MISCAREA DE REGENERARE NATIONALA SI SOCIALA DE LA 1848-1849

MIsCAREA DE REGENERARE NAŢIONALĂ SI SOCIALĂ DE LA 1848-1849

revolta sociala SI premisele el; cauzele revolutiei.

desfasurarea revolutiei (începuturile el). programul
national Intre minimal si maximal.

Revolta sociala si premisele ei; cauzele revolutiei. Anul 1848 a fost un an "revolutionar, pregatit de marile transformari din structura societatii europene din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Revolutia a inaugurat o etapa noua în dezvoltarea lumii modeme. într-un moment de acutizare a crizei interne, actiunea revolutionara s-a profilat drept unica modalitate de rezolvare a marilor probleme social-economice, politice si nationale ce se ridicau în fata popoarelor. Pentru Nicolae Balcescu, momentul revolutiei de la 1848 a constituit "o revolutie demo­cratica si sociala", dar aspectul national transpare din însasi esenta revolutiei.

Revolutia de la 1848-f849 îsi afla cauzele în: gradul de dezvoltare a societatii în general, accentuarea contradictiilor sociale, acutizarea problemei agrare si necesitatea rezolvarii sale, necesitatea solutionarii problemei nationale prin faurirea unui singur stat românesc în cadrul fostei Dacii, cerin 10510h71k ta rezolvarii favorabile si impunerii unui statut international deosebit Ţarilor Române, în conditiile raporturilor încordate între puterea suzerana si puterea protectoare. Cauzele sunt reflectate si mai pregnant în situatia de exploatare nationala a românilor din Transilvania.

Fiind expresia elocventa a tendintei permanente si tot mai accentuate de modernizare în societatea româneasca, revolutia pasoptista din Principate a constituit veriga cea mai înaintata din sud-estul Europei. La baza sa s-au aflat progresele acumulate de societatea din Ţarile Române, în directia dezvoltarii moderne, vizibile înca din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Ca o cerinta primordiala a propasirii istorice a românilor, revolutia din 1848-1849 a continuat, pe o treapta superioara, idealurile revolutiei din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu.

Ea s-a caracterizat printr-un profund democratism reflectat în ideologia tuturor românilor - daco-românismul - si în întreaga activitate revolutionara. Caracterul modern reiese din modalitatea de conducere si din practica politica, din Prevederile principalelor documente programatice care au fost rezultatul actiunii <;i deciziei boierimii liberale. Acestea au reflectat dorintele românilor, în ansamblul lor, au exprimat noile cerinte, în acord cu nivelul de dezvoltare istorica, si au lasat sa se întrevada aspecte ideologice si politice noi. Un element specific al revo­lutiei române este cel legat de organizarea marilor adunari populare cu ca­racter plebiscitar, care au dat un gir democratic documentelor programatice.

I Adunari populare Miscari taranesti ► Forte revolutionare maghiare si secuiesti ||, _M

Oradea ® Salonta '"" Varsând

Baia Mare viseu. ue

f\Târgu Lapus

..V Rodna

.v .■' \ > Nasaud _{Vatra Dorn}ei \

Zalau

_ToS_a Toplita

in

Gheorghieni;    . Mures Leontmesti P v

oTg.Lapusnei _i Tiraspol Tighina

Comrat

Cetatea Alb Tatarbunar

ecuci ^Cahul 15/27 IX.1848 _îBolgrad

Caransebes    .,». _
Petrosani o» ?<><   

Vrsacl Aninaj ,Vs._ Râmn,c~u Vâlcea _Racovjta ► " '%

_RFirBin ur«v.ia 4T .. Baia.Jârgu Jiu -- - ^CamP^ina.. .

BELGRAD . -_{d Arama}

""-.4

Orsova ^Tumu S^even'n... .

Strehaia

Cernavoda

Constanta

Punghina/

Bailesti'-. ; Vi!' y nauuvaiiu -■-

Vidin . - oiiisua

Calafat '"'Segarcea A * "n     ► Giurgiu Turtucaia

.A & Alexandria Rusciuc
Lom Islaz o Turnu Magurele

Nicopole ' . t « *,

V .«.-i Rii'i- O

Rolul executoriu în revolutie l-a jucat întreaga natiune româna, boierimea liberala, întreprinzatorii, meseriasii, lucratorii si marea masa a taranimii. Un ele­ment fundamental al revolutiei române provine, astfel, din participarea taranimii, în proportie de masa, la actiunile revolutiei.

