MONARHIA AUTORITARĂ A REGELUI CAROL AL II-LEA

MONARHIA AUTORITAR A REGELUI CAROL AL II-LEA

CAUZELE INSTAUR RII MONARHIEI AUTORITARE.

POLITICA INTERN . RAPORTURILE CU GARDA DE FIER.
-PR BUsIREA REGIMULUI AUTORITAR AL LUI CAROL AL II-LEA sl

URM RILE ACESTUIA.

Cauzele instaurarii monarhiei autoritare. La nceputul anului 1938, cursul firesc al vietii democratice n Rom nia a fost ntrerupt de instaurarea, de catre regele Carol al II -lea, a unui regim monarhic autoritar, ceea ce a deschis drumul tarii catre regimurile dictatoriale. Din arbitru politic, rol pe care l-a jucat n mod traditional de-a lungul veacurilor, monarhia a devenit principalul factor al vietii politice n Rom nia. Regele a cāstigat lupta nceputa n 1930 pentru controlul ntregii puteri politice, dar aceasta a avut si grave consecinte asupra dezvoltarii ulterioare a tarii. Aceasta a avut loc, totodata n conditiile cresterii tensiunii internationale, o data cu primele agresiuni ale puterilor fasciste.

n 1930, printul Carols-a ntors n tara si a fost proclamat rege sub numele de Carol al //-/ea. El s-a folosit de situatia grea din tara, aflata n plina criza economica, de divergentele dintre partidele politice si din cadrul acestora, obtin nd, n final, recunoasterea Restauratiei. Carol al II s-a manifestat nca de la nceput drept partizanul unei guvernari de m na forte, peste partide". Guvernul trebuia, n opinia lui, sa raspunda de faptele sale nu n fata Parlamentului, ci a monarhului nsusi. Totodata n scop practic, regele a ntretinut si alimentat agitatiile si fram ntarile din interiorul formatiunilor politice, a ncurajat sciziunile din cadrul lor, politica unor grupari de a se rupe si a porni pe un drum propriu. Astfel, partidele trebuiau compromise n ochii opiniei publice si declarate falimentare. n lupta pentru controlul exclusiv al puterii politice, regele a, nesocotit astfel, profund, statutul monarhiei constitutionale din Rom nia, rezultat din Constitutia anului 1923.

Urmarind sa si atinga scopul, Carol al II a ncercat solutia guvernului de uniune nationala", precum cel condus de lorga-Argetoianu, n perioada anilor 1931-1932. Ulterior, a sprijinit interesele camarilei regale - Mihail Manoilescu, Gabriel Marinescu, Nae lonescu, Felix Wieder, Nicolae Malaxa, O. Kaufmann, Ion Gigurtu, Max Auschnitt si altii. Ea, reprezent nd interesele marilor proprietari industriali, s-a straduit sa limiteze c t mai mult activitatea partidelor politice. Guvernul Gheorghe Tatarescu, care a condus tara ntre anii 1934-1937, a fost un instrument docil n m na regelui. Prin legile din 7 aprilie si respectiv 9 iulie 1934, s-au facut pasi importanti pe calea dezagregarii sistemului democratiei m Rom nia. Astfel, s-a decis ca toate partidele si gruparile politice sa si desfasoare activitatea de acord"cu legile tarii, iar guvernul a fost mputernicit sa guverneze

prin decrete-legi, ignor nd Parlamentul ca for legislativ. De asemenea, au fost prelungite si ntarite starea de asediu si cenzura, care fusesera introduse nca de la asasinarea lui /. Gh. Duca de catre legionari.

Campania electorala din 1937 a decis soarta vietii politice n Rom nia. Acordurile electorale, ce nu angajau cu nimic aspectele ideologice, precum pactul de neagresiune" dintre Partidul National Ţaranesc si Garda de Fier, si cartelul electoral dintre Partidul Natio­nal Liberal, Partidul German si Frontul Rom nesc au sporit starea de confu­zie a electoratului, ceea ce a folosit regelui Carol. Regele s-a ntrebuintat, de asemenea, de Partidul Natio-nal-Crestin, pe care l-a opus celorlalte formatiuni politice.

