Mituri antice. Mituri
moderne
Jürgen Habermas sustinea ca lumea moderna este dezvrajita. Este posibil sa fie
asa, dar ea nu este in nici un caz demitizata. Miturile sunt departe de a fi
desuete sau de a nu mai avea nici un impact in societatea contemporana. Ele
continua sa supravietuiasca, fie transformate si adaptate nevoilor actuale, fie
dand nastere unor mituri noi, dar cu radacini identificabile in cele antice.
Miturile incorporeaza o experienta umana universala. Ele s-au nascut ca
explicatii la problemele cu care se confruntau oamenii. Temele recurente au
fost aproape intotdeauna sensul vietii, nenorocirea si succesul, dragostea,
tradarea, moartea si viata de dupa moarte, destinul si relatia oamenilor cu
puteri supranaturale. Miturile codifica perceptiile vis-a-vis de aceste
probleme intr-o forma usor accesibila si transmisibila. Tocmai de aceea, un mit
poate deveni perimat la un moment dat, dar miturile ca atare nu mor. Ele sufera
doar transformarile impuse de schimbarile din societate, pentru a continua sa
transmita valorile dezirabile, sa invete, sa inspire si sa motiveze. "Nevoia de
mit a omului contemporan 24324p152y e cea care explica, in ultima instanta, pasiunea
pentru filmele de aventuri gen Superman, pasiunea pentru comic strips, acele
serii de benzi desenate care nareaza aventuri senzationale, intalnite mai peste
tot in publicatii pentru copii si adolescenti. Cititorul participa afectiv la
viata eroica a acestor personaje, incercand sa le ia drept model de
comportament." Eroii mai mult sau mai putin legendari, transformati in
supereroi moderni, abunda. De la regele Arthur si Robin Hood la Tarzan si
Sinbad, ei au renascut in carti, filme, seriale si desene animate, ba sunt mai
vii ca oricand. Ei pastreaza totusi acele trasaturi care sunt inca considerate a
fi importante: curaj, integritate, loialitate, perseverenta.
Serialul "Hercule", cu Kevin Sorbo in rolul
principal, s-a bucurat de un real succes. Eroul grec, cu forta sa fizica
supraumana, ucigator de monstri, dar deseori cuprins de o furie ucigasa vecina
cu nebunia, s-a transformat intr-un personaj principal pacifist si pacificator
(in ciuda celor doua-trei lupte pe episod), a carui forta este atat fizica cat
si interioara.
Din aproximativ aceeasi specie face parte si printesa razboinica Xena (interpretata
de Lucy Lawless). Prototipul eroului salvator al lumii ia forma unei femei,
care se departeaza de tipul amazoanei razboinice care isi neaga feminitatea si
care inspira o admiratie amestecata cu teama. Xena este umana, un personaj
puternic si inteligent, a carei principala lupta este cea cu sine, cu propria
sa parte intunecata. Partea intunecata (adica "the Dark Side") duce pe multi cu
gandul la unul dintre cele mai mari succese cinematografice din lume. Este
desigur vorba de trilogia Star Wars - Razboiul Stelelor (care intre timp are
deja cinci parti in loc de trei, in timp ce creatorul ei, George Lucas ne
promite ca vor deveni de fapt noua). Adica unul dintre cele mai elocvente
exemple ca miturile in lumea moderna nu numai ca traiesc, dar o duc destul de
bine. Acest lucru nu este intamplator. George Lucas a lucrat la realizarea
filmului cu Joseph Cambell, cunoscut mitolog, pentru a crea personajele dupa
tiparele traditionalului drum initiatic si ale cautarii eroului, la sfarsitul
caruia, in cele din urma, se gaseste pe sine. Razboiul Stelelor se dorea de la
bun inceput un mit arhetipal al zilelor noastre. "Nu vad Razboiul Stelelor ca
fiind profund religios. Vad Razboiul Stelelor ca luand toate problemele pe care
le discuta religia si incercand sa le distileze intr-un construct mai modern si
mai usor accesibil - ca undeva exista un mister mai mare. (...) Am introdus
Forta in film pentru a trezi o anumita spiritualitate in randul tinerilor - mai
mult o credinta in Dumnezeu decat intr-un sistem religios anume. Vroiam ca
tinerii sa inceapa sa-si puna intrebari in legatura cu acest mister." Impactul
se pare ca a fost extrem de puternic pentru unii. La cel mai recent recensamant
din Australia, exista un grup de militanti care cereau ca, pentru a fi
recunoscuta in mod oficial ca religie, cat mai multi oameni sa se declare Jedi.
