Mitologia japoneza
Mitologia Japoneza este un sistem complex de credinte. Panteonul sintoist cuprinde o colectie de peste 8000 kami ("zei" sau "spirite" în limba japoneza). Datorita influentei civilizatiei antice a Chinei, o mare parte din mitologia si religia japoneza provine dinspre vestul arhipelagului. Cu toate acestea exista si multe din mituri alcatuite într-un original stil japonez. Mitologia japoneza cuprinde atât traditii sintoiste si budiste cât si credinte populare legate de agricultura. Articolul de fata se va rezuma doar la mituri japoneze privind geneza lumii, la zeitati importante si la cele mai cunoscute povesti japoneze.
Majoritatea miturilor japoneze, asa cum sunt ele cunoscute astazi, se gasesc în carti vechi ca Nihonshoki, Kojiki, etc. Kojiki sau Cronica faptelor antice este cea mai veche carte cunoscuta despre mituri, legende si istorie din Japonia. Dintre alte izvoare istorice Shintoshu explica originea divinitatilor japoneze, dintr-o perspetiva budista, iar Hotsuma Tsutae aduce o versiune foarte diferita a mitologiei sustinând ca Amaterasu (zeitatea sintoista al soarelui) era barbat si nu femeie, cum spunea traditia.
Kojiki (în limba japoneza 古事記, Amintirea faptelor stravechi) reprezinta o culegere traditionala de mituri japoneze, alcatuita în anul 712 de Ono Yasumaro, din însarcinarea statului, spre a demonstra obârsia divina a împaratilor niponi.
Acopera o perioada care începe cu zeii din mitologia japoneza si se sfârseste cu domnia împaratesei Suiko.
Un rezultat notabil al mitologiei japoneze este acela ca explica originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru "împaratul Japoniei" este tennō (天皇), ceea ce literal înseamna "împarat ceresc" sau "împarat divin" (caracterul 天 înseamna "rai", "paradis").
Primii zei au faurit doua fiinte divine, una masculina, Izanagi, si una feminina, Izanami si le-au însarcinat cu crearea primului pamânt. Pentru a le ajuta sa faca acest lucru zeii le-au dat si o halebarda, decorata cu nestemate, cunoscuta sub numele de Amanonuhoko (Halebarda divina a mlastinii). Cele doua zeitati au plecat apoi pe podul dintre rai si pamânt, Amenoukihashi ("Podul plutitor al Paradisului") si au agitat marea cu halebarda. Când stropi de apa sarata au cazut de pe halebarda, au format insula Onogoro. Izanagi si Izanami au coborât de pe pod si si-au facut o casa pe insula. În final, ei hotarât sa se împreuneze pentru a popula insula. Au construit un stâlp numit Amenomihashira, iar în jurul lui un palat numit Yahirodono. Izanagi si Izanami au îconjurat în directii opuse coloana construita în centru, iar când s-au întâlnit Izanami, zeitatea feminina, a fost cea care a vorbit prima. Lui Izanagi nu i s-a parut acest lucru potrivit, dar în cele din urma a avut cu Izanami doi copii: Hiruko si Awashima, care însa având un aspect neplacut nu au fost considerati zeitati.
Rusinati, Izanagi si Izanami au pus copii într-o barca si le-au dat drumul pe mare, apoi i-au întrebat pe zei cu ce au gresit în ritualul, de au avut acei copii. Li s-a spus ca Izanagi trebuia sa vorbeasca primul si nu Izanami, deoarece el era zeitatea masculina. Astfel cei doi au reluat ceremonia, mergând în jurul stâlpului, iar când s-au întâlnit, Izanagi a fost cel care a rupt tacerea. Uniunea lor a avut succes de aceasta data.
De aceasta data, copii lor au fost cei opt Ōyashima, sau cele opt insule mari ale Japoniei:
Amateratsu si susanoo
Amaterasu-ō-mi-kami sau Ōhiru-menomuchi-no-kami este în mitologia japoneza zeita soarelui, si poate cea mai importanta zeitatesintoista. Ea a fost nascuta din ochiul stâng al zeului Izanagi în timp ce acesta se purifica într-un râu si a devenit stapâna Paradisului (Takamagahara). În trecut se considera ca Familia Imperiala a Japoniei si împaratul erau descendenti pe linie dreapta ai zeitei.
