Marele ducat de Luxemburg

Luxemburg

Marele ducat de Luxemburg

Istoric.

Comitat constituit in anul 963 si ridicat in 1354 la rangul de    ducat; face parte in 858b16i acest interval din Imperiul Romano-German. Trece apoi in posesia Burgundiei (1441) si apoi a Spaniei (1555), iar din 1714 a Austriei. Intre 1795-1815 este incorporat la Franta.

Dupa 1815 (Congresul de la Wien) devine mare ducat si face parte din Tarile de Jos, pana in 1831, data la care este divizat: vestul trece la Belgia, iar estul (in actualele granite) la Confederatia Germana. In 1867 se proclama stat independent si neutru.

Dupa 1974 face parte, impreuna cu Belgia si Olanda, din uniunea economica Benelux.

Forma de guvernamant

Mare ducat constitutional si ereditar.

Suprafata

2.586.4 km*

Populatia

357.400 loc. (1975); densitate 138.3 loc km*

Capitala

Luxembourg

Nationalitati

Germani; straini (italieni, germani, francezi, belgieni) 83 870 (1974)

Limba oficiala

Franceza; limba vorbita: germana.

Religii

Catolici, protestanti 1%

Diviziuni Administrative

11 cantoane si 1 oras. Cantoane: Luxembourg, (oras), Capellen, Esch, Mersch, Clervaux, Diekirch, Redange, Vianden, Wiltz, Echternack, Grevenmacher, Remich.

Economie

Folosirea terenului: arabil, vii si livezi 65 000 ha (25,5%), pasuni si finite 70 000 ha (26,6%), paduri 86 000 ha (33,2%), neproductiv 38 000 ha (14,7%).

Resurse: - orz, griu, ovaz, cartofi, vita de vie, vin, fructe, lemn.

fier (Esch, Petange), siderurgie (Differdange, Esch).

otel 4 620 000 t/75 si fonta 3 888 000 t/75, ciment, ceramica, textile, bere.

Export: produse siderurgice, textile, trandafiri, bere.

Comunicatii: cai ferate 271 km; autovehicule 139 100 (1975) indicativ auto L.

Moneda: 1 Franc = 100 Centimes.