Modernizarea vietii economice romanesti (1878-1914)

Modernizarea vietii economice romanesti (1878-1914)

dupa momentul dobandirii independentei: consecinte importante pe plan economic, oferind Romaniei o posibilitate mai mare de miscare in cadru international si o posibilitate de promovare a intereselor economice romanesti

cel mai important castig:

• dreptul Romaniei de a incheia nestanjenit acorduri/tratate internationale
• crearea sistemului national monetar si realizarea sistemului bancar
• cristalizarea unui sistem de comunicare (mai ales cai ferate)

Independenta

reprezinta iesirea Romaniei de sub influenta legislatiei vamale otomane si a regimului capitulatiilor cu Marile Puteri – va fi posibila dezvoltarea unei politici economice independente dupa interesele nationale

in contextul stabilit de dupa 1878 (perioada liberala), pe plan economic efectele Independentei: efort constructiv in toate domeniile; preocupare a Guvernului pentru modernizarea sistemului monetar, dezvoltarea economiei si integrarea Romaniei in sistemul capitalist mondial

unul din primele programe economice ale Cabinetului=Mesajul Domnesc prezentat Corpurilor Legiuitoare la deschiderea sesiunii 1880-1881; =program liberal: legi si reforme capitaliste liberale in toate domeniile

legislatia guvernarii liberale (1876-1878) a stimulat dezvol 111e42b tarea capitalista, desi efectele acestui program reformator vor aparea abia la sfarsitul perioadei liberale si in perioada de apoi – aprox 1900 pot fi inregistrate efectele benefice ale legislatiei economice liberale

politica liberala a acestei perioade: doua observatii interesante

• politica economica a Guvernului de dupa 1888 reprezinta doua fenomene caracteristice pana la 1900

1. abandonarea politicii liberschimbiste pe plan economic si trecerea la o politica protectionista, ilustrata mai ales in domeniul vamal si protejarea industriei autohtone

anterior – eg: tratate cu AU, Germania – caracter liberschimbist, din vremea lui Cuza

dupa 1880 – abandonarea acestei politici ca si in marile state europene (politica protectionista)

2. introducerea masinismului – inceputul revolutiei industriale ca proces general, ce greveaza intreaga industrie romaneasca, chiar daca fenomenul se manifesta in proportii diferite in diferite ramuri ale industriei romanesti; pe acest fond al inceputului revolutiei industriale se remarca o substantiala crestere a ponderii capitalului strain, ce a sustinut cresterea productiei in diferite ramuri, desi se manifesta inegal

protectionismul – ciudat sa vorbesti de o politica liberala de protectionism, dar asaera moda in Europa

protectionismul guvernarii liberale nu a fost de la inceput ca o politica coerenta, bine conturata, ci a fost elaborat in timp, cristalizandu-se ca politica economica generala pana in 1887 (finalul perioadei liberale); perioada pentru elaborarea doctrinara si aplicarea practica a politicii liberale protectioniste: 1882-1887 – legi de protejare a industriei

desi asumat ca politica economica, nu e aplicat complet, fiind limitat in efectele sale de existenta unor conventii comerciale anterioare, care au caracter liberschimbist si au impiedicat aplicarea unui protectionism total

protectionismul a fost revendicat si sustinut doctrinar de o serie de personalitati romanesti, mari economisti (PS Aurelian – traduce lucrarea lui Friedrich List – Sistem national de economie politica, Dionisie Pop Martian)

• rol important in definirea politicii protectioniste: Congresul economic din 1884, ce sustine renuntarea la Conventia economica cu AU, solicitand adoptarea unei politici protectioniste pentru toate industriile din Romania etc

ce s-a inteles in epoca prin protectionism economic=

• politica interna: prevedea apararea pietei interne de concurenta straina
• acumularea rapida cu sprijinul statului, a unor importante capitale
• masuri legislative pentru incurajarea productiei autohtone

structura Romaniei era preponderent agrara si legislatia favorabila din timpul lui Cuza a facut posibila migratia sat-oras

• dezvoltare industriala
• modernizare prin introducerea masinismului

pentru a impulsiona dezvoltarea sistemului economic romanesc dominat de agricultura

Legislatia economica

primele masuri protectioniste: deceniul 8 – introducerea unor tarife vamale noi; perioada 1882-1887: legislatie bogata – legi pentru incurajarea industriei hartiei, zaharului, textilelor etc

