotsk. _im

In toamna anului 1741, Spanberg a trimis din Ohotsk pe Selting ^^
preuna cu geodezul Mihail Gvozdev sa exploreze coasta vestica a _ ^
Ohotsk. īn septembrie, ei au cercetat litoralul pīna la gurile riuiui ,_g
iar apoi, cautīnd un loc potrivit pentru ancorare, au cercetat w
santar. . j_apo-

In 1742, Spanberg a īncercat din nou sa ajunga din BolseretK u _g. _aU nia. De data aceasta el 1-a luat numai pe Selting. Cu doua coraW ^ _a ajuns pīna la 39°30' latitudine nordica (latitudinea partii de nor ^ insulei Honsiu), unde vasele s-au pierdut īn ceata unul de altui-

MAREA EXPEDIŢIE DIN NORD

it j_mediat īnapoi, iar Selting a mai ajuns pīnā la paralela de fcg f wi+udine nordica, dupa care a facut cale īntoarsa. S°30 ^la _st 1742, explorīnd cu un alt vas partea de sud a marii Ohotsk, īn ^aU^_apropi_at la 50°10' latitudine nordica de tarmul rasaritean al gelting J'kalin, pe care, bazīndu-se pe harta lui De Vries, 1-a luat drept Insulei o gj' _a (.Q^oj-īt mai īntīi spre sud pīna la 45°34' latitudine nordica, "ŢaraJf^ ^ latitudinea strīmtorii La Perouse, n-a observat-o (ca si De _adicā PJ. _pri_cina cetii si a pornit īnapoi. El a mers spre nord de-a lungul Vries) _rasaritean al insulei Sahalin, pe atunci complet necunoscut, si ^tarmmarea Ohotsk s-a īntors la Ohotsk.

P^rin "_oanberg s-a dovedit a fi un conducator foarte prost pentru o expe- de explorare, manifestīnd īn acei ani o "prudenta excesiva", care se _{a cU} lasitatea, spirit banuitor, o fire certareata si invidie fata de fTrii mai norocosi. Cu toate acestea, participantii la expeditie au obtinut .moortante rezultate geografice; a fost trecut pe harta (desi foarte nepre-iar īn parte gresit) tot sirul insulelor Kurile de la "Kamciatski Nos" °īna la insula Hokkaido, o parte din coasta vestica a marii Ohotsk, tarmul de nord-est al insulei Sahalin (trecuta de altfel nu ca insula, ci ca pen­insula a Asiei) si o parte din Japonia de nord. Aceste realizari au fost folosite la īntocmirea partii rasaritene a "Hartii generale a Imperiului rus", editata de Academia de stiinte din Petersburg īn 1745.