Misterul cuceririi Americii de catre carpato-dunareni

Cum toata lumea stie, Columbus (1451-1506), amiral nascut in Italia , a traversat, sub patronaj spaniol, " Marea Tenebrosum"- Oceanul Atlantic. El va descoperi (ori redescoperi) America. Din greseala el a crezut ca a ajuns in Asia India, asa ca i-a botezat pe localnici "indieni", creind numai confuzii. Involuntar el a distrus sfanta credinta de atunci, a trinitatii continentale: Europa, Asia si Africa, descoperind un nou continent de patru ori mai mare ca Europa.

La nu mult timp dupa el, un alt italian, Amerigo Vespucci (1451-1512) va "redescoperi" si el America de Nord. Dar cine au fost adevaratii descoperitori ai Americii? Papa Julius II i-a declarat pe indienii americani (amerindieni) drept adevaratii descendenti ai lui Adam si Eva, devenind astfel candidati buni la crestinizare, de catre misionarii catolici.

Daca nu vrem sa-l contrazicem pe Papa Julius II, si citand geneza 10:32 - vedem ca ca toti descendentii rasei umane provin din cei 3 fii ai lui Noe, care au supravietuit potopului din 2.400 idHr, deci cam 4800 de ani in urma ( piramidele egiptene existau pe atunci, dar in ele , sau pe ele , nu s-au gasit semnele unui potop). Dar care dintre fiii lui Noe au ajuns prin America ca sa dea nastere amerindienilor, nu ne precizeaza nimeni. Cand acel fiu o fi sosit pe acele meleaguri, cum si de ce, este un alt teological mister. Lasandu-i la o parte pe crestini si cautand prin bibliotecile lumii, gasim ca unii ii declara pe amerindieni, descendenti ai babilonienilor. Altii postuleaza ca ar fi urmasi ai egiptenilor or cartaginezilor. Unii ca ar reprezenta unul dintre triburile pierdute ale lui Israel. Nici legendara, cu Atlantida, a lui Platon nu este pierduta din vedere. Astfel ca, se pare ca nimeni nu stie cu adevarat originea amerindienilor.

Acum 8.600 de ani triburile carpato-danubiene au cucerit Asia ajungand pana in Insulele Japoniei. Mult mai tarziu, in anul 300 dHr un grup de coreeni vor sosi si ei (numindu-se mai tarziu japonezi), si vor intalni o populatie alba "Ainu",cu oameni barbosi si blonzi,urmasii carpato-dunarenilor, pe care ii vor decima partial, ca mai tarziu sa-i puna in rezervatiile din nordul insulei Hokaido. O parte dintre acestia vor traversa podul care leaga Siberia si Alaska, trecand peste stramtoarea Bering. Acesti carpato-danubieni vor migra graduat spre Sud, raspandindu-se in toata America de Nord, eventual ajungand in America Centrala si de acolo in Sudul Americii. Observandu-i pe indienii Americii de Nord, ei nu apartin rasei asiatice, mongoloide ori galbene, asa ca ipoteza de mai sus, care de altfel a fost lansata si de altii pare plauzibila.Can de curand ,septembrie 2000, se publica in New York Times un articol despre un craniu, vechi de 9.000 de ani descoperit in America de nord , asemanator cu al populatiei Ainu nu am avut nici un comentariu

Dar de ce sa nu ne gandim ca amerindienii provin dintr-un grup de oameni ce au traversat Atlanticul? Acest ocean Atlantic nu a fost si nu este o asa mare bariera, navigatia pe oceanele lumii facandu-se din vremuri imemoriale. Aceleasi vanturi si curente oceanice ce l-au impins pe Columb au existat si inainte de acesta!

In acelasi New York Times, pe 02 mai 2000 se vorbea despre originea arborelui uman, despre genoame si se spunea ce 20% din populatia amerindienilor nord americani isi au originea materna undeva in spatial nord-estic carpato-dunarean !

Exploratorii, misionarii si soldatii spanioli care au intrat in contact direct cu triburile de amerindieni, in secolele 16 - 17 au auzit tot felul de povesti - legende de la acestia privind originea lor. Descoperim astfel ca numeroase triburi au traditii orale vorbind despre ai lor stramosi, veniti de undeva de peste apa, dintr-o tara indepartata din Est, tocmai de unde rasare soarele (aceste legende sunt in special valabile pentru America Centrala si de Sud si mai putin pentru Nord America, unde migratia pestre stramtoarea Bering, mare parte a anului transformata intr-un pod de ghiata este mult mai evidenta).

Despre manuscrisul Popol Vuh.