Specificul unitar al istoriei nationale s-a manifestat, si de aceasta data, în mod plenar. Unitatea revolutiei si-a avut originea în: similitudinea conditiilor istorice de desfasurare, registrul ideologic si programatic comun, colaborarea permanenta a liderilor revolutiei, prezenta acelorasi forte sociale participante. Acestea nu au estompat însa unele aspecte cu caracter particular, determinate de natura regimului politic din provincii si de raporturile cu marile imperii vecine.

Izvorâta din cauze interne, revolutia pasoptista a urmarit, între altele, înla­turarea servitutilor feudale si împroprietarirea taranilor, asigurarea de drepturi si libertati democratice, unitatea si independenta nationala. între programul de actiune imediata si cel de perspectiva, tactica revolutionara a impus deseori, în functie de conjunctura istorica, teluri si forme mascate de manifestare în propa­garea programului national, si în pozitia fata de imperiile vecine. Necesitatea unirii Moldovei cu Ţara Româneasca mai întâi, ca nucleu al viitorului stat unitar român, era acceptata chiar si de transilvaneni. Astfel, în Transilvania, unde sarcinile sociale si nationale s-au împletit strâns, în fata politicii profund antiromânesti a nobilimii maghiare, care urmarea, practic, anihilarea elementului autohton, liderii natiunii române, prin programul lor politic, s-au apropiat de Habsburgi ("alegerea raului tel mai mic"), au acceptat sa colaboreze cu Habsburgii. Asadar, revolutia a reprezentat un moment important în dezvoltarea si afirmarea natiunii române si a constiintei sale proprii.

Desfasurarea revolutiei (începuturile ei). Programul national între minimal si maximal. ⁿ primavara anului 1848, tensiunea sociala'si politica a crescut în conditiile izbucnirii revolutiei europene. Datorita conditiilor istorice concrete, programul national al revolutiei române a evoluat între minimal- reafir­marea statutului particular al Principatelor în plan international si în raporturile cu Poarta Otomana - si maximal- constituirea statului national român, idee pentru care au militat conducatorii revolutionari din întreg spatiul românesc. Principatele Române au fost cuprinse, la începutul lunii martie, de numeroase agitatii revolutionare. în aprilie 1848 se desfasurau consfatuiri ale membrilor societatii revolutionare "Fratia" m Ţara Româneasca. Un loc important în rândul docu­mentelor programatice l-a ocupat brosura "Ce sunt meseriasii", care se pronunta pentru aplicarea unor reforme cu caracter modern. în Ţara Româneasca se constituia un Comitet Revolutionar se preconizau drept centre ale unei mari actiuni politice localitatile Bucuresti, Telega, Islaz si Ocnele Mari.

într-o atare conjunctura, Rusia tarista continua sa-si manifeste tendintele de expansiune în zona Dunarii de Jos si era foarte nelinistita fata de orice posibila actiune revolutionara. într-o scrisoare din martie 1848, catre domnitorul Gheorghe Bibescu, generalul Pavel Kiseleff arata ca guvernul imperial rus lua act cu neliniste de agitatiile revolutionare din Ţara Româneasca, în timp ce, la 28 martie, cancelarul Rusiei, Nesselrode, a înaintat o nota diplomatica în care amintea ca tarul Nicolae I nu admitea slabirea controlului Rusiei, în calitate de putere protectoare, asupra Moldovei si Ţarii Românesti.

între timp, noi actiuni revolu­tionare erau înregistrate în Bucovina si în Transilvania. în martie 1848, la Cernauti se organizau garzi nationale si lua fiinta un Comitet de actiune în rândul caruia activau fratii Hurmuzaki. în Transilvania situatia era mult mai complicata. Revolutia maghiara, în frunte cu Lajos Kossuth, urmarea reconstituirea regatului medieval al . Ungariei, în care sa existe o "natiune unica" si un stat "indivizibil". înca din martie, în Transilvania se constituiau, de catre maghiari, "garzi nationale" îndreptate împotriva miscarilor tara­nesti, ale românilor în general; românii si Transilvania erau exclusi de la re­zolvarea problemei agrare, un obiectiv prioritar al revolutiei maghiare.