Amaterasu este descrisa în Kojiki ca fiind zeita soarelui nascuta din ochiul lui Izanagi, care de asemenea l-a adus pe lume si pe Susanoo, zeul furtunii. În Kojiki se spune despre ea ca este zeitatea din care emana întreaga lumina si este asociata cu soarele datorita cordialitatii si compasiunii sale fata de oamenii care o venerau. Cu alte cuvinte zeita este o interpretare a luminii si a caldurii, vazute ca un simbol al iubirii si al puritatii. Zeita se afla asftel în opozitie cu fratele ei, Susanoo, personificare a brutalitatii si a violentei. Un mit japonez descrie cum, odata, Amaterasu, suparata de comportamentul fratelui ei, s-a refugiat într-o pestera, Amano-Iwato (Pestera Soarelui). Ea a ascuns toata lumina care emana din trupul ei, învaluind lumea în întuneric.
Conform mitului, Susanoo urma sa fie trimis în lumea mortilor alaturi de Izanami, de catre tatal sau, Izanagi. Însa Susanoo era înspaimântat de ce va vedea acolo si totodata invidios ca Amaterasu avea parte de toate minunatiile raiului. De aceea, zeul a plecat spre Takamagahara, sub pretextul ca vrea sa-si ia ramas bun. Vazându-l ca vine, zeita soarelui, cunoscându-l foarte bine, a pus în preajma o tolba cu sageti si luat un arc pentru a-si asigura protectia. Amaterasu i-a iesit în întâmpinare fratelui ei si a aflat ca el vrea doar sa-si ia ramas bun. Zeita a cerut atunci o dovada pentru bunele lui intentii. Susanoo a propus sa creeze copii divini care sa conduca cu întelepciune lumea. Amaterasu a fost de acord, a luat sabia fratelui ei, a rupt-o în bucati si a transformat-o în trei zeite, care erau mai frumoase ca orice alte zeite din lume, în afara de Amaterasu. Susanoo i-a cerut atunci surorii sale cele cinci bijuterii pe care le avea la gât, si dupa ce le-a spart cu dintii a suflat o ceata luminoasa din care s-au nascut cinci divinitati masculine, mai puternice decât oricine, cu exceptia zeului furtunii.
Când Susanoo, multumit de creatia lui, si-a proclamat omnipotenta, Amaterasu i-a amintit ca cei cinci zei au fost nascuti din colierul ei. Nervos ca nu este apreciat, Susanoo devine dintr-odata violent si îsi pierde controlul. El a dat drumul ploilor si vântului, pe care le avea sub comanda, a distrus lanurile de orez pe care Amaterasu le îngrijise cu atâta grija. Zeita soarelui se astepta la asa ceva si nu a intervenit, gândindu-se ca aceasta este firea fratelui sau. Din pacate, însasi rabdarea zeitei l-a întarâtat si mai tare pe Susanoo. Zeul voia sa o atraga si pe Amaterasu în aceasta lupta, însa ea ramânea distanta, superioara lui.
Într-o zi, Amaterasu si prietenele ei teseau în camera sacra a zeitei haine pentru zei, când a venit Susanoo, hotarât sa-i dea un ultim mesaj surorii lui. El a luat unul din caii zeitei (animale sacre pentru ea), l-a jupuit si l-a ucis, apoi a facut o gaura în acoperis si a aruncat în cercul de femei tesatoare. Pe saua calului a scris "Lucrurile nu sunt întotdeauna atât de negre si albe precum par". Aceasta întâmplare înfricosatoare a facut-o pe una din cele mai vechi prietene ale lui Amaterasu sa moara la picioarele zeitei. Amaterasu a fost atât de speriata încât a fugit din palatul ei. A gasit o pestera într-un colt linistit al raiului, s-a refugiat în ea si a acoperit intrarea cu un bolovan. Lumea a fost adâncita în bezna. Cosiderându-se învinsa în lupta spirituala contra fratelui ei, Amaterasu a stat o perioada destul de lunga în pestera. Între timp recoltele oamenilor s-au vestejit fara lumina soarelui, iar oamenii, lipsiti de speranta de a o mai vedea din nou pe zeita, au început sa moara.