Privind la istoria de dincolo de ocean

Ne spune oare istoria europeana ceva despre Votan? Este foarte greu de cautat, veti spune, in special cand acesta trebuie sa fi trait prin 1,100 i.d.Hr.

Dupa istoria daneza, Votan este cunoscut ca Dan, Danu, Woden sau Odin. El a fost rege atunci demult, la sfarsitul secolului 11, inceputul secolului 10 i.d.Hr.

Elementul Thyrs il gasim de fapt in amandoua numele. Germanii din Scoala lui Eichwald in ""Alte geographie" vor traduce numele de Thyrsagetae ca Getae-Getii de pe raul Tyras (Nistru).

In "Prose Edda", scrisa de Snorri Sturluson (1180-1241) din Islanda, se vorbeste despre Votan care avea cu el si un camarad. Snorri ne spune, de asemenea, despre destinatia lor: "Ei au venit din Nord," din tara numita acum a germanilor. Ca sa incurcam acum si mai mult lucrurile, voi cita din lucrarea unui prieten, Dr. A. Badin, care regret ca ne-a parasit de curand, in cartea sa "Dacia din vestul Europei"la pagina 12 ne vorbeste despre Chronicle Roll sau Moseley Roll, cel mai vechi document al genealogiei popoarelor germane, a aparitiei si a dezvoltarii lor originale, in contextual unei reprezentari simple , traditionale si simboloce. Vedem cum la originea celor 9 grupuri germanice sta Boerinius cu fii sai: Geate, Dacus, Suethedus, Fresus, Gethinus, Wandalus, Iutus, Gothus si Cinrinicius.

Acelasi Snorri declara ca Votan, in calatoriile lui pe mare a explorat intreaga lume, lasandu-si descendenti cam peste tot.

Pe urmasi ai lui Tiras ii gasim si in Scotia, ei numindu-s "Cruitane", cunoscuti mai tarziu sub numele de "Picts" - pictori. Romanii i-au numit astfel datorita obiceiului lor de a-si picta corpul, de a se tatua. Multi clasici si comentatori medievali confirma relatia dintre Tracii Agatiri - Agathyrsi si Picts

Servius si Virgilius, in comentariile lor, vorbesc despre o colonie a agtirsilor - Agathyrsi - emigranti in partea de Nord a Britaniei. In secolul 19 d.Hr scriitorul scotian Dr. James Browne observa ca "Picts sau Cruthneans", dupa Paslter si Casnel ca si dupa alte vechi manuscrise, au venit din Tracia, cu aproape 1000 de ani inainte de nasterea lui Hristos.

Putem nota "coincidenta" cu timpul cand a trait Dan (Odin ori Votan) pe pamantul Daciei din vestul Europei. Scriitorii irlandezi vorbesc despre "picts" ca sosind in nordul Britaniei din Tracia pe timpul regelui irlandez, Ghedhe the Heremon, dar asa cum este el dat in analele irlandeze, a fost contemporan cu Odin al Danemarcei si chiar cu regele David al Israelului.

Astfel Votan cu ai lui camarazi, au trecut Atlanticul spre America Centrala unde au dezvoltat o civilizatie infloritoare, Maya - asa cum ne spun si traditiile locale. Referitor la numele de Maya, tinand cont de originea tracica a acestora, el poate veni de la numele fiicei lui Atlas - Maia, nume foarte popular in timpurile antice. Dacii au avut-o si pe Marian - mama florilor de mar care ramanand insarcinata cu o raza de soare va de nastere la cei doi Zalmoxes. Marian- Maria- Maia-Maya

Interesant este ca numele Tiras care in sens de zeu tribal era Taras va fi pastrat in secolul nostru, al 20-lea, in centrul Mexicului: indienii Tarascani. Dar sa nu uitam ca si francezii au un Tarascon!

Arheologii au confirmat ca corabiile erau cunoscute in perioada epocii bronzului in Europa, in acele zile ale lui Votan. Corabiile Dutch-ilor faceau comert din Italia, Grecia, Creta si Egipt, unele aventurandu-se nu numai in Peninsula Scandinava dar si pe o Marea deschisa, ca "Mare Tenebrosum". Dar nu putem sa-i dam lui Votan toate drepturile de descoperitor al "Lumii Noi". Alte popoare au traversat Atlanticul si inaintea lui; cand Votan a sosit in Meso-America, cultura Chavin era deja infloritoare in Peru, in timp ce pe coasta Golfului Mexicului, cultura Olmeca era prezenta de mult. Asa ca, nu trebuie sa vedem pe amer-indieni ca avand origine etnica omogena, o singura sursa descendenti ai carpato-danubienilor, ai fiilor lui Tiras. Alte popoare si-au adus si ele contributia, cum ar fi: egiptenii, libienii, phenicii, canaaniti poate si celtii, etc.