Tot în martie, prin hotarârea Dietei de la Pojon, Transilvania si Par-tium-ul au fost anexate la Ungaria, contrar vointei natiunii române. Se impunea deci, din partea românilor,

sa unui program de actiune politica si social-nationala imediata. Pe inie se înscriu documentele redactate, sub impulsul lui Eftimie Murgu, la cele alcatuite de tinerii Avram lancusl Alexandru Papiu-llarian la Târgu-jna din cerintele fundmentale fiind rezolvarea problemei nationale. Barnutiu publica documentul intitulat "Provocatiune", în care era în mod categoric, ideea anexarii Transilvaniei la Ungaria. în aprilie, -a intensificat în conditiile în care miscarile taranesti cuprindeau Muntii Banatul si zonele secuilor. Autoritatile din Transilvania au intervenit isuri împotriva românilor, printre ai caror lideri erau mentionati Avram oan Buteanu.

Moldova, opozitia fata de politica domnitorului Mihail Sturdza s-a at, la 27 martie/7 aprilie, într-o Adunare populara desfasurata la Hotelul rg din lasi. Adunarea a fost condusa de Grigore Cuza. Protestând gimului lui Mihail Sturdza, Adunarea, ce cuprindea reprezentanti ai irtelor sociale si politice, a numit o comisie care sa redacteze un de revendicari. Un rol important în elaborarea sa l-a avut Vasile n, documentul, "Petitiunea-proclamatiune", apartinând boierilor si moldoveni. El cuprindea 35 de puncte si avea, aparent, un caracter încercând sa se pastreze în limitele legalitatii politice datorita temerii de Rus; de aceea, la primul punct se proclama "Sfânta pazire a untului Organic în tot cuprinsul sau si fara nici o rastalmacire", Aceasta iur, o prevedere ce urma sa atenueze o posibila reactie a Rusiei tariste, ii moderat reiese si din abordarea problemei agrare, solicitându-se doar

"grabnica îmbunatatire a starii locuitorilor sateni". Erau prevazute si revendicari cu caracter democratic, modern, precum eliberarea detinutilor politici, o reforma a sistemului de învatamânt, siguranta persoanei, desfiintarea cenzurii.

Mihail Sturdza a respins însa "Petitia". Domnitorul a trecut la arestari în rândul liderilor revolutiei. 13 dintre ei erau dusi în arest, în Imperiul Otoman, dar, la Braila, 6 dintre ei au fugit de sub escorta si s-au refugiat la consulatul englez de unde, apoi, au trecut în Banat si în Transilvania, unii dintre lideri elaborând si planuri pentru o actiune militara în Moldova. Reprimarea revolutiei din Moldova de catre Mihail Sturdza a generat exilul revolutionarilor români ce a cuprins participanti din toate provinciile.

în primavara anului 1848, situatia s-a agravat în Transilvania dupa ce aceasta a fost anexata cu forta la Ungaria. Guvernatorul Telekia trecut imediat la masuri dure împotriva românilor si a conducatorilor lor. Se punea, practic, problema supravietuirii natiunii române din Transilvania. în aceasta situatie grava s-a hotarât, la 30 aprilie, într-o prima adunare politica a românilor transilvaneni pe Câmpia Libertatii, organizarea la Blaj, cu începere din 3/15 mai, a unei Mari Adunari Nationale.

Deschisa la data stabilita, Adunarea a demonstrat exceptionala solidaritate a natiunii române si forta sa de actiune politica. S-a pus în lumina caracterul profund radical al revolutiei din aceasta provincie româneasca, confruntata cu atât de dificile probleme politice. Au participat peste 40 de mii de oameni, în marea lor majoritate tarani si tineri intelectuali, ridicati din rândul taranimii si le­gati de masele populare.Ea a«realizat unitatea între taranime si tineretul studios, din rândul caruia se vor recruta tribunii revolutionari. Adunarea a fost bine organizata, având un caracter reprezentativ si national. La conducerea sa s-au aflat doi presedinti, doi vicepresedinti si zece secretari. în conformitate cu una din lozincile adunarii - "Noi vrem sa ne unim cu tara" - la Adunare au participat revolutionari din Moldova, Alecu Russo, Alexandru loan Cuza, N. lonescu, s.a., reprezentanti ai Comitetului Revolutionar din Ţara Româ­neasca, Dimitrie Bratianu si transilvaneni stabiliti în Ţara Româneasca, precum August Treboniu Laurian si Ion Maiorescu. La 14 mai, Simion Barnutiu a rostit un discurs în cadrul unei consfatuiri a fruntasilor revolutiei, în catedrala de la Blaj. El a cerut ca Adunarea sa proclame deplina libertate si independenta a natiunii române.