1886 – expira Conventia comerciala cu Austro-Ungaria – valoare politica majora prin favorizarea externa a Romaniei in cadrul unei autonomii mai largi, dar efecte negative prin concurenta facuta de produsele AU meseriilor si produselor romanesti

• la 10 ani de la semnare, conditiile impuse de Dieta pentru prelungire erau neacceptabile si au fost refuzate de Guvernul Romaniei – razboi vamal cu AU=efecte novie pentru comertul si industria Transilvaniei (parteneri traditionali ai Romaniei) + pentru comertul cu vite, cereale al Romaniei ce avea piata de desfacere in AU

in conditiile abandonarii Conventiei comerciale cu AU si a razboiului vamal, curentul pro-protectionism reuseste sa impuna o prima lege importanta: tariful vamal general protectionist din 1886 – principiile de elaborare sunt:

• scutiri de taxe la export pentru materiile prime ce exista in cantitati suficiente in tara
• taxe vamale reduse pentru materiile prime sau produsele industriale ce nu exista suficient in tara

prima mare lege protectionista, dar efectele nu sunt depline datorita existentei conventiilor cu alte state cu politici liberschimbiste

tariful din 1886 contribuie la dezvoltarea industriei caracteristica perioadei de dupa 1900

dincolo de legislatia din 1882-1887, politica protectionista a Guvernului a fost incununata de legea pentru incurajarea industriei=”Masuri generale pentru a veni in ajutorul industriei nationale”

• legea de incurajare a industriei romanesti ce atingea toate ramurile
• avantaje pentru orice investitor roman sau strain ce infiinta o societate cu capital minim 50.000 lei si functiona zilnic cu 25 lucratori, folosind utilaje (masini moderne) – o singura conditie trebuia respectata

avantajele legii:

• scutiri de impozite, de vama la import
• reduceri de tarife pe caile ferate
• folosirea gratuita a unor terenuri pentru constructie de fabrici; cu conditia ca doua treimi din lucratori sa fie cetateni romani

favoriza marea industrie prelucratoare ce putea indeplini conditiile

fenomenul din Romania e caracteristic si pentru Transilvania

• dupa 1850 – perioada interesanta pentru dezvoltarea economiei

1850 – desfiintarea vamilor dintre provincii

industria autohtona din Transilvania a primit o mare lovitura, ce s-a putut remedia datorita comertului cu Romania

in Ungaria ca si in Romania sunt adoptate legi pentru protejarea industriei (1881, 1890), introduse cu efecte partiale, pentru a nu concura prea mult produsele AU

in legislatia economica, importante urmari pentru dezvoltarea industriei si pentru intrarea capitalului romanesc: legea minelor din 1885, a guvernului conservator

• respecta dreptul de proprietate asupra solului
• statul conserva dreptul de proprietate asupra minereului din subsol

mai multe revizionari

Revolutia industriala si introducerea masinilor

urmare directa si imediata a politicii protectioniste

s-a manifestat sub aspect:

cantitativ – creste numarul de intreprinderi (“stabilimente industriale”), mai ales din domeniul industriei mari prelucratoare

• pana la 1900 se infiinteaza un numar mare de intreprinderi noi, din care 62% ale industriilor mari – 38.000 lucratori
• cele mai multe intreprinderi au aparut datorita legii incurajarii industriei din 1887
• in Transilvania – fenomen asemanator: crestere de peste 3 ori – peste 400 de intreprinderi ajung sa aiba peste 100 lucratori

calitativ – in toata economia Romaniei si Transilvaniei asistam la o restructurare a ramurilor si modernizare in toate ramurile economice ca efect a introducerii masinismului

• nu mai e expresia unor fenomene izolate, ci acum, introducerea masinismului (revolutia industriala este un fenomen larg)
• revolutia industriala: modernizarea productivitatii, cresterea calitatii, cresterea productivitatii
• in industria prelucratoare, 1901-1902 – peste 500 intreprinderi ce folosesc o forta motrica de aprox 50.000 cai putere, furnizata de forta aburului

in ciuda progreselor din Romania, inzestrarea tehnica continua sa fie deficitara si invocata de specialistii romani