Sa vedem cateva exemplare: prezenta negrilor-africani pre-columbieni este demonstrata de capul colosal de mare "Olmec" care contine trasaturi negroide foarte clare. Asa descoperim prezenta africanilor in America cu sute de ani inaintea perioadei sclavagiste. Indienii i-ar fi spus lui Columb de negrii cu sulite de aur care veneau in mod regulat sa faca comert cu ei. In Mexic, zeul negotului "Ek-chu-ah" este reprezentat ca fiind un negru

Phenicienii canaaniti - avizi marinari si negustori, colonizatori ai antichitatii sunt si ei prezenti. Dupa ce au parasit insulele Azore din mijlocul Atlanticului urmatoarea lor directie a fost America. Prin contopirea si absorbirea acestor "calatori" s-au format amerindienii care au inceput sa se aseze prin vaile fertile ale raurilor, ocupandu-se cu agricultura, de-a lungul golfurilor oceanului unde pescuitul era propice. Astfel, micile comunitati s-au dezvoltat in orase. Au aparut grupuri mari de populatii cu organizatii religioase diferite si . lupta a inceput. Ii gasim astfel divizati in: azteci - in Mexic, Maya -in Peninsula Yucatan si Guatemala, si Inca - in Ecuador si Peru. Si ca confuzia descoperirii Americii sa se incurce si mai mult, vikingii sosesc si ei pe aici prin secolul 11 d.Hr avandu-l in frunte pe Leif Ericson. Ei ajung in America de Nord pe care o numesc "Vin Land" venind dinspre Islanda si Groenlanda.

Cercetari recente genetice te fac sa fi mai atent atunci c^nd te "amesteci" in pre-istorie. Teoria genomului prezentata pentru prima oara, in detaliu, in luna mai 2000 prezinta si originea amerindienilor.

In America ne gasim \ntr-o situa]ie mult mai complex~ decat o simpl~ migrare de populatie. Studiul mitocondrial al dr.Wallace arata ca dintre primelor grupuri din ramurile A, B, C si D gasite la populatia bastinasa nord-americana, A, C, si D se gasesc si in Siberia, sugerand ca principala sursa migratia acestora in America de Nord. Absenta ramurii B in Siberia ne sugereaza sosirea acesteia de undeva de peste ocean. Surpriza mare s-a produs in anul 1998, cand dr. Wallace gaseste ramura X, o ramura europeana foarte rara printre nativii Americii de Nord, ca Ojibwa si Sioux. La inceput, el a considerat ca aceasta a aparut in urma casatoriei localnicilor cu europenii moderni. Dar, X-lineage-ul american s-a dovedit a fi...pre-columbian (!), avand o varsta intre 15.000 si 30.000 de ani. X-lineage-ul european a avut doua cai de a ajunge in America: una trans-Siberiana, dar nu s-au gasit urmele ei in populatia siberiana; alta trans-Atlantica...acum mai mult de 20.000 de ani!!! Ramura aceasta se gaseste la extrema cea mai de nord a carpato-dunarenilor.

Civilizatiile sofisticate care s-au dezvoltat in special in America Centrala si de Sud i-au facut pe istorici sa le compare cu cele din Egipt, Mesopotamia si Valea Indusului (ultimile doua fiind de fapt creatia aceluiasi popor carpato-danubian).

Vizita in Guatemala

In iarna anului 1996 plecam spre Guatemala, la invitatia viitorului presedinte al acesteia, Arzu Irigoyen, impreuna cu prietenul meu Tudor Pantaru, pe atunci ambasador al Moldovei la UN. Eram invitati sa participam la festivitatea transmiteri mandatului prezidential, pentru ziua de Ianuarie 14. De fapt doream de mult sa-i vad pe Maya "la ei acasa", asa ca m-am suit in avion si..am ajuns in capitala Guatemalei. Am plecat de la New York pe o vreme de iarna friguroasa ca sa regasesc un soare si o temperatura placuta de "primavara calda".

Daca pana atunci am crezut ca asa numitii hispanici care invadeaza azi, Statele Unite ale Americii sunt adevaratii locuitori ai Americii Centrale si de Sud, m-am inselat. 85% din populatia Guatemalei am gasit-o formata din urmasii vechii civilizatii Maya; niste indivizi mici, cu fete mongoloide, foarte blajini si parca lipsiti de interesul pentru ziua de maine, cu o inertie in privinta viitorului.