In urma alegerilor din 20 de­cembrie (date publicitatii la 29 decem­brie) 1937, la care au participat 13 partide si 53 de grupari politice, nici un

partid nu a obtinut, conform prevederilor legii din 1926, 40% din totalul voturilor pentru a forma guvernul. P.N.L. a obtinut 35,92% din voturi, P.N. P.N.L. condus de Gheorghe Bratianu 3,89%. Pentru prima data n viata politica a tarii, Partidul Totul pentru ara", care i reprezenta pe legionari, a ntrunit 15,58% din voturi, ceea ce l-a clasat pe locul al treilea, sporind teama fata de cresterea influentei gruparilor fasciste. Noua configuratie politica i-a permis regelui Carol sa ncrsdinteze conducerea guvernului lui Octavian Goga, seful Partidului National Crestin, cu orientare de dreapta, si care a obtinut n alegeri doar 9,15% din totalul voturilor.

n spatele unui guvern slab, fara o baza sociala larga si desconsider nd sistemul bazat pe partidele politice, Carol si-a pregatit instaurarea propriei guvernari. Prin decret regal Parlamentul a fost dizolvat nainte de a se ntruni, anuntāndu-se alegeri generale pentru nceputul lunii martie 1938. Principalele partide politice au condamnat nsa gestul regelui si formarea unui guvern nereprezentativ. S-au schitat unele demersuri n vederea constituirii unui Bloc al opozitiei, care a reunit pe liberali si national-taranisti, pentru a salva regimul constitutional al tarii. La sf rsitul lunii decembrie 1938 au fost exclusi din P.N. acei politicieni ce intrasera n guvernul Goga-Cuza, si anume Arm nd Calinescu, Virgil Pot rca, Dinu Simion.

Guvernarea Goga-Cuza nu a fost lipsita nsa de contradictii ntre gruparile politice ce o sustineau. Arm nd Calinescu, ca ministru de interne, a actionat mpotriva tuturor celor ce au recurs la violenta si n primul r nd a legionarilor care, cu concursul Germaniei naziste, si-au intensificat activitatea. Mai mult, la 9

Membrii guvernului Goga-Cuza (23 decembrie 1937 - 10 februarie 1938)

februarie 1938 s-a ncheiat o ntelegere ntre Corne/iu Zelea Codreanus\ Octavian Goga, pe baza careia legionarii urmau sa iasa din campania electorala si sa sustina partidul lui Goga n viitoarele alegeri. Ad ncirea instabilitatii n viata politica si cresterea influentei gruparilor de extrema dreapta au desav rsit opera regelui.

Politica interna. Raporturile cu Garda de Fier. La 10 februarie 1938, regele Caro/ al //-/ea a cerut formarea unui guvern ds uniune nationala". Aceasta o data cu demisia lui Arm nd Calinescu si Ion Gigurtu din guvern pe tema ne ntelegerilor cu gruparea lui A.C. Cuza. Dupa unele consultari cu liderii politici, n noaptea de 10 spre 11 februarie s-a format guvernul condus de Patriarhul Miron Cristea. Trec nd la distrugerea, n fapt, a democratiei, acesta a decretat starea de asediu, a ncredintat pastrarea ordinii publice autoritatilor militare, a nasprit cenzura, a numit noi prefecti din r ndurile militarilor, a anulat organizarea alegerilor; toate au reprezentat un pas decisiv catre instaurarea, n viata politica din tara noastra, a regimului dictatorial.

La 20 februarie 1938, s-a publicat o noua Constitutie, ce urma sa puna bazele juridice ale noului regim. Ea a fost redactata de juristul Istrate Micescu. Prin prevederile sale, pozitia Monarhiei s-a ntarit considerabil. Desi a mentinut formal principiul separarii puterilor n stat si ideea ca puterea emana de la natiune", noua lege fundamentala a privilegiat puterea regala. Regele numea guvernul, exercita puterea legislativa prin Reprezentanta Nationala, era capul ostirii, conferea decoratii, putea ncheia pace si declara razboi, acredita pe ambasadori, batea moneda. El guverna prin decrete-legi. S-a prevazut ca dreptul de vot l aveau cetatenii rom ni ncep nd de la 30 de ani. Parlamentul avea un

Regele Carol al II la o parada militara n 1939

rol strict decorativ, fiind lipsit de principalele sale atributii. De asemenea, cu toate ca n mod formal, au fost reconfirmate drepturile si libertatile cetatenesti, s-a introdus pedeapsa cu moartea, pe timp de pace, n cazul autorilor unor atentate politice. Totodata, monarhia autoritara carlista a pastrat unele elemente ale democratiei parlamentare, precum: Parlamentul, cu atributii mult reduse, presa, cenzurata nsa, o oarecare posibilitate de actiune a partidelor politice si chiar o confruntare de idei. Pornind de la aceste considerente, Monarhia nu poate fi considerata o dictatura clasica sau de tip fascist.

