INTINDEREA TARII
Acest titlu reprezinta o realitate; Mircea a stapânit efectiv tinuturile enumerate. Banatul de Severin l-a avut de la început-si pana la sfârsit: dovezile documentare sunt intre 1390-1406 si din nou sub Mihail I (la 1419) si Radu Praznaglava ( 1421) .Pentru "toata Tara Fagarasului" - întinzându-se de la linia muntilor cu acelasi nume, adica de la hotarul Munteniei si " pana la Olt" - cea din dintâi mentiune oficiala este pe un act din 27 decembrie 1391 când se intareste unor boieri munteni tot pamântul. Scorei :"Pentru acest tinut Mircea poarta titlul de "herteg" - alte ori de " domn" pe care-l socoate cu drept de mostenire:". cine va veni dupa moartea mea domn in Tara (Româneasca) si in Tara Fagarasului. " ( act din 20 iulie 1401 ). Almasul - la apus de Sibiu - includea satele românesti Cocova, Sibiel, Valea, Saliste, Gales si, fireste, Amlasul; si in acestea sunt cârmuite de Mircea tot ca " herteg". Partile de peste munti ( trecute astfel in titlul domnului intr-un act din 4 septembrie 1389 ) , daca nu sunt o denumiri generica a celor doua amintite feude, atunci s-ar referi la pamânturile stapânite in Transilvania, de-a lungul vechii fruntarii ale Olteniei si Munteniei, dincolo de cumpana apelor. Cetatea Branului a apartinut de asemenea domnului muntean, primita, poate, de la regele Sigismund dupa încheierea tratatului din 1395; in 1412-1413, Branul continua sa fie posesiunea lui Mircea, care l-a pastrat pâna la sfarsitul domniei." Noi, Ioan Mircea.domn si voievod a toata Tara Româneasca, începând de la munti pana la marginile partilor tataresti.". De asemenea Mircea stapânea si partea numita Basarabia ( partile tataresti ) si pamânturile de la dreapta Dunarii adica Dobrogea.
Este întinderea maxima pe care a cunoscut-o statul muntean in întreaga sa istorie, pana la secolul al XIX-lea.
|