I-am vazut adunati intr-un grup restrans in Sala Palatului din capitala Guatemalei, atunci cand se schimba presedintele tarii lor, un alb, blond-roscat, cu par onuldat care nu semana deloc cu ei, cu localnicii. Ei, Maya, au fost adusi acolo ca sa aplaude, si o faceau fara sa stie de ce. Cand am iesit afara ne-a fost pus la dispozitie un Mercedes cu un sofer hispanic, un bodyguard mic de inaltime de-mi venea pana la umar, imbracat intr-un costum gri, botit si strampt in umeri, si cu un pistol, enorm de mare, la centura. Alaturi de ei aveam un translator tanar, la 23 de ani, hispanic, curat si educat.

Pe strada se stransesera o groaza de oameni Maya, privind cu curiozitate la ce se intampla in palat. Erau tinuti la distanta de niste soldati inarmati cu maciuci lungi de 2 metri si cu un diametru de cel putin 10 cm, cu care ii plesneau din cand in cand, peste spate, pe cei mai curajosi, care se avintasera mult prea in fata. Nu-mi venea sa cred ca un grup de 3-4% albi si 10-15% hispanici puteau sa-si bata joc in acest hal de saracii urmasi ai Maya! Ei continua sa vorbeasca limba lor proprie Keciua. Ei, aproape 7,000,000 de maya sunt adusi aproape fortat in biserici, sa se roage la niste zei pe care ei nu-I pot intelege si care le promit dupa moarte raiul, daca, acum cit sunt inca in viata, vor fi cuminti si ascultatori, vor fi harnici si nepasatori la avere.

Langa mine era si ambasadorul Ukrainei, care parca ghicindu-mi gandurile mi-a spuns: "Ceea ce vezi aici este nu numai in America Centrala dar si in cea de Sud. Ei, indienii, urmasi ai aztecilor, maya ori inkasilor sunt majoritari - 80% -, dar doar atat. Ei nu au drepturi. Hispanicii si albii - da.

M-am dus pana la lacul Tikal si orasul Antigua, cautandu-I pe adevaratii locuitori, insa ei nu prea traiesc la oras.

Antigua este situat la o altitudine de 1,530 de metri, avind o populatie mica , cam cit o comuna din Romania : 28,000 de locuitori ( daca n-am umflt eu putin numerele), fiind situat in vecinatatea a trei vulcani : Agua, Fuego si Acatenango.Fuego-Foc, a fost usor sa-l recunosc prin faptul ca.fumega. Antigua este un loc unde poti intilni vechi constructii spaniole, casa ca la noi in Transilvania, cu ziduri si garduri ca niste cetati. Antigua nu-I reprezinta pe Maya ci ce distrugatorii conquistadori, distrugatori ai civilizatiei locale.

Zeii albi din Tiahuanaco

Astazi Tiahuanaco nu este nimic altceva decat o zona izolata, undeva la granita dintre Peru si Bolivia, la 3,800 metrii (12,500 picioare) deasupra nivelului marii, pe marginea lacului Titicaca ( cel mai inalt lac navigabil din lume). Prin anii 1989-1992, Dr.Johan Reinhard de la " Mountain Institute", Senior Research Fellow a facut cercetari minutioase in jurul Insulei Soarelui, centru cultural inka, gasind pe fundul lacului obiectr de aur, printre care si un medalion de peste 1,500 ani vechime avindu-l reprezentat pe "Zeul Portii"din Tiahuanaco. De ce oare si-au construit ei , cine or fi fost ei, tocmai acolo orasul? Unii spun ca , numele Tiahuanaco insemna Jaguar,datorita formei lacului..daca-l privesti din avion !Olmecii pe toate capetele le-au facut sa aibe guri de jaguari !

Dar intrebarile care sunt legate de acest loc sunt in continuare fara raspuns. Lacul Titicaca, langa care se gaseste Tiahuanaco este una din zonele cele mai dezolante din lume, unde logica iti spune ca nu poate suporta o populatie sa existe.

Wendell C. Bennett, principalul explorator al acestor locuri il descrie ca fiind unul de la care te puteai astepta la orice, in afara de faptul ca ar reprezenta cea mai pura manifestare culturala din America de Sud.

Tiahuanaco era deja o ruina pe vremea cand inca Pizzaro "cucerea" locurile acestea: 1200-1532 d.H. Cand conchistadorii spanioli i-au intrebat pe localnici, indienii Aymara, cine au fost constructorii acestui oras, acestia nici nu au incercat sa spuna ca ar fi fost stramosii lor. Ei au spus ca orasul Tiahuanaco ar fi fost construit de niste oameni barbosi, albi, apartinand unei alte rase.