Dupa intrarea n vigoare a noii Constitutii, s-a hotar t, la 30 martie 1938, constituirea Consiliului de Coroana organism cu rol consultativ, ai carui membri erau numiti de catre rege. Pe 30/31 martie s-a publicat decretul-lege prin care erau dizolvate toate partidele si gruparile politice, iar la 14 aprilie 1938, prin decre­tul-lege privind apararea ordinii n stat, s-a stabilit ca, o data cu dizolvarea unui partid politic urmau sa fie nchise cluburile si localurile lor de ntrunire. Actul de dizolvare a partidelor politice a trezit nemultumirea: partidele PN si PNL, prin liderii lor, au alcatuit, la nceputul lunii aprilie 1938, un memoriu de protest adresat regelui. Pentru a controla mai bine situatia din tara, la 14 august 1938 s-a decretat o noua reforma administrativa Pe l nga vechile unitati administrative - judetul, plasa, comuna, s-a adaugat tinutul, n numar de zece la nivelul tarii, si condus de un rezident regal numit de rege. De asemenea, primarii urmau sa fie numiti pe sase ani.

ncerc nd sa confere noului regim politic si un suport social, la propunerea lui Arm nd Calinescu, figura importanta a guvernelor din perioada anilor 1937-

1939, la 16 decembrie 1938 s-au pus bazele Frontului Renasterii Nationale (F.R.N.), unica formatiune politica autorizata, de fapt primul partid de masa", n opinia initiatorilor sai. seful sau suprem a fost regele, ce co­ordona activitatea Directoratului, Consiliului Superior si a celor trei secretari generali. Membrii partidului purtau uniforme albastre. Ulterior, apartenenta la acest partid a devenit o conditie pentru promovarea n functii. n vara anului 1940, partidul si-a schimbat denumirea n Partidul Natiunii. Alegerile, organizate sub un control strict al autoritatilor, la 1-2 iunie 1939, au dat cāstig de cauza F.R.N. La 3 iunie, un decret-lege a cerut tuturor deputatilor si senatorilor sa poarte uniforma Frontului" si sa presteze juram nt de credinta mo­narhului, considerat de propaganda oficiala salvatorul" tarii. Au refuzat nsa acest lucru, ntre altii, luliu Maniu, Ion Mihalache, C.I.C. Bratianu care, desi senatori de drept, au fost considerati demisionati. Regimul autoritar a impus si desfiintarea sindicatelor, ce numarau, n ani 1938, peste 80 000 membri, si nlocuirea Jer cu breslele, ale caror atributii au fos drastic reduse. Ziua de 1 Mai a fost declarata sarbatoare, cu care prilej era convocate adunari ale breslelor. La 15 decembrie 1938 s-a reorganizat Straj, Ţarii, organizatie ce grupa toate fetele ntre 7-21 de ani si toti baietii ntre 7-1 ani. Organizatia si-a propus adularea institutiei monarhice si a reprezentantuli sau. La 22 februarie 1940 s-au constituit, sub egida Ministerului Munci asezamintele Munca si Voie Buna", ce urmau sa educe pe tineri n spirite atasamentului fata de regimul personal al regelui.

Dupa moartea, la nceputul lunii martie 1939, a lui Miron Cristea, Arman Calinescu a fost numit n fruntea guvernului (6 martie). El s-a aflat n aceast functie p na la asasinarea sa de catre legionari, n 21 septembrie 193? conduc nd si Ministerul de Interne, si cel al Apararii Nationale. Guverm Ca///7esa/s-astraduit, pe cai politico-diplomatice si militare, sa nlature primejdi cotropirii Rom niei de catre trupele naziste, mai ales ca presiunea Reichului sporit masiv n Europa de Sud-Est, inclusiv asupra tarii noastre, dupa cotropire restului Cehoslovaciei, n martie 1939, de catre hitleristi. n acest contex acordul economic rom no-german din noaptea de 22/23 martie 1939 a fost l act eminamente diplomatic, de esenta economica, generat de realitatile dip/t matice internationale. Concesiile economice facute germanilor de guvernul de I Bucuresti nu au schimbat practic cu nimic structura comertului exterk

Funeraliile Iul Arm nd Calinescu, n 1939

rom nesc. La 1 mai 1939, populatia Bucurestiului, toate fortele politico-demo-
cratice si-au manifestat hotar rea de a apara granitele tarii mpotriva oricarui
pericol extern.

n perioada regimului autoritar, camarila regala s-a aflat la apogeul influentei sale politice. Ea a grupat o serie de oameni politici, financiari si bancheri, care au avut, deseori, un cuv nt greu de spus ntr-o serie de probleme importante ale tarii.