• pov al inzestrarii tehnice, Romania depindea de industria constructoare de masini din statele industriale din Europa

alt indicator la nivelului scazut in inzestrarea tehnica: forta motrica/1 muncitor: comparatie cu alte tari - Romania era sub nivelul Rusiei (cel mai redus nivel din Europa industriala)

Cronologia revolutiei industriale in Romania

deceniul 9 al sec XIX: debut al revolutiei industriale la nivelul general, al intregii economice DAR e o cronologie didactica pentru ca in unele ramuri (morarit, industria alcoolului), de la inceput se porneste cu o baza tehnica masinista; in alte ramuri (industria zaharului, ciment) se introduc treptat; in altele avansat, dar nu terminat (hartie)

consecinte pentru modernizarea transportului pe apa si a comunicatiilor

uneori avanseaza lent, dar peste tot a avut ca efect cresterea industriei

eg: ancheta din 1901-1902 – peste 62.000 de unitati producatoare de marfuri cu nr. de 40.000 lucratori – din ele, peste 500 se incadreaza in statutul de fabrica

caracteristica a industrializarii Romaniei: inegalitate in ramuri si repartitie geografica

• procesul de industrializare a pornit de la valorificarea resurselor existente in tara – elanul industriei usoare (alimentara – ponderea cea mai mare in industria mare)
• capital redus ce a participat la industrializare, pentru ca capitalele investite erau mai mici; industria usoara, apoi chimica, industria lemnului etc (capital foarte mic)
• industria usoara atrage capital industria si extern

sub aspectul efectelor, valoric vorbin, industria alimentara da peste 50% din valoarea industriei mari

una din cele mai importante consecinte a revolutiei industriale: modernizarea economiei – descoperirea si valorificarea de noi surse energetice

• problema energetica este actuala si constanta
• consecinta industriala: dezvoltarea industriei extractive, mai ales a extractiei petroliere – veritabil boom la sf sec XIX – inceputul sec XX: dupa 1900 se ajunge la aprox 900.000 tone
• explicatie: dincolo de nevoile noilor industrii, raspandirea motorului cu combustie interna a creat un interes pentru petrol si rezervele petroliere: interes extern foarte mare; capitalul strain: 97% din totalul investit in ramura extractiva
• alaturi de industria extractiva, sunt progrese in extractia carbunelui: sustinerea mineritului DAR carbunele nu ajunge sa acopere decat 50% din necesarul consumului din Romania; in Transilvania – datorita exploatarii Vaii Jiului – productie record in 1900 (aprox 900.000 tone): furnizor de carbune pentru industria din Romania
• descoperirea unor noi surse energetice a incurajat prospectiunile geologice; 1892, in Romania, primul birou geologic (eg: Grigore Cobalcescu)
• pe acest fond: crearea primei uzine de energie electrica (1900), destinata iluminatului public
• amenajarea caderilor de apa si folosirea energiei lor in industrie

statul a jucat un rol important in industrie prin legi protectioniste, reusind chiar sa modifice ponderea unor ramuri (hartie, ciment, zahar)

• nu a respins capitalul strain, ci era puternic in industria alimentara (francez, belgian, AU, englezi) si industria petrolului

aproape o treime din intreprinderi au luat nastere ca societati anonime, mai ales in industria petroliera

eg: Steaua – capital englez si maghiar – rafinariile Aurora si Romano-Americane, la inceputul sec XX

• aprox 1900, Romania ajunge sa rpduca 1,2% din productia mondiala de titei

industrializarea: concentrare a productiei

• cresterea numarului de societati pe actiuni in industrie: apar uniunile de monopol (cartel – eg: morarit – 1905, productia de spirt – 1897, zaharului, hartiei, asociatia petrolistilor)
• aceste intreprinderi: peste 50% din totalul capitalului investit in Romania

repartitia geografica era inegala

• Muntenia – cea mai industrializata, detinand peste jumatate din intreprinderile mari – judetul Ilfov cu Bucuresti
• Moldova – Neamt, Bacau, Iasi
• Oltenia – Craiova
• Dobrogea – Constanta

in Transilvania se individualizeaza cateva centre:

• Steg in Banat – cai ferate
• Hunedoara – 1882, inceputul constructiei marilor intreprinderi metalurgice; 1884: intra in folosinta primul furnal
• Valea Jiului