De vandalismul spanilor de atunci si-a spus cuvantul distrugand tot ce ar fi apartinand unor zei pagani. La rindul lor,cautand sa extermine orice dovada a existentei unei civilizatii anterioare, constructorii de cai ferate au luat pietrele templelor,folosindu-le drept balast. Localnicii le-au folosit si ei pentru diferite constructii de prin sate. Biserici au fost construite cu aceleasi "pietre" ale anticului oras Tiahuanaco. Toate astea imi amintesc de ce am vazut la noi acasa, in Romania la Sarmizegetusa, la Sona, etc, unde arheologii romani au intrat cu buldozerul in zonele sacre, si-au construit cabane cu pietre smulse din templele dacice, au astupat cu lama buldozerelor zone arheologice unice,au dezgropat temple pentru a le lasa apoi prada turistilor needucati si naturii nemiloase. Astazi, din tot orasul Tiahuanaco au ramas doua constructii principale si alte doua mai mici.

1. Akapana este o piramida facuta din pamant acoperita cu diferite pietre. Are cam 210 metri (700 picioare) inaltime si este lunga de 150 m (500 picioare) lata de 15 m (50 picioare).

2. Calasasya este un templu de 135 de la Est la Vest, inalt azi de 4.2x1.2x0.7m. Se patrunde in ruinele acestui templu trecand peste 6 trepte de piatra, fiecare din ele fiind de 3x0.9x6 metri, pietre sculptate, monoliti ruinati de timp si oameni religiosi. Datarea cu Carbon 14 radioactiv nu s-a facut din lipsa de interes, bani, mandrie nationala (ele nu apartin oamenilor care traiescu azi pe aceste locuri).

3. Poarta Soarelui este de fapt cel mai interesant templu. Este format dintr-un bloc cantarind in totalitate 10 tone, 3x3.3x0.6 m. Are sapat pe fatada figura unui zeu suprem al universului, Viracocna (?).

In mainile care au doar 4 degete are o sulita si tasca cu alte doua suliti. Tuninca lui este acoperita cu capete de puma pe laterale se gasesc 24 de portrete de oameni alergand spre el. Sub tronul lui sunt sculptate alte 16 figuri. Nicaieri in Peru ori in lume nu s-a mai gasit ceva asemanantor. Din cauza zgarieturilor de pe fata, zeul a fost numit "Zeul lacrimand din Tiahuanaco". Pe partea din spate a Portii Soarelui sunt taiate in trepte zone rectangulare de o extraordinara perfectiune matematica. Ultima este o statuie, ori mai bine zis cam ce a mai ramas dintr-o statuie. Este de doua ori mai inalta decat un om obisnuit. A fost numita "Preotul" si apare tinand in maini o carte.

Unul dintre primii "vizitatori" spanioli, Cieza de Leon, descrie doua alte statui de 5.5 metri inaltime care astazi nu mai exista. Arheologii moderni considera ca o cultura primitiva timpurie a aparut in aceste locuri prin 1000 idHr dar ca civilizatia a inflorit prin anii 200-600 dH.Aparitia acestei culturi unive aici pe inaltimile din Andes se bazeaza pe mitul oamenilor albi, barbosi, sositi in aceste locuri ca civilizatori. Teoria se bazeaza pe legendele culese de spaniolii care s-au dedicat studiului acestei culturi antice. Sunt aproape 40 de cronicari- clerici spanioli care ne vorbesc despre aceasta. In 15512, Cieza de Leon vizitand Tiahuanaco, (probabil primul european calcand pe aceste locuri dupa Hristos) a scris "Cronicile Perului". Vorbind despre satul Tiahuanaco si despre maretele constructii antice vazute acolo, el mentioneaza ca i-a intrebat pe localnici cine le-a construit. I s-a raspuns ca ele sunt dinaintea dinastiei incasilor, ca ar fi existat niste oameni barbosi, cu pielea alba, ca a spaniolilor, traind pe cea mai mare insula a lacului Titicaca. Ei au fost masacrati de indieni. O alta legenda ne spune despre sosirea oamenilor albi pe aceste locuri, atunci de mult, cand dupa intunericul din miezul zilei a fost destramat de aparitia lor si a Soarelui din spatele insulei. Este vorba de o eclipsa solara. Aparitia omului alb, inalt ca statura intr-un asemenea context i-a adus de la inceput veneratia, el fiind asociat cu schimbarea intunericului in lumina. In plus, acei oameni albi dispuneau nu numai de inteligenta deosebita dar si de o mare putere; erau capabili sa transforme dealurile in campii, sa scoata apa chiar din piatra seaca. El, omul alb, a fost numit "Creator" "Tatal Soarelui".