Un capitol important al vietii politice interne din aceasta perioada l-au constituit si raporturile sinuoase si contradictorii dintre Caro/ al //-/ea si legionari. Daca p na catre 1938, regele a sperat sa-i foloseasca ca o masa de manevra pentru a-si ntari regimul, dupa instaurarea regimului personal, initial justificat prin primejdia legionara, raporturile ntre cei doi factori politici s-au ncordat din nou. Scrisoarea jignitoare a lui Corne/iu Codreanu, adresata, la 26 martie 1938, lui Nicolae lorga, a furnizat autoritatilor ocazia ca, pe baza prevederilor decretului-lege din 14 aprilie 1938, privind apararea ordinei n stat, sa ncrimineze organizatia legionarilor, dezvaluind prin numeroase documente care atestau legaturi cu Germania si Italia, stipendii primite din partea acestora, pregatirea unor acte teroriste. Pe baza acestor probe, Corneliu Codreanu si unii lideri legionari au fost condamnati la nchisoare. Conducatorul legionar a cerut adeptilor sai sa se supuna pentru a nu pune n pericol viata celor nchisi.

Sub impulsul presiunilor Reichului asupra Rom niei, dupa semnarea Dictatului de la Munchen' din 29/30 septembrie 1938, care a sacrificat

Cehoslovacia Germaniei, cu concursul Frantei si Angliei, n tara au nceput noi agitatii legionare. La 28 noiembrie 1938, uri grup de legionari a ncercat sa l asasineze pe Florian stefanescu-Goanga rectorul Universitatii din Cluj. n aceste mprejurari, pe drumul de re ntoarcere n tara, dupa vizitele efectuate n Franta, Marea Britanie, Belgia si Germania, regele Carol al //-/ea a dispus suprimarea conducatorilor legionarilor. Au fost executati, astfel, sub pretextul ca au ncercat sa fuga de sub escorta, pe drumul de la R mnicu Sarat la Jilava, Corne/iu Codreanusi altii2 legionari.

Prabusirea regimu!u^! autoritar ai iu; Carol al U4e.j . _s urrrank r,.,^ji n 6

septembrie 1939, n conditiile unui nou conflict mondial, Rom nia s-a proclamat neutra. Neutralitatea sa a avut nsa un caracter clar antihitlerist si favorabil Poloniei pe care a sprijinit-o. Situatia Rom niei n 1939 a fost decisa nsa de raporturile ntre doua grupari de state: pe de o parte Anglia si Franta, iar pe de alta parte,' Germania si Uniunea Sovietica. Pactul germano-sovietic din 23 august 1939, cunoscut si sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, a fost un soc pentru cercurile oficiale de la Bucuresti, deoarece tara noastra nu avea relatii bune cu nici unul din statele care īsi mpartisera practic sferele de influenta īn Europa rasariteana, ceea ce a si grabit declansarea celui de-al doilea razboi mondial.

La 21 septembrie 1939, sub directa ndrumare a lui Horia Sima, noul sef al Garzii de Fier, legionarii l-au asasinat pe primul ministru Arm nd Calinescu. Dupa atentat, Garda si-a pierdut caracterul de organizatie politica si a devenit o organizatie clasica terorista n slujba Reichului nazist. Atentatul a determinat o riposta dura a autoritatilor. Noul guvern (21-27 septembrie), condus de generalul Gheorghe Argesanu, a ordonat executarea a peste 300 de legionari, aproape toata conducerea partidului.