Agricultura

principala ramura economica

cele mai importante fenomene

cresterea suprafetelor cultivate – ajunge pana la 45% din totalul tarii – peste cinci milioane hectare cultivate, din care 93% cereale; pana la 1900 se desavarseste caracterul cerealier al economiei Romaniei; consecinte:

• crestere a productiei de cereale foarte mare, ca urmare a cresterii productivitatii muncii si a cresterii suprafetelor
• recolta de grau: peste doua milioane tone
• creste recolta de porumb, orz, secara (de la 2-4 ori)
• se cultiva plante industriale (tutun), leguminoase

ponderea cerealelor in industrie

cresterea productivitatii muncii datorita introducerii masinismului in agricultura: seceratori, masini de treierat etc

• mai ales pe marile proprietati detinute de marii proprietari – reprezinta 1% din gospodariile agricole; mica proprietate: 96% - proprietate agricola in gospodarie
• pondere mica – 9% - proprietatea mijlocie
• cu tot efortul pentru introducerea masinismului, se poate vorbi de o slaba dezvoltare tehnica in Romania
• inzestrarea tehnica redusa se datoreaza si fenomenului arendarii: principala forma de exploatare a pamantului: creste pretul arenzii; ca urmare a sub arendarii – patura destul de profitoare, imbogatita (intermediarii) – intervine statul impotriva lor

amestec contradictoriu in agricultura de elemente ale economiei capitaliste si practici ce amintesc de cele medievale

• elemente capitaliste: tocmeli agricole, arenda in bani, munca salariata, noi culturi (plantele tehnice), masinism
• obligatii in dijma, in munca – prelungesc anumite practici ale Vechiului Regim in agricultura

dincolo de aceste aspecte, productia agricola a Romaniei era destinata exportului: 80% din grau, 67% din porumb, 70% din secara, aproape tot orezul

tendinta agrara de a se orienta spre piata; de dezvoltare a marfurilor produse

dupa 1900, scadere a exportului, desi productia agrara se dubleaza/tripleaza – datorita concurentei Americilor + industrializarii ce orienteaza productia agricola spre noile ramuri industriale

efectele dezvoltarii capitaliste in agricultura si a desavarsirii caracterului cerealier a Romaniei: marcarea unui echilibru

• cresterea vitelor scade datorita transformatului pasunilor, fanetelor in suprafete cultivabile
• razboiul vamal cu AU – lovitura importanta data cresterii animalelor si exportului de vite romanesti

legislatia in agricultura

• 1882 – legea invoielilor agrare – progres fata de legile anterioare (1866, 1872); imbunatatirea situatiei taranimii; desfiintarea executiei pentru neplata clauzei contract
• 1893 – modificarea si completarea legii din 1882

Comunicatii si transporturi

modernizarea de la sf sec XIX a economiei nationale impune diversificarea si largirea cailor de comunicatii si transporturi

a.      statul joaca un rol important –intervine si ia controlul asupra cailor ferate: concesionate unor trusturi straine

rascumpararea cailor ferate – 1890, cu linia Roman-Cernavoda-Constanta, apoi Roman-Botosani

aprox 1900 – statul administreaza CFR

statul face eforturi, investitii pentru extinderea cailor ferate: noi linii

• 1887, construirea Podului de la Cernavoda (Anghel Saligny)
• 1896 – legatura cu liniile ferate din Ungaria-Austria

ca urmare a acestui effort al statului, la 1900, Romania are peste 3100 km cai ferate

Transilvania, Banat - retele de cai ferate inca mai timpurii

Banat si Romania (aprox 1900) – peste 7000 kilometri cai ferate

sumele platite investitorilor straini pentru rascumpararea cailor ferate sunt foarte mari (Strousberg), dar reteaua nu satisface nevoile economice ale Romaniei

b.     dezvoltarea cailor fluviale pe Dunare

se infiinteaza o sectie de transport de Dunare

sf sec XIX: sectie pentru transportul maritim – pentru dezvoltarea transportului pa apa

cumpararea de vase

rute: Braila-Constanta, Constanta – Constantinopol/Rotterdam

dragarea bratului Sulina si pregatirea pentru navigatie

modernizarea porturilor: a instalatiilor portuare si oraselor – Braila, Galati – statut de porturi libere; apoi si Sulina, Constanta, Tulcea

modernizarea docurilor, anteporturilor, magaziilor (eg: in Constanta)

se poate vorbi de o specializare a porturilor romanesti in export: Galati – lemn, Braila – cereale

c.      modernizarea si largirea retelei de sosele

1900 – peste 25.000 km sosele

d.     modernizarea si largirea sistemului de posta si telegraf

Sistemul bancar

necesar un sistem modern bancar pentru capitalism: dezvoltarea economica care modernizeaza sistemul bancar si credit