Adunarea a votat, în unanimitate,documentul intitulat "Petitiunea Natio­nala". Se revendicau independenta "nationala" a românilor din Transilvania, desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire din partea taranilor, constitui­rea unei garzi nationale românesti, libertatea persoanei, a cuvântului si întrunirilor. Din motive tactice, Adunarea a exprimat fidelitatea natiunii române fata de împaratul de la Viena si dinastia conducatoare. De asemenea, locul desfasurarii istoricei Adunari a capatat denumirea de Câmpia Libertatii. Adunarea a decis ca programul revolutiei sa fie prezentat de doua delegatii -una la Viena si alta la Cluj. A fost ales un Comitet National Român (Permanent), cu sediul la Sibiu, sub pre;edintia lui Andrei saguna. Adevaratul conducator era .însa Simion Barnutiu.

în Bucovina, s-a desfasurat, la 20 mai 1848, o Adunare populara condusa de fudoxiu Hurmuzaki. Ideile dezbatute aici au fost preluate, în vara aceluiasi

Simion Barnutiu

Gheorghe Baritiu

i, în documentul intitulat "Petitia tarii". Aceasta cerea autonomia Bucovinei si a isencn Ortodoxe, libertatea comertului, deplina egalitate în fata legii.

Adunarea de la Blaj, din mai 1848, a avut meritul istoric de a fi contribuit,

i mod decisiv, la desavârsirea programului revolutionar comun al tuturor

Dmânilor. Sub influenta hotarârilor adunarii, revolutionarii moldoveni reuniti la

rasov, la 24 mai 1848, au redactat un legamânt intitulat "Printipii/e noastre

>entru reformarea patriei". Se cereau desfiintarea clacii (boierescului) si împro-

rietarirea taranilor fara despagubire, asigurarea libertatii persoanei si a egalitatii

i fata legilor. Prevederea cea mai importanta era cea privitoare la unirea

/loldovei si a Ţarii Românesti "într-un singur stat neatârnat, românesc".

temarcam astfel ca, formulate într-o conjunctura istorica specifica, revendicarile

omânesti nu puneau în discutie echilibrul de forte stabilit între marile imperii, în

Europa de sud-est. în acelasi timp însa, idealul national românesc era sprijinit si

)ropagat, în continuare, pe toate caile. în conditiile regimului opresiv din

Moldova si Ţara Româneasca "Gazeta de Transilvania" reprezenta organul de

)resa principal al revolutiei românesti.

NICOLAE BĂLCESCU despre istoria nationala

"Sa deschidem Istoria, cartea de marturie a veacurilor si luminati de filosofia ei, vom vedea ca de 18 veacuri natiunea româna n-a vegetat, n-a stat pe loc, ci a mers înainte transformându-se si luptându-se neîncetat pentru triumful binelui asupra raului, a spiritului asupra materiei, al drefltului

asupra silei, pentru realisarea, atât în sânul sau cât si în omenire, a dreptatii si fratiei, aceste doua temelii a ordinei absolute, perfecte a ordinei dumnezeiesti".

NICOLAE BĂL CESCU cu privire la caracterul revolutiei române din 1848-1849.

"Revolutia româna de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara trecut si viitor, fara alta causa decât vointa întâmplatoare a unei minoritati sau miscarea generala europeana. Revolutia generala fu ocasia iar nu causa revolutiei române. Causa ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitoni ei sunt 18 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului român asupra lui însusi.

Revolutia de la 1848 cauta a reîntregi pe român numai în drepturile sale de om si de cetatean, fara a cauta a-! reîntregi în drepturile sale de natie. într-aceasta ea se margini a cere ca Turcia sa respecte vechile capitulatii recunoscute si întarite si prin tratatul de la Adnanopol si Hatiseriful de la 1834. Ea ceru asemenea ca Rusia sa-si pazeasca tractatele, care recunosc autonomia si independenta administrativa a terii si nesihrea pamântului ei, si sa se margineasca în rolul ei de chezasa fara a se amesteca în treburile din launtru ale teni usurpând titlul si rolul de protectoare Revolutia de la 1848 nu era dar în drept împotrivitoare nici Portii nici Rusiei, devreme ce se marginea a cere pazirea tractatelor fara a proclama un drept nou. Românii, în buna credinta a lor socoteau ca aceste Puteri vor fi gata a pazi sfintenia tractatelor, si nu vor putea a le tagadui reformarea legiuirilor potrivit dreptului lor de autonomie".

TEMĂ:

Caracterizati revolutia româna pasoptista.

Prezentati raporturile dintre revolutia româna si cea maghiara, în 1848.

Prin ce se remarca radicalismul "Petitiunii Nationale" de la Blaj?