Este exagerat sa creezi o teologie dintr-o filosofie vituala. Cert este insa ca ea a gasit ecou la multi: filosofia din Star Wars este un hibrid de influente ale marilor religii ale lumii. Conceptele folosite in film sunt inspirate din elemente reale, care permit spectatorilor sa creeze o legatura cu propriul lor background cultural. Forta este un concept destul de abstract pentru a nu putea fi identificata cu un Dumnezeu anume. Ea se apropie de principiul Tao al lui Lao Tze: este pretutindeni, ca o forta vitala inerenta tuturor lucrurilor si fiintelor. Prin definitie, Forta este neutra; este doar Forta. Valoarea pozitiva sau negativa i-o imprima psihicul si actiunile oamenilor (mai mult sau mai putin...) care o utilizeaza. Este la latitudinea fiecaruia sa aleaga carei parti ii va oferi suprematia asupra persoanei sale, de vreme ce Binele si Raul se infrunta in fiecare dintre noi. Astfel, puterea pozitiva a Fortei este ilustrata de simpaticul Yoda, maestrul Jedi si mentorul lui Luke Skywalker. El intruchipeaza calmul, linistea si detasarea de emotiile puternice (cerintele ordinului cavalerilor Jedi): "Frica drumul spre partea intunecata este. Frica duce la furie; furia duce la ura; ura duce la suferinta". La polul opus se situeaza imparatul, intruchipare a maleficului pur, care apare mai mult ca o amenintare difuza de-a lungul trilogiei. Personajul atras de partea intunecata este Anakin Skywalker, devenit Darth Vadar. "Raul" poarta o masca. in final, cand masca este indepartata, iese la iveala un chip fara trasaturi individualizate, palid, a carui viata a fost consumata de partea sa negativa, careia i-a cedat. Joseph Cambell, in lucrarea The Hero with a Thousand Faces, se concentreaza asupra unei teme majore in mitologie - cautarea eroului, analizand in capitolele cartii secventele principale ale acesteia. Capitolul "The Call to Adventure" ("Chemarea la aventura") reprezinta intriga oricarei cautari. in cazul Razboiului Stelelor, aceasta este mesajul de S.O.S. al printesei Leia, interceptat de Luke Skywalker si intalnirea acestuia cu Obi Wan Kenobi, maestrul Jedi.
"Ajutorul supranatural", primit de tanarul
si imaturul Luke, provine de la Obi Wan si de la Yoda (a nu se omite cautarea
maestrului si testele la care este supus "invatacelul"). "Trecerea primului
prag" este de obicei plecarea de acasa a eroului. in acest caz particular,
"acasa" este planeta de bastina a lui Luke. "Burta balenei" face referire la
clasicul episod din Biblie: Iona, inghitit de balena este singur cu sine si
trebuie sa isi depaseasca propriile temeri pentru a merge mai departe,
revizuindu-si motivatiile si credinta. Tema apare atat in timpul
antrenamentului lui Luke cu Yoda pe planeta Dagobah, cat si in momentul cand
Luke este singurul pilot care mai poate distruge Steaua Mortii, nava imperiala.
Atunci el trebuie sa se increada in cele invatate, sa renunte la a mai gandi
fiecare moment si sa il traiasca in mod spiritual. "Intalnirea cu zeita" -
zeita este printesa Leia, cea care il motiveaza pe Luke. "Impacarea cu tatal"
are loc in ultima parte a trilogiei. Darth Vadar este personajul negativ,
simbolizeaza esenta a ceea ce de fapt combate fiul. Este necesar un act suprem
de credinta din partea acestuia pentru a nu se lasa prada sentimentelor, care
l-ar duce pe aceeasi cale a pierzaniei. Este credinta lui Luke, cea care il
salveaza atat pe el cat si pe Darth Vadar, care reuseste in final sa
restabileasca echilibrul Fortei in propria sa persoana. Privind din aceasta
perspectiva seria de filme, este usor de inteles de ce a atras atatea milioane
de fani. si nu in ultimul rand a contribuit faptul ca mai degraba pune
intrebari (care la urma urmei se aplica fiecaruia dintre noi), decat ofera
raspunsuri. Pe acestea, fiecare este liber sa le gaseasca.
O alta trilogie pe cale de a face istorie
in lumea filmului este The Lord of the Rings - Stapanul Inelelor. De data
aceasta este vorba despre o ecranizare, cea a romanului omonim al lui J.R.R.
Tolkien. Si de aceasta data intentia de a crea mituri este prezenta de la
inceput. Ba chiar mai mult de atat. Tolkien a fost profesor de lingvistica si
mitologie, pasionat de folclorul celtic si scandinav, si in acelasi timp
crestin practicant. El a pornit de la ideea crearii unei... mitologii si chiar
a unei limbi. Asa s-a nascut limba elfica si alfabetul ei, precum si povestea
Zilelor de Odinioara, o mitologie extrem de complexa a unui tinut imaginar,
fara determinare spatiala sau temporala - Pamantul de Mijloc. Pamantul de
Mijloc este peisajul in care se desfasoara o poveste in care pot fi
identificate numeroase elemente mitologice pe parcursul, din nou, al unei
cautari, elemente care se preteaza cu usurinta la variate interpretari, mai
mult sau mai putin profunde. Drumul urmarit este cel al hobitului Frodo
Baggins, in incercarea sa de a distruge Inelul Suprem. si drumul sau poate fi
umarit utilizand etapele propuse de Joseph Cambell. "Chemarea la aventura" este
din nou fortuita. Inelul pe care il mosteneste Frodo de la unchiul sau se
dovedeste a fi un artefact cu puteri malefice care trebuie distrus pentru a
evita perspectiva unei apocalipse. Ajutorul supranatural primit de Frodo in
cautarea este reprezentat in principal de vrajitorul Gandalf, care il indruma.