1880 – infiintarea Bancii Nationale a Romaniei ca banca de scont si circulatie

• favorizeaza infiintarea de banci comerciale specializate – 24 de banci noi: Banca Agricola, Banca de Scont din Bucuresti, Banca din Craiova etc

participarea capitalului strain la aparitia unei banci, eg: 1897 – Banca Generala Romana cu credit german

infiintarea de credite

• creditul agricol pentru agricultura

DAR nevoia de capital nu a putut fi acoperita astfel incat continua rolul mare al camatariei

Comert intern si extern

datorita dezvoltarii industriei si agricole

rol important: introducerea sistemului international de masuri si greutati

• infiintarea Camerelor de Comert si Industrie in Romania si Transilvania
• aparitia invatamantului comercial

crestere a circulatiei marfurilor stimulata de cresterea productiei, modernizarea mijloacelor de transport, dezvoltarea urbana

comert extern: balanta negativa in Romania pana in 1886, datorita Conventiei cu Austria

import in Romania: produse industriale – exporta materii prime, cereale, lemn in Franta, Anglia, AU, produse animale in AU

• bilantul negativ se mentine pana la sf sec XIX datorita razboiului vamal cu AU

parteneri de export: Anglia, Belgia, Italia, Germania; urmare a Conventiei au AU din 1882

dupa 1900, o noua faza in dezvoltarea capitalista; trasaturi:

• avansul revolutiei industriale in forme calitative noi, prin cresterea ponderii fabricii in raport cu atelierele mici
• in contextul international de pe la 1900: modificarea raporturilor dintre pretul produselor industriale si produselor agrare
• cresterea exportului de produse agrare: ameliorarea balantei Romaniei
• modificari tehnice in domeniul industriei
• creste ponderea marilor intreprinderi capitaliste: societati anonime, capitaluri etc
• cresc capitalurile

Industria

dezvoltarea accentuata ca o generalizare a revolutiei industriale

• industrie deplin mecanizata: productivitate mai mare

sectorul industrial din economia romaneasca se extinde cu efecte direct favorabile pentru cresterea productiei forestiere si agricole

• rezultat al largirii pietei interne: produse agricole, animale, cereale etc – venituri mai mari

in plan social: accelerarea procesului de urbanizare si crestere demografica; cresterea ponderii populatiei salariate – extindere a consumului si pietei interne

razboiul vamal (1886-1901) cu AU – efecte nocive pentru agricultura, mai ales pentru domeniul animalier

• agricultura – afectata si de marea criza agrara ce a marcat economia in a doua jumatate a sec XIX: cresc preturile datorita concurentei produselor Americilor si Rusiei – se loveste in marea proprietate, in gospodariile mici si mijlocii; rezulta productie agrara orientata pe piata interna (eg: industria moraritului, alcoolului, palariei, alimentare etc): o parte a marilor proprietari sunt interesati de o politica protectionista a noilor industrii, ajungandu-se la interferenta intre interesele economice si politice ale burgheziei cu ale marilor proprietari – interesele marilor proprietari: pentru sistemul bancar, industrial – fenomenul de imburghezire e un fenomen social

I.         1886 – prin tariful vamal protectionist s-a introdus o politica economica protectionista; reinnoit in 1891, 1892; pe baza politicii protectioniste: Conventia cu Anglia, Franta, Rusia, Germania, in care se include si prevederi cu caracter protectionist

acordul din 1896 – insuficient pentru economia romaneasca; 1904 – elaborat si in 1906 – adoptat noul tarif vamal (tariful Costinescu)=etapa noua in politica protectionista a Romaniei, introdusa ca necesitate datorita: noilor ramuri industriale, intensificarea concurentei straine

noul tarif vamal din 1904 exprima interesele unei industrii mai dezvoltate, diversificate: tarife mai mari (pana la 25%)

noul tarif fixeaza criterii economice la baza taxelor vamale pentru principalele cateogrii de produse

