MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

a fost primul unificator al Ţarilor Rom ne, el afirm ndu-se n conditiile cresterii influentei Portii n spatiul rom nesc;

a urmarit limitatrea puterii boierimii si revigorarea atributiilor domnului, pe fondul sporirii obligatiilor fata de Poarta;

actiunea politico-militara a lui Mihai Viteazul a constat n unirea Transilvaniei, a Moldovei si a ariii Rom nesti pentru crearea unei puteri care sa se poata opune cu succes turcilor;

1594, uciderea creditorilor turci si masacrarea garnizoanei turcesti de la Bucuresti. Astfel, domnitorul se alatura Ligii Sfinte create de Habsburgi pentru a lupta mpotriva turcilor;

1595, este creata o alianta antiotomana ntre voievodul Transilvaniei-Sigismund Bathory, Aron Voda-domnul Moldovei si Mihai Viteazul-domnul arii Rom nesti. Reactia Portii este imediata. Este trimis Sinan-Pasa pentru a aduce sub ascultare Moldova si ara Rom neasca. Dar n lupta de la Calugareni (august 1595), Mihai i nfr nge pe turci. Apoi cu sprijin transilvanean reuseste sa-i alunge pe turci din tara.

domnul avea neaparat nevoie de o sursa stabila de bani, de aceea ia o masura fiscala nepopulara, legarea taranilor de glie (legatura lui Mihai);

1598, Mihai reuseste sa se elibereze de sub influenta lui Sigismund si ncheie un tratat de alianta cu mparatul Austriei, Rudolf II.

1599, lupta de la selimbar, prin care Mihai aduce sub ascultare Transilvania, cu voia mparatului austriac si a Portii, care l-a si recunoscut drept domnitor al acestui teritoriu;

1600, politica ostila a lui Ieremia Movila-domnitorul Moldovei, l determina pe Mihai sa atace aceasta tara, pe care o supune cu repeziciune;

activitatea politica a lui Mihai Viteazul, a st rnit ostilitatea Marilor Puteri. Polonia nu accepta pierderea Moldovei de sub suzeranitatea sa, nobilimea maghiara din Transilvania era ostila lui Mihai. Rudolf II nu vedea cu ochi buni prezenta domnitorului n Transilvania;

16 sept 1600, la Miraslau, Mihai este nvins si pierde Transilvania. nfr nt de polonezi si n ara Rom neasca, voievodul a cerut sprijin lui Rudolf;

6 august 1601, Mihai nfr nge pe Sigismund Bathory la Goraslau. Dar la 9 august 1601 este ucis la C mpia Turzii de mercenari ai gen. Basta;

prin activitatea sa, Mihai Viteazul a ncercat sa creeze un sistem politic condus de la Bucuresti. Se pare ca nu a existat nici un plan prestabilit de unificare politica, domnitorul muntean ncerc nd sa nlature doar primejdiile aparute n Transilvania si Moldova datorita sustinatorilor politicii poloneze. Deoarece n acea perioada nu existau conceptele de etnie, nationalitate, natiune, este putin probabil ca acestea sa fi stat la baza unificarii. Cert este ca esecul domnitorului s-a datorat contradictiei dintre scopurile urmarite si posibilitatile efective de realizare a lor, marile puteri fiind mpotriva unificarii rom nilor.