Mihail I
Domnitorul Ţarii Românesti (1418 - 1420). Fiul lui Mircea cel Batrân.
Începuturile domniei Mihail fusese asociat la domnie de tat 858u2024i 9;l sau; îl gasim în aceasta situatie în 1413; poate ca o avea chiar din 1409. În primul an de stapânire e liniste; din acest an, 1418, ni s-au pastrat doua documente de la Mihail; prin cel dintâi el acorda "oaspetilor" adica sasilor din Cisnadie (Heltau) "si oamenilor lor anume românii" dreptul de a-si paste turmele "în muntii nostri". Cel de-al doilea document din 10 iulie, pastrat numai într-un rezumat românesc în care domnul poarta un titlu ce aminteste în parte pe acela al lui Mircea ("Mihail voievod, domnul Ţarii Rumânesti si muntilor si catra tara tatarasca si amândoua partile de dincoace si peste Dunare si pâna la Poarta de Hier si pâna la Marea Neagra"), se refera la mosnenii "de Star Chiojdul". Ceea ce înseamna ca satul - odinioara în judetul Sacuieni, azi în Prahova - era foarte vechi, de dinainte de întemeierea statului muntean.
Luptele cu turcii În al doilea an de stapânire, 1419, au loc lupte repetate cu turcii. Acestia ataca mai întâi în prima jumatate a anului, apoi a doua oara în august, fiind respinsi însa în ambele dati de Mihail care avea si ajutor unguresc. Luptele se reiau în toamna, în partile Severinului, unde, la 28 octombrie, constatam si prezenta regelui Sigismund al Ungariei care da un hrisov manastirilor Vodita si Tismana, întarindu-le posesiunile. Cu prilejul acestor noi lupte, ocupa ungurii cetatea Severinului, încadrând-o într-un sistem de aparare care, incluzând si Orsova si Mehadia, este pus sub autoritatea unui comandant de origine italiana, florentinul Pippo Spano.
Luptele continua în
1420, când are loc o mare expeditie turceasca pe un
front larg, fiind atacate atât Muntenia, Banatul, Transilvania, cât si
Primele documente pastrate de la Radu Praznaglava sunt din 17 mai 1421, când el întareste brasovenilor privilegiul lor de comert acordat de Mircea cel Batrân cu opt ani mai înainte.
|