• reduse – pentru produsele ce nu existau in Romania
• mari – pentru produsele autohtone

se pastreaza caracterul protectionist anterior, cu o diferenta de nuanta

II – a doua directie: incurajarea industriei

legea pentru incurajarea industriei – necesara datorita noilor nevoi: lege in 1912 – guvern conservator

diferit fata de 1897: avantaje si meseriasilor ce folosesc cel putin 4 (?) lucratori si cooperativelor: cel putin 20 lucratori, capital redus

legea extinde incurajarea pe diferite categorii: legea cuprinde o arie mai mare a industriei, cuprinde industria mare si mijlocie, chiar si industria mica

accent nu pe capital, ci pe forta motrica

avantajate prioritar ramurile ce valorifica bogatiile nationale: facilitati

• primea spre vanzare teren
• folosirea gratuita a caderilor de apa
• scutiri de taxe pe import de utilaje
• reduceri de taxe
• achizitia produselor lor de stat: statul vine in intampinarea lor DAR statul incuraja doar industria prelucratoare, nu si cea extractiva

creste ritmul de dezvoltare a industriei, marimea si calitatea intreprinderilor

eg: pana la razboaiele balcanice se infiinteaza 60 unitati economice/an in Romania – se tripleaza cresterea: se ajunge la 1500 intreprinderi spre WWI

• majoritatea sunt inteprinderi incurajate de cresterea ponderii intreprinderilor mari – 75% - creste calitatea si dimensiunea lor
• creste valoarea productiei industriale (se tripleaza)
• cresterea consumului de materii prime si combustibil
• creste numarul de cadre specializate (aprox 40% din personal adus din exterior)

baza tehnica a industriei mari: transfer calitativ si cantitativ

• creste capacitatea motrica de 2-6 ori
• creste numarul celor ocupati in industrie
• creste capitalul investit
• creste productia

inzestrarea energetica: creste eficienta muncii, a capitalului investit

Dezvoltarea industriala – ordinea:

alimentara

lemn

materiale de constructii

metalurgica, textila, hartie, petrol, chimica, a pielariei: lipsea industria siderurgica si constructia de masini ce sa asigure utilajele moderne: dependenta de exterior

capitalul extern incearca sa-si sporeasca influenta, investind in ramuri profitabile sau in care sa poata detine monopol (lemn, ciment)

pondere: 1/3 – industria prelucratoare, a petrolului, forestiera; 1/3 – alimentara; 1/3 – altele sapte

modificari de structura in industria extractiva

• intern: combustibil pentru incalzit, necesarul pentru celelalte industrii
• extern: a treia tara exportatoare de petrol (WWI – 1,9 milioane tone exportate): creste valoarea industriei extractive (X10), datorita petrolului – se ajunge la un dezechilibru: surplus de petrol si produse petroliere – deficit de carbune (Romania e dependenta de importul din Transilvania)

continua rolul important al industriei premasiniste, acopera acolo unde industria mecanizata nu putea acoperi cererea

la inceputul sec XX, aproape toata populatia salariata era in mediul urban

Structura economiei romanesti dupa 1900

creste ca importanta sectorul industrial datorita capitalului investit, dominand prin industrii mecanizate ce prelucreaza si extractiva: capitalul investit aici – 80% din total: cea mai mare pondere a acestei industrii in sector (?)

revolutia industriala a revolutionat cea mai mare parte a productiei romanesti: in diferite faze in Romania

DAR suntem departe de aspectul calitativ al revolutiei industriale (productie de masini de mare finete tehnologica): industria mare mecanizata – sectorul cel mai avantajos, eficient social si economic

cunoaste un puternic proces de centralizare

forma generala a centralizarii capitalului: societatile anonime pe actiuni

Transporturile si comunicatiile

principala trasatura: extinderea bazei masiniste

extinderea retelei de cai ferate si triplarea traficului de marfuri pe ele: rol foarte mare in largirea productiei si schimburilor comerciale

favorizarea legaturilor dintre diferite ramuri, sectoare ale economiei, intre piata interna si externa