Vazând aceasta situatie, ceilalti zei s-au adunat si au planuit sa o scoata pe zeita afara. Nici unul din ei nu a reusit sa o convinga. Atunci, zeitei bucuriei, Ama-no-Uzume i-a venit o idee. A agatat o oglinda de bronz într-un copac de la intrarea în pestera. Apoi s-a dezbracat de haine si s-a acoperit cu frunze de bambus si flori. A rasturant o cada si a început sa danseze pe ea, lovind-o cu picioarele. Zeii au fost impresionati de dansul ei erotic si au început sa o aclame. Auzind zgomotul de afara, Amterasu a devenit curioasa si vrut sa vada ce se întâmpla. Zeul fortei s-a ascuns la intrarea în pestera, cu gândul sa o traga afara pe Amaterasu, daca aceasta aparea. Nu a mai fost însa nevoie de el, deoarece zeita, scotând capul afara din pestera a fost orbita de reflexia ei luminoasa în oglinda de bronz si, pentru moment a uitat de frica si durere.
Amaterasu s-a privit pentru prima oara în oglinda. De atunci, ea a hotarât sa atârne oglinzi la intrarea în templele ei, astfel încât oricine ar fi trecut în dreptul lor, sa se uite adânc în ele.
Mai târziu Amaterasu îl trimite pe nepotul ei Ninigi-no-Mikoto sa aduca pacea în Japonia si îi ofera cele trei obiecte sacre numite "Comoara imperiala a Japoniei": sabia Kusanagi, oglinda Yata no kagami, si bijuteria Yasakani no magatama. Un descendent al lui Ninigi-no-Mikoto a fost Jimmu, primul împarat al Japoniei.
Desi cunoscuta si înfatisata ca o zeitate feminina, Kojiki nu da informatii despre genul lui Amaterasu (japoneza nu foloseste pronume diferite pentru genuri). Unii învatati au susinut ca Amaterasu este barbat.
Despre Amaterasu se spune ca este inventatoarea tesutului, a tehnicilor de cultivare a orezului si grâului, a cresterii viermilor de matase. Cel mai important altar al ei este Marele Altar din Ise (sau Ise-Jingu, aflat în Ise, Japonia, pe insula Honshu. Acolo, simbolul ei este o oglinda, unul din cele trei comori sacre.
Amaterasu este celebrata în fiecare zi de 17 iulie, prin procesiuni de strada, în toata tara. Festivitatile din ziua de 21 decembrie, solstitiul de iarna, comemoreaza iesirea ei din pestera.
În timpul Cel de-al Doilea Razboi Mondial, familia regala japoneza s-a proclamat descendenta a zeitei Amaterasu, iar împaratul a fost oficial considerat divin.
Exilat din Rai, Susanoo vine în provincia Izumo (acum parte din Prefectura Shimane). El întâlneste un om batrân si pe sotia lui, care plângeau lânga fiica lor. Cei doi explica faptul ca la început au avut opt fiice, dar sapte dintre acestea au fost devorate una câte una, în fiecare an de un dragon numit Yamata-no-orochi ("sarpele cu ramificat în opt", despre care se zicea ca traieste în Kosi - acum regiunea Hokuriku). Teribilul dragon avea opt capete si opt cozi. Kusinada sau Kushinada-Hime era ultima din cele opt fiice, care în mod normal urma sa fie devorata de dragon.
Susanoo care stia de relatia celor doi batrâni cu zeita Amaterasu a hotarât sa o salveze pe fata cu conditia ca aceasta sa-i devina sotie. Parintii au acceptat, iar Susanoo a transformat-o pe Kushinada într-un pieptene si a pus-o cu grija în parul sau. A poruncit apoi sa se construiasca un gard în jurul casei lui, care sa aiba opt porti, opt mese la fiecare intrare, opt butoaie asezate pe fiecare masa si în fiecare butoi vin de orez fiert de opt ori.