In continuare, acelasi Cieza de Leon ne povesteste ca indienii care i-au spus aceasta legenda o stiau de la parintii parintilor, parintilor acestora. De asemenea, le stiau din cantece si i-au spus ca acesti oameni albi i-au parasit ducandu-se de-a lungul "Sierras" spre Nord. In alte legende se spune ca omul alb le-a dat regulile de convietuire, invatandu-I sa fie buni unul cu altul. In cele mai multe locuri omul alb era numit Ticcivira Cocha. In provincia Collao il numeau Tvapaca, iar in alte locuri Arunaua.

Un alt cercetator al acelor vremuri Juan de Betanzos, casatorit cu o indianca-localnica, a strans o frumoasa colectie de povesti si legende locale.

Astfel Betanzos a scris: "In timpuri strabune, cand nu era decat noapte, dinspre lac, in provincia Collasuyo. A sosit Con Ticci Viracocha insotit de oamenii lui. El s-a oprit in satul Tiahuanaco, unde el a facut Soarele, Luna si stelele. Cand i-am intrebat pe indieni cum arata el, ei mi-au spus ca era un om alb, inalt, imbracat intr-o tunica alba cu gluga. Cand i-am intrebat cum se numea el, si mi-au spus ca el se chema pe el Con Ticci Viracocha Pachaya - Chacnic, care insemna in limba lor - "Dumnezeu - Creatorul Lumii".

Virococha este stiut ca a calatorit spre Nord, unii spun parasind tinutul prin zona Ecuadorului de azi.

In anul 1958 au fost gasite cioburi si vase de o ceramica necunoscuta nicaieri in lume, exceptand spatiul carpato-danubian. Testul cu carbon radioactiv le-a datat 3.000 - 2500 idHr, deci cu 1000 de ani mai timpuri decat oricare alte ceramici peruviene. Se punea astfel problema unui contact trans-Pacific. Perioada 3,000-2,500 idHr este aceea in care poporul carpato-danubian s-a gasit in culmea migra---- sale, cucerind India in urma macelului de la Harappa, ori insulele Japoniei etc. (Vezi oamenii ainu din "Noi nu suntem urmasii Romei").

Thor Heyerdhal, studiind si crezand in legenda omului alb, creator al civilizatiei Tiahuanaco, si-a construit o pluta pe care, cu cativa prieteni, parasind coasta peruana a Americii a ajuns, purtat de curenti si vant, pana in Insulele Pastelui, unde se gasesc statui asemanatoare celor din Tiahuanaco. Intalnim povesti similare despre vizitele barbosilor oameni albi, la azteci si maya, la oamenii din Mexic ori din Peninsula Yucatan, civilizatie care au egalat-o pe cea din Tiahuanaco sau chiar au intrecut-o. Cortez, care a sosit in Mexic in 1519 and Pizarro, care a cucerit Peru in 1532 au fost primiti de localnicii indieni la inceput drept zeii albi care se reintorsesera la ei, drept fii si fratii barbosilor zei albi de demult. Aztecii il numeau pe marele zeu alb Quetzalcoatl iar maya Kukulcan. Ciudat este si ce i-a spus lui Cortez imparatul aztec Montezuma: "Noi stim de mult timp de la stramosii nostri ca nici eu si niciunul din oamenii mei nu sunt nativi ai acestor locuri. Stim, de asemenea, ca atunci, demult, conducatorul nostru, Marele Barbos alb, s-a intors acasa in tara lui. Dupa mult timp a venit din nou aici ca sa-si ia oamenii inapoi cu el. Dar acestia se casatorisera deja cu localnice, isi construisera case, asa ca ei nu au vrut sa mai mearga cu el inapoi si nici nu au mai vrut sa-l recunoasca drept conducator; asa ca el s-a intors singur undeva in tara lui. Oamenii lui si-au asumat dreptul de stapani peste noi si pamanturile noastre. El, marele barbos alb, a venit din aceeasi directie cu voi azi, asa ca noi simtim ca trebuie sa ne supunem voua si sa va respectam asa cum au facut si strabunii nostri. Asa ca tu (Cortez) poti comanda oriunde pe aceste teritoriu al meu si toti ti se vor supune". Asa au invatat spaniolii ca Quetzal Cuatal a fost un zeu suprem, alb si barbos, un mare preot si un invatator, un judecator milos. El a interzis sacrificiile umane, invatandu-i ca florile, painea si aromele sunt tot ce dorea El de la ei. El a interzis razboaiele, luptele, violenta si furtul. Si chiar daca religia aztecilor cerea sacrificii umane el, Marele Zeu alb, a fost pastrat de acestia cu veneratie. Marele Zeu Alb era inalt de statura, cu o piele alba rosiatica (probabil din cauza Soarelui) avand drept imbracaminte o sultana lunga acoperita cu cruci rosii si tinand in mana tot timpul "ceva". El a adus cu el constructori, pictori, astronomi si desenatori. Dupa un timp, el a plecat impreuna cu tovarasii lui. Dupa unele legende, se pare ca ar fi murit undeva pe coasta de est a Mexicului, fiind inmormantat intr-unul din golfuri, dupa ce intai a fost ars, asa cum erau arsi dupa moarte toti carpato-danubienii, aryenii, etc.