Cautarea nu este insa numai a lui Frodo, ci si a unei serii de alte personaje,
ale caror dezvoltare este urmarita pe parcursul cartii / filmului. "Trecerea
primului prag" se dovedeste din nou a fi parasirea tinuturilor natale. in sinea
lui Frodo se da o adevarata lupta in acest sens, dorul de duca, spiritul de
aventura si simtul datoriei infruntandu-se cu dragostea pentru tinuturile
natale, care vor deveni cu timpul un adevarat paradis pierdut. Cat despe "Burta
balenei"... Frodo se afla tot timpul in interiorul acesteia, ba chiar se afunda
din ce in ce mai mult. Lupta "naturala" dintre Bine si Rau, care se da in
interiorul sau, este ingreunata de Inel, un simbol al esentei Raului, care
inrobeste mintile purtatorilor sai. Frodo trebuie sa lupte in mod constant
pentru a nu se abate de la drumul sau, iar pe masura ce inainteaza, lupta
devine tot mai grea. in final, eroul se apropie de nebunie si paranoia,
accentuata de contactul cu forte psihice mult superioare, stare care alterneaza
cu cea mai profunda apatie.
"intalnire cu zeita" se realizeaza pentru Frodo in momentul cand primeste
ajutor de la regina elfa Galadriel, ea insasi purtatoare a unui Inel, care ii
intelege lupta. in mod semnificativ, darul ei este un "sip cu lumina", care
patrunde si in cele mai intunecate locuri - un dar de speranta pentru momentele
cele mai disperate. In timp ce Galadriel si vrajitorul Gandalf intruchipeaza
Binele, ca fiinte care se controleaza si nu cedeaza tentatiilor si presiunilor
Puterii malefice, Raul ia diverse forme.
Raul Suprem este intruchipat de Sauron, un
puternic spirit simbolizat de un ochi in flacari. El nu poarta masca, dar este
lipsit de forma. Din nou, forta Raului, concentrata in Inel, este de fapt
pretutindeni. Eroii intalnesc exemple la tot pasul, de fapt posibile versiuni
ale propriei persoane.
Astfel, Gandalf il are ca echivalent malefic pe Saruman, un puternic si
intelept vrajitor, care a fost atras de iluzia puterii. in final, el decade,
devenind doar o umbra demna de mila a puternicului spirit care a fost candva.
Boromir, unul dintre insotitorii lui Frodo, este din neamul Oamenilor, a caror
principal pacat este avaritia si setea de putere. El ilustreaza ce ar putea
deveni Aragorn daca ar ceda puterii malefice. Desi nobil si in esenta bun,
Inelul reuseste sa puna stapanire pe el. Chiar si Frodo, desi dovedeste o tarie
neobisnuita, cade tot mai des prada atractiei malefice a Inelului, pe masura ce
se apropie de sursa Raului. El il are insa permanent in fata ochilor pe Gollum,
fostul posesor al Inelului si varianta sa decazuta. Degradat la o stare animalica
care i-a schimbat si fizicul, el este Mr. Hyde-ul lui Frodo si cel mai tragic
personaj. Lupta dintre Bine si Rau in interiorul sau a dus la o veritabila
dedublare a personalitatii: Gollum cel rau nu doreste altceva decat Inelul, si
asta cu orice pret, in timp ce Smeagol este cel care se caieste, dar nu gaseste
niciodata forta sa se elibereze de mult mai puternica si urata sa dublura. Lupta
dintre Bine si Rau continua. Continua si dupa iesirea din mit si revenirea in
realitate, in fiecare dintre noi. Nu mai spunem mituri seara, in jurul focului,
dar le descifram intelesul din carti, la cinema si la televizor. Ele continua
sa puna aceleasi intrebari si sa ridice aceleasi probleme, mereu sub alte si
alte forme. si cateodata sa indice un raspuns corespunzator epocii in care au
fost create.
Bibliografie
1.Cotterell, A. - Die Welt der Mythen und Legenden, Droemersche Verlagsanstalt,
München, 1990
2.Stanescu, G. - Miturile lumii moderne, articol disponibil in format
electronic la https://www.cotidianul.ro/anterioare/2001/pre_limba_scriitorului/prelimba0208apr.htm
3.Tolkien, J.R.R. - intoarcerea regelui, Editura RAO, Bucuresti, 2001
4.Tolkien, J.R.R. - Fratia Inelului, Editura RAO, Bucuresti, 1999
5.Tolkien, J.R.R. - Cele doua turnuri, Editura RAO, Bucuresti, 2000
6.Verbeeck, Muriel - The "Star Wars religion" (trad. Sylvie Bussers),
disponibil in format electronic la https://ibelgique.ifrance.com/sw-anthropo/
7.https://www.allposters.com
8.https://www.freenet.scri.fsu.edu/~kap678/theforce/index.html
9.https://www.freesoul.us/modernmyths.html
10.https://www.thelordoftherings.net
|