La 28 septembrie 1939, pentru a mai domoli reactia Germaniei, a fost numit prim-ministru Constantin Argetoianu, p na pe 23 noiembrie c nd este numit, din nou, ca sef al guvernului, Gheorghe Tatarescu. Cel din urma, ca si regele de altfel, a cerut tuturor oamenilor politici sa se reconcilieze si sa salveze tara n noua conjunctura internationala, marcata de victoriile puterilor fasciste. Au profitat de oferta nsa n principal, legionarii; la 18 aprilie 1940 s-a legalizat, pnntr-o nt lnire a regelui cu o delegatie de legionari, mpacarea lui Carol al //-/ea cu Garda de Fier, la 29 mai 1940, Horia Sima, re ntors n tara, fiind primit de Carol al //-/ea ntr-o audienta, la Palat. Toate acestea au grabit prabusirea regimului monarhiei autoritare.

n vara anului 1940, victoriile Axei si ad ncirea izolarii internationale a Rom niei au desav rsit criza regimului carl/st. nfr ngerea catastrofala a Frantei, principalul aliat al Rom niei, de catre Germania hitlerista, a decis reorientarea politica a tarii noastre care, n urma Consiliului de Coroana, la 28 mai 1940, renunta la politica de neutralitate, iar pe 30 iunie la garantiile anglo-franceze, peste zece zile a parasit si Liga Natiunilor. Legionarii au devenit, pentru prima data de la crearea organizatiei lor, membri ai guvernului. n guvernul format de Gheorghe Tatarescu, la 28 iunie 1940, o data cu impunerea cedarii catre U.R.S.S. a Basarabiei si a nordului Bucovinei, Horia Sima a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Cultelor si Artelor; Garda de Fier a devenit partid politic de guvernam nt.

La 4 iulie 1940 s-a constituit guvernul Ion Gigurtu, pe care Mihail Manoilescu, care ocupa functia de ministru de externe, l-a numit guvernul disperarii regale". n cadrul sau au intrat trei legionari, si anume Hor/a Sima V. Noveanu si Augustin Bideanu. Guvernul a dezlantuit o politica antide­mocratica trec nd la arestarea unor lideri politici, la stabilirea domiciliului obligatoriu. La 9 august 1940 s-a interzis populatiei evreiesti sa ocupe functii publice n administratie, n armata si sa aiba proprietati. Prin aceasta se deschidea sena unor masuri cu caracter antisemit, printre putinele n istoria Rom niei. Antisemitismul ca si nationalismul au fost nsa moderate, populatia evreiasca numar nd, n pragul razboiului, 800 000 locuitori, diferiti ca grad de cultura, mod de viata, dar uniti prin apartenenta la religia mozaica. Totodata, au fost limitate posibilitatile de actiune ale breslelor.

Apetitul pentru putere al legionarilor a sporit, n continuare foarte mult, n vara anului 1940. n luna iulie, Horia Sima si apoi ceilalti membri legionari din guvern au demisionat pentru a se ocupa exclusiv de reorganizarea Garzii de Fier si pentru a obtine sprijinul hitleristilor. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 - Basarabia, nordul Bucovinei, tinutul Hertei, nord-vestul Transilvaniei, Cadrilaterul, care au mutilat grav fiinta de stat a Rom niei- au accentuat criza de autoritate a regimului carlist, criticat tot mai insistent de principalele forte politice interne. La sf rsitul lunii august si nceputul lunii septembrie 1940 au avut loc n tara numeroase manifestatii populare mpotriva dictatelor ce sf rtecasera Rom nia. Aceasta a grabit hotar rea monarhului de a ncredinta conducerea guvernului unei personalitati capabile sa refaca ordinea n tara, care sa se bucure de ncrederea Garzii si a partidelor. Acesta a fost generalul Ion Antonesc i.

Incertitudinea si ngrijorarea care cuprinsesera tara, faptul ca regele Caro/ al //-/ea era considerat v novat de dezastrul tarii, fara o baza sociala de sustinere, violent criticat de liberali si national-taranisti, asaltat de legionarii sprijiniti tot mai intens de la Berlin, ce nu vedea cu ochi buni mentinerea unui rege compromis, au decis soarta regimului carlist ce s-a prabusit, la nceputul lunii septembrie 1940, prin abdicarea regelui.

ARM ND C LINESCU despre instaurarea regimului monarhiei autoritare

10 februarie 1938. Goga e chemat n audienta Rex i spune ca trebuiesc am nate alegerile Goga īsi da demisia Sunt convocati fosti prim-ministri. Seara se constituie guvernul nou, sub presedentia patriarhului. La 1 noaptea se tine la palat Consiliu sub presedentia regelui Proclamatie, ofiteri ca prefecti etc."

TEM

1 Caracterizati esenta monarhiei autoritare carliste.

Subliniati semnificatia politica a Constitutiei din 1938.

Care au fost raporturile dintre regele Carol al II si miscarea legionara n anul 1938?