Orochi a intrat si a fost ademenit de vinul din butoaie. Aa început sa-l bea, dar a fost ucis de Susanoo. Când Susanoo îl taia în bucati pe dragon a descoperit ca poate folosi coada lui drept o sabie excelenta. Sabia a fost mai târziu prezentata lui Amaterasu si i s-a pus numele de Ame no Murakamo no Tsurugi (mai târziu numita Kusanagi). Kusanagi va aparea mai târziu în multe alte mituri
Japonia
Japonia(in japoneza,se citeste Nippon sau Nihon,care inseamna "originea soarelui")este o tara din Asia de E,situata pe un lant de insule aflate intre Oc.Pacific si Marea Japoniei, la e de Peninsula Coreeana.Denumirea oficiala este Nipponkoku (tara de la originea soarelui.)Este cunoscuta si sub numele de Ţara Soarelui Rasarit.Potrivit legendei , Japonia a fost creata de catre zei care au înfipt o sabie în ocian , la scoatere ei formîndu-se 4 picaturi care au devenit insulele principale ,precum si o multitudine de insulu mici (peste 5000).
Japoneza este principala limba vb si scrisa in Japonia.Ea prezinta asemanari sintactice cu limbile altaice, si posibile influente de vocabular si morfologie din limbile malaio-polineziene. Pe durata a aproximativ ultimelor 15 secole, in urma contactului cultural cu China , un nr inportant de cuvinte au patruns in limba japoneza,impreuna cu scrierea ideografica. In afara de caracterele chinezeste(numite in japoneza "kenji"), japoneza foloseste in prezent si si "hiragana","katakana", si ocaziona l "romanji"(caractere romane).
Japoneza este considerata o limba aglutinata (care formeaza cuvinte si exporesi prin alaturare de morfome) si se distinge printr-un sistem complex de forme de exprimare onorifica,reflectand structura ierarhica ,"verticala", a societatii japoneze.
Sunetele din limba japoneza sunt relativ putina la nr .Accentul se manifesta prin intonatie ,care poate sevi uneori la difewrentierea unor cuvinte altfel identice.Desi nu este deloc inrudita cu limba chineza , japonia a imprumutaty masiv din aceasta pe parcursul a mai mult de 1500 de ani de legaturi culturale.In scrierea japoneza au fost folosite initial exculsiv ideogramele chinezesti numite in limba japoneza "kanji", dar diferentele majore la nivelul gramatival intre cele 2 limbi ,aceasta metoda de scriere era greoaie si a trebuit inbunatatita prin introducerea unor careactere fonetica care sa mascheze de exemplu flexionarile specifice limbi japoneze .Asfel au inceput sa fie folositew , pe langa kanji ,si 2 silabare("alfabetu" in care uni caracter ii corespunde o silaba)rezultate din simplificarea unor ideogrema chinezesti.Acestea sunt:hiragana,folosita pt scrierea terminatilor gramaticale,prepozitiilor si conjunctiilor,precum si a altor cuvinte care altfel ar trebui scrise cu ideograme prea complicate,si katakana folosita in scrierea numerelor straine (provenite din limbi care nu au kanji),cuvintelor de origine straina, sau stilistic pentru accentuarea unor cuvinte(similar cu folosirea caracterelor cursive sau venite din liba romana).
Silabarul Katakana este unul din cele doua sisteme de scriere fonetica din limba japoneza, celalalt fiind hiragana.
Caracterele katakana se folosesc pentru scrierea cuvintelor de origine straina, intrate deja în limba curenta sau nu, pentru notarea onomatopeelor, sau stilistic în loc de kanji sau hiragana pentru atragerea atentiei cititorului, similar cu folosirea caracterelor cursive sau aldine în limba româna.
Exemple:
terebi televizor (din engl. television)
ogyaa! oaaa! (primul tipat al unui nou-nascut)
<-Comparatie între caracterele hiragana (coloana din dreapta: "hi-ra-ga-na") si caracterele katakana (coloana din stînga: "ka-ta-ka-na").
sugoi onna o tipa beton (aici numai primele doua caractere sînt katakana)
Hiragana
Katakana
|
