MERSUL REVOLU IEI N PROVINCIILE ROM NEsTI. (MAI-SEPTEMBRIE 1848).
PROGRAMUL DE LA CERN U I.
EVENIMENTELE DIN TRANSILVANIA SI ACTIVITATEA GUVERNULUI
DIN
ARA ROM NEASC (IUNIE-SEPTEMBRIE 1848).
Programul de la Cernauti. n ara Rom neasca, politica domnitorului eorghe Bibescu nu a putut pre nt mpina izbucnirea revolutiei. n aprilie 1848, nitetul Revolutionar, compus din St. Golescu, Ion Heliade Radulescu, Christian '/, a inclus si pe fratii Ion si Dimitrie Bratianu. Aceasta a semnificat ntarirea pului revolutionarilor rom ni si constituirea unui nucleu de conducere al olutiei. Revolutia din ara Rom neasca era vazuta ca o urmare fireasca a jnimentelor din toate celelalte provincii. Nicolae Balcescu, Alexandru C. Go-cusi C. A. Rosettim avut rolul principal n organizarea actiunii revolutionare.
A fost elaborat un program revolutionar n care se insista asupra respon-Dilitatii ministeriale, libertatii de exprimare, alegerii unui domn responsabil, ntru secularizarea averilor Bisericii, eliberarea si mproprietarirea taranilor prin spagubire. Programul era expresia compromisului ntre fortele si curentele /olutionare. El nu a vizat, din considerente de tactica si de strategie politica n )d deschis, problema raporturilor cu Poarta otomana (desi articolul 1 din oclamatia de la Islaz se pronunta pentru un statut deosebit al raporturilor cu periul Otoman), unitatea si independenta nationala, mai ales ca Poarta si isia numisera comisari cu misiuni de informare n Ţarile Rom ne, iar n isarabia erau semnalate concentrari de forte militare tariste.
si n celelaltare provincii rom nesti aflate sub opresiunea straina au avut ; mari adunari plebiscitare. La 20 mai 1848, la Cernauti, n prezenta unor prezentanti de frunte ai clerului, boierimii, si fruntasilor taranimii, dupa zbateri sustinute, au fost adoptate 12 dorinte, ntre care, la loc de frunte, se Iau separarea Bucovinei de Galitia, conservarea nationalitatii rom ne si earea de scoli nationale, autonomia provinciala, defiintarea clacii si a dijmei, sfacerea de Mitropolia Ortodoxa de la Karlowitz si alegerea episcopului de atre un Congres bisericesc alcatuit din clerici si mireni. La 15/27 iunie 1848, la jgoj, n Banat, sub presedintia lui Eftimie Murgu, o Adunare de 12 000 de ameni a decretat, ntre altele, respectarea nationalitatii rom nesti, oficializarea nbii rom ne, narmarea poporului dupa putinta n rastimp de 6 zile cu sfensive, iar dupa ce se va arma de catre stat, atunci sa paseasca ofensive".
Evenimentele din. Transilvania si activitatea guvernului Jtn Ta ' om neasca (iunie-septembrie 1848). In ara Rom neasca, revolutia trebuia a izbucneasca n mai multe centre deodata pentru a nu permite domnitorului
Gheorghe Bibescu sa actioneze pentru nabusirea ei. Revolutia s-a declansat nsa, datorita masurilor autoritatilor, mai nt i n Oltenia, la Islaz, la 9/21 iunie, si apoi n Bucuresti, la 11/23 iunie 1848. La Islaz s-a format primul guvern revolutionar, din care faceau parte Ion Heliade Radulescu, stefan Golescu, Radu sapca, Christian Teii, Nicolae Plesoianu. Tot aici s-a dat citire unei Proclamatii ce cuprindea programul aprobat ulterior, sub presiunea maselor, la 11/23 iunie, de catre Gheorghe Bibescu. n zilele urmatoare, consulul general al Rusiei a protestat fata de acest act si a parasit Capitala. Aceasta l-a determinat pe Gheorghe Bibescu sa abdice si sa plece grabit din tara. S-a constituit, astfel, un nou guvern provizoriu n care intrau Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Ma-gheru, Alexandru G. Golescu, C. A. Rosetti, Nicolae Balcescu si altii.