Dupa alte traditii Quetzal Cuatal cu tovarasii sai s-a imbarcat pe o pluta mergand spre locurile de unde rasare soarele, din directia de unde el a venit; insemnand peste Oceanul Atlantic. Maya, cea mai avansata civilizatie din peninsula Yucatan are, in principal doi eroi: Itzamna si Kukulcan, care au sosit in timpuri istorice diferite din directii opuse. Itzamna a fost instructorul si civilizatorul lor. A fost primul lor conducator si mare preot, care i-a invatat cum sa-i multumeasca pe zei si cum sa-i vindece pe bolnavi, el i-a invatat scrisul si calendarul. El a fost un personaj istoric, la care ei se refera totdeauna in traditiile lor si in inscriptii.

Kukulcan a sosit mai tarziu acompaniat de alti 20 de oameni, care purtau tunici si sandale, aveau barbi lungi si capetele descoperite. El, Kukulcan, a fost un mare arhitect si un constructor de piramide. El a descurajat lupta, violenta, razboiul, sub conducerea lui poporul prosperand. El nu a murit dar, a disparut sub pamant, dupa una din traditii, fiind suparat una din traditii, fiind suparat pe ingratitudinea oamenilor. Oare de cine ne reaminteste el, daca nu de Zamolxis. Vase ceramice gasite in Peru si prin muntii acestuia aveau pictate pe ele oameni in halate, combinezoane lungi, cu barbi pana la brau. Sarind in Estul Mexicului, il gasim pe Olmeci, care au statui si picturi reprezentand doua tipuri rasiale diferite, una clar negroida, cu buze groase, nas larg si turtit, fata rotunda, celalalt tip cu fata ingusta, profil ascutit, nas puternic coroiat, buze subtiri si barba.

Niciuna din aceste trasaturi nu se potriveste cu fata mongoloida a localnicilor. Cat despre barba, acestia nu o pot avea, neexistand la niciunul din grupurile etnice locale.

Frescoes a descoperit in templul luptatorilor de la Chichen Itza, in Yucatan, in 1931, o scena de razboi, navala, intre doua rase diferite de oameni: un grup avand piele alba, par lung blond, fluturand in vant, al doilea grup este format din figuri tipice locale, indiene. Cativa dintre luptatorii albi sunt ca prizonieri. Un prizonier alb, cu parul lung, blond ajungandu-i pana la mijloc este sacrificat de alti doi oameni, cu piele mai neagra. Un alt prizonier alb incearca sa scape prin innot, parul lung blond plutindu-i pe valuri. Ce este, de asemenea, ciudat este faptul ca maya cunosteau numarul "0". In secolul 5 dHr ei il foloseau cu usurinta in calculele lor foarte sofisticate.

In acea perioada numarul "0" nu era cunoscut de nimeni. Vedicii, Hindusii vor avea cunostinte despre el aproape o mie de ani mai tarziu si "0" va fi pus in aplicatie de catre arabi. Ceea ce nu a cunoscut civilizaia maya a fost ROATA. Aceasta paradoxala lipsa de cunoastere pentru un popor asa de sofisticat din punct de vedere al cunostintelor matematice si astronomice ni se pare aproape imposibila. Atunci cum si-au ridicat ei piramidele?

Acesti virtuosi cercetatori ai eternitatii sa fie incapabili in a intelege principiile unui arc de cerc ori al rotii? Observatori ai misterelor timpului, capabili sa calculeze timpul inainte si inapoi cu 400 de milioane de ani sa nu fi stiut roata? Exista o jucarie, un caine de ceramica care sta pe --- roti?

Ei, Maya, cu tot geniul lor nu au fost in stare sa realizeze ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui. Ei isi inchipuiau Universul ca ceva apos, unde Pamnatul se odihnea pe spatele a doi giganti aligatori.

Civilizatia Maya a devenit experta in matematici, astronomie si constructii, asa peste noapte, dovedind ca a primit "un impuls" de undeva din afara.