Nicolae Balcescu
Eliberarea detinutilor politici, la 11 iunie 1848, la Bucuresti, de catre un grup de revolutionari
a usura obtinerea recunoasterii noului guvern de catre Rusia au fost
n guvern colonelul Ion Odobescu si Mitropolitul Neofit, cunoscute ele-
conservatoare. La 15/27 iunie, pe C mpia de la Filaret masele populare
ius juram ntul prin care īsi exprimau adeziunea la programul revolutiei.
Suvernul revolutionar din ara Rom neasca a ncercat sa aplice unele
Ieri ale Proclamatiei de la Islaz. S-au remarcat n aceasta activitate febrila
e Balcescu si Alexandru G. Golescu. Astfel, au fost abolite rangurile
sti, s-au adoptat steagul tricolor si lozinca Dreptate si fratie", au fost
iti detinutii politici, a fost organizat corpul comisarilor de propaganda, s-a
la organizarea fortelor armate.
Buvernul provizoriu a dus nsa o politica prudenta si, deseori, lipsita de re, nc t fortele contrarevolutionare, reprezentate de coloneii I. Odobescu omon si de catre Mitropolitul Neofit, au organizat, la 19 si respectiv la ie, actiuni menite sa restaureze vechiul guvern. Ele au fost dejucate nsa t r rea maselor populare. n ceea ce priveste problema agrara, Nicolae seu s-a pronuntat, hotar t, pentru rezolvarea ei prin mproprietarirea or. La 21 iulie' 1848 a fost constituita Comisia Proprietatii. Comisia etatii, al carei vicepresedinte era Ion lonescu de la Brad, si-a deschis le la 9/21 august 1848. Ea a tinut opt sedinte de lucru, fiind formata din entanti ai taranilor clacasi si ai marilor proprietari agricoli desemnati n rile judetene. Discutiile, care au capatat un caracter steril, au privit etele de pam nt ce trebuiau acordate si despagubirile pentru marii stari agricoli. Comisia Proprietatii a fost desfiintata la 31 august, fara a a problema pentru care fusese creata
Suvernul revolutionar din ara Rom neasca a actionat, n acelasi timp, i recunoasterea sa de catre puterile europene. Pentru aceasta au ?urat o bogata activitate diplomatica Ion Ghica la Constantinopol, ndru G. Golescu la Paris, Dimitrie Bratianu la Pesta, Ion Maiorescu la furt. Desi ascuns, din considerente tactice, obiectivul unitatii nationale a iereu prezent n toate actiunile revolutionare. La 12 iunie 1848, n gazeta "ui rom n" dm Bucuresti, aparea manifestul intitulat Catre fratii nostri din >va", n care era subliniata ideea deplinei unitati nationale. Peste numai o nana, August Treboniu Laurian i propunea lui Nicolae Balcescu izarea, la Bucuresti, a unui Congres al tuturor rom nilor. Activitatea diplomatica desfasurata de revolutionarii rom ni n capitalele ene urmarea sa evite o interventie militara, a Rusiei si a Imperiului an, care se profila. La 31 iulie 1848, printr-o nota diplomatica Rusia a imnat violent revolutia rom na si a acuzat pe rom ni ca doresc sa se ■ca ntr-un singur stat. Succesiunea evenimentelor din Transilvania si ara neasca a nsufletit, din nou, miscarea rom neasca din Moldova. In august 1848 a fost redactat, de catre Mihail Kogalniceanp, la Cernauti, amul, at t de semnificativ intitulat, Dorinte/e partidei nationale n Moldova" derile sale au fost dezvoltate, ulterior, n Proiectul de constitutie pentru wa". Erau cuprinse, aici, elemente de baza ale viitorului stat rom n modern etatea ntrunirilor si a cuv ntului, a persoanei, egalitatea n fata legit, nsabilitatea ministeriala, desfiintarea privilegiilor. Demn de remarcat este irea Moldovei cu ara Rom neasca era considerata cheta boltii fara de i-ar prabusi ntreg edificiul national".
Fruntasi ai revolutiei rom ne de la 1848, din ara Rom neasca
n Transilvania, n vara anului 1848, conflictele social-politice s-au acutizat. pentru a nvrajbi revolutia rom na si cea maghiara mparatul de la Viena a sanctionat anexarea Transilvaniei la Ungaria. Era ncalcata nca o data, vointa nationala a rom nilor. n acelasi timp, autoritatile maghiare din Transilvania erau
Arderea Regulamentului Organic si a Arhondologiei
de trupele imperiale. La 21 mai/2 iunie 1848 a avut loc masacru/ de la unde au fost mpuscati 12 tarani rom ni, ceea ce a provocat o puternica a populatiei rom nesti.
ara Rom neasca, sub presiunea Rusiei, Imperiul Otoman a intervenit i militare pentru a restabili regimul Regulamentului Organic. La 31 uhe n Corp expeditionar otoman conclus de Suieiman Pasa a trecut Dunarea giu. Dupa numeroase tratative, n ciuda protestului populatiei rom nesti ui provizoriu a fost nlocuit de o Locotenenta domneascaformata din Ion 3 Radulescu, Christian Teii si Nicoiae Goiescu. Programul revolutionar a unele modificari si a fost supus aprobarii Portii. S-au reluat contactele oua conducere si consulii puterilor straine, iar o delegatie n frunte cu
Goiescu si Nicoiae Baicescu a fost trimisa la Constantinopol pentru a recunoasterea oficiala din partea Portii. Ea nu a fost recunoscuta nsa de ultan.
tusia a considerat atitudinea lui Suieiman Pasa mult prea moderata si a ilocuirea sa grabnica. A fost numit un nou comisar, n persoana lui Fuad ce avea ordinul sa patrunda cu armata n Bucuresti, pentru a restabili i. Pentru a-si exprima nemultumirea fata de interventia militara a Jlui Otoman, la 6/18 septembrie 1848, n cadrul unei mari Adunari, au fost la Bucuresti, copii ale Regulamentului Organic si ale Arhondologiei :a rangurilor boieresti). A fost sp nzurata, de asemenea, o caricatura a arului rus, generalul Duhamel, si dar mat monumentul care-l reprezenta vel Kiseleff. La 13/25 septembrie, n conditiile n care trupele otomane
patrundeau n Bucuresti, iar cele tariste naintau dinspre Focsani, mai multe mii de tarani si locuitori ai orasului au format un veritabil zid viu pentru a opri interventia straina. Pe Dealul Spirita avut loc o ciocnire ntre soldatii otomani si o unitate de pompieri rom ni'condusa de PavelZaganescu. Bucurestiul a fost nsa ocupat de catre fortele otomane si peste 200 de fruntasi erau arestati, Fuad Pasa si generalul Duhamel anuntānd reintroducerea sistemului regulamentar.
Tulburarile si agitatiile taranesti au continuat, n timp ce n Oltenia se preconiza o ultima rezistenta a fortelor revolutionare. O armata populara, cifrata la 30 000 de soldati, a fost adunata la R ureni, sub comanda generalului Gheorghe Magheru, pentru a lupta mpotriva ocupantilor straini. n noile conditii politice, ea a fost nsa dizolvata
Articolul Traiasca Rom nia libera", din 13 iunie 1848
Frati rom ni din toate clasele, lata aurora libertatii, iata ziua fericita, ziua de mult dorita, ziua asteptata cu at ta nfocare, ziua n care v-ati aratat vrednici de stramosii vostri, vrednici de numele de rom n. Da, Rom nia iubita, care de at tea veacuri gemea subt robie, a rupt lanturile rusinoase si a aratat lumii ntregi ca n vinele copiilor ei curge nca s nge de roman. Bucurati-va frati, nici o picatura de s nge n-a curs si am dob ndit cerescul dar al libertatii, curat si nepatat ca un sf nt dar dumnezeiesc. Traiasca Rom nia.
Acum, frati rom ni, cu aceeasi ntelepciune, cu acelasi patriotism care ati aratat ieri la 11 iunie, trebuie sa ne purtam si de acum nainte; nu e destul ca am dob ndit libertatea, trebuie sa ne aratam si vrednici de d nsa, trebuie sa stim a pastra cerescul dar. Ceea ce dar trebuie facut mai nainte este organizatia unei guardii nationale spre pastrarea linistii si bunei or nduieli. Tot rom nul īsi va varsa cu bucurie cea mai dupa urma picatura de s nge pentru patria sa si nici o putere omeneasca nu ne va putea rapi cerescul dar ce am dob ndit..."
TEM
1. Care au fost principalele masuri adoptate de guvernul revolutionar muntean n 1848? 2 Prezentati activitatea Comisiei Proprietatii. 3. Ce reprezinta ziua de 13 septembrie 1848?
|