Ce lucruri deosebite de europeni au descoperit ei? Mingea de cauciuc, fiind jucatori de fotbal, dar atentie, echipa invingatoare putea sa se bucure de sotiile invinsilor, iar capitanului echipei invinse, i se taia capul, astfel ca echipa invingatoare sa se joace cu el. Trebuie sa fi fost un adevarat spectacol!

Ei au fabricat haine impermeabile ploii, au cultivat tot felul de plante printre care si Coca, au domesticit curcanul, au construit drumuri peste mlastini si au avut un sistem hieroglific de scris.

Am fost impresionat de un capitol al genezei in care poporul Maya descrie creatia, foarte asemanator de imnul creatiei de Rig Veda "Pe cand lumea nu avea lumina, caci nu era nici zi si nici noapte..".Si sa-I vedem pe vedici ce ne spun:

Atunci nici Nefiinta n-a fost, si nici Fiinta,

Caci nu era nici spatiu, nici cer si nici stihie.

Avea stapan si margini pe-atuncea Universul?

Avea adanci prapastii? Dar mare? Nu se stie.

N-a fost nici nemurire, caci Moartea nu-ncepuse.

Nu se nascuse moartea, caci nu fusese zi.

Nici vant n-a fost sa bata acele inceputuri;

Insa ceva in lume- Unicul se ivi.

"Imnul Creatiei",(X,129) Rig-Veda.Tradus de I.Larian Postolache

Si pentru ca tot suntem la poezie sa nu-l uitam pe M.Eminescu, care I-a citit pe Vedici si care unii spun ca chiar s-a inspirat de la ei:

Pe cand nu era Moarte, nimic nemuritor,

Nici samburul luminii de viata datator,

Nu era azi, nici maine, nici ieri, nici totdeauna,

Caci unul erau toate si totul era una;

Pe cand pamantul, cerul, vazduhul, lumea toata

Erau din randul celor ce n-au fost niciodata,

Pe-atunci erai Tu singur, Doamne, Tu Zalmoxis,

Incat ma-ntreb in sine-mi:

Auuuu cine-I zeul carui Azi plecam a noastre inemi?

Cred ca ati recunoscut "Rugaciunea unui dac", usor parafrazata de mine.

Ca toate popoarele primitive, Maya erau foarte religiosi fiind sclavi ai superstitiilor proprii. Ei credeau ca Hunab au creat lumea itzamna fiind domnul Raiului si prietenul oamenilor. Mitul creatiei la Maya este foarte ingenios. Creatorul a strigat "Pamant" si Pamantul a aparut. El l-a plantat cu pomi si animale, a creat barbatul care devenind prea inteligent, iar asta neplacandu-i Creatorului, acesta i-a acoperit ochii. Mai tarziu el a creat si femeia.

Cand am fost in Guatemala nu am putut intelege cum aceeasi Maya, pe care ii intalneam pe strazi, azi ca si atunci, demult au putut fi ingenunchiati asa de usor. Efectiv ei nu se impotrivesc. Om fi noi romanii mioritici dar ei ne intrec cu mult. Sunt scunzi, cu o fata lata mongoloida, si prietenoasa. Incearca sa-ti vanda tot felul de lucruri dar nu sunt agresivi ori cersetori; o fac, ca sa spun corect, cu demnitate.

Atentie, cea mai perfecta estimare a anului o gasim la Maya: 365,2420!!! Calendarul lor fiind mai perfect decat cel gregorian din 1782 de 365,2425 ori Romano Julian de 365,250. Azi se stie ca lungimea exacta a anului este de 365,2422.

In anii 1480 o teribila epidemie de "small pox" a locuit Yucatanul decimandu-i pe locuitori, transformand locurile in pustiuri, templele ramanand ca abandonate. Sa fie acesta "misterul" locului? In felul acesta, in 1526-1535 conchistadorilor spanioli le-a fost usor sa-i cucereasca.

Plimbandu-ma printre ruinele templelor Maya ma gandeam ,la noi acasa, la daci, la Sarmi-seget-usa ( care in sanscrita vedica inseamna eu ma grebesc sa curg ) ; la acei fantastici daci care, cu 2-3000 de ani inainte de Maya au construit temple, acolo in nori, in masivul Surya-nului ( Surya a fost numele Zeului Soare la vechii vedici), pe Godeanu, cu mult mai grandioase decat acestea, avand un calendar chiar mai perfect decat cel maya, temple care nu sunt puse nici pana azi in circuitul mondial de informatii, a caror descriere lipsesti pana si din manualele scolare romanesti.

De ce oare la romani le este "rusine" sa se mandreasca cu stramosii lor , cu cei ce au descoperit: roata, plugul, jugul, caruta cu doua si cu patru roti, cu cei ce ne-au lasat primul mesaj scris din istoria omenirii, cel de la Tartaria !