• caile ferate reprezinta principalul consumator al productiei interne de carbune si a celei importate; se consuma sina si material rulant
• astfel, primele intreprinderi ale industriei romane apar in legatura cu reteaua cailor ferate – Societatea Cailor Ferate – cel mai mare capital si cei mai multi lucratori;

dezvoltarea cailor ferate si maritime – 85% din export pe apa

• Societatea de Navigatie pe Dunare
• Societatea de Transport de mare

DAR nu aveau vase suficiente pentru nevoile de transport: majoritatea cu vase externe

sosele – modernizare si largire

telegraf – peste 9000 km

• telefonie rurala si urbana in toata Romania, ce leaga tara cu Europa

Agricultura

creste in continuarea suprafata cultivata cu cereale; creste productia de cereale, datorita cererii externe mari

• creste suprafata cu aprox 1 milion hectare, datorita destelenirilor, defrisarilor
• productia totala de cereale – 85 milioane hectolitri (la WWI)
• se accentueaza caracterul cerealier al agriculturii – cultura de cereale: 85% din total (fanete si islazuri – 9%, livezi si plante industriale – 6%)
• comparatie cu Franta: nici o tara nu avea o pondere atat de mare pentru suprafetele cu cereale si atat de redusa pentru celelalte – slaba dezvoltare a cresterii animalelor – dezechilibru industrie cerealiera-animaliera
• cea mai mare suprafata: porumb, apoi grau
• marea proprietate se dezvolta inca– desi arendasii cultivau grau pentru export, iar mica proprietate – porumb pentru consum propriu

a.      dezvoltare intensiva: crestere a productiei la hectar

eg: grau – 13 hectolitri/ha – deasupra altor mari producatori

exporturile de cereale romanesti erau rentabile

b.     calitatea graului romanesc – unul dintre cele mai bune din lume; foarte cerut, pentru a fi amestecat cu graul propriu (eg: Ungaria)

export: II loc la grau, I loc la porumb

neglijarea unor produse de mare randament + neglijarea sectorului animalier

consecinte sociale:

• caracterul sezonier al culturii cerealelor impus de productia de cereale
• nevoie de lucru – cateva luni
• nefolosirea masiva a mainii de lucru – cateva luni; datorita caracterului extensiv al agriculturii
• gospodaria taraneasca nu poate dezvolta o agricultura intensiva
• septelul – creste datorita numarului animalelor folosite la tractiune: se dubleaza nr cailor (se inlocuieste folosirea boilor cu caii in muncile agricole – din a doua jumatate a sec XIX) DAR pondere la export foarte mica – majoritatea orientandu-se spre bovine, porcine etc

progresele masinismului in agricultura: masini de treierat, semanat – creste productivitatea la hectar; inlocuiesc animalele

DAR tehnica ramane deficitara, pentru ca masinile erau aduse din import

cu toata inapoierea si incadrarea in sistemul economiei-capitaliste, agricultura era principala sursa a venitului Romaniei

• asigura alimentatia populatiei
• furnizeaza cea mai mare masa de marfuri

o situatie specifica a agriculturii: arendarea intreprinderilor agricole mari (pana la 70%): subaarendarea lor taranilor la preturi mari

• inceputul sec XX: peste 3000 intemerdiari – castiga mari beneficii
• taranimea acuza marea lipsa de pamant (sub 50% din proprietatile agricole)

problema agrara in Romania: faramitarea excesiva a micii proprietati; creste numarul lucratorilor cu bratele – introducerea unui sistem capitalist (munca pe bani)

Comertul si creditul

comertul extern creste datorita cererii externe – dublare a produselor exportate

creste cererea de utilaje si tehnologii: se modifica structura comertului, gradul si ponderea produselor in comertul extern romanesc

• chiar daca cantitatea se dubleaza la export, ponderea cerealelor scade in ansamblul economiei romanesti (88%-70%)
• scade exportul de produse animaliere si creste cel al lemnului
• scade exportul de cereale datorita cresterii exportului de petrol si lemn (1/6 din exportul romanesc): Romania e una din marile exportatoare de petrol

importul e dominat de produse prefabricate

• scade ponderea produselor/bunurilor de consum
• creste ponderea masinilor/utilajelor

comertul e dominat de (la import si export)

• Germania, Austria – domina importul romanesc
• Franta, Anglia – mai putin

s-a consolidat sistemul de credit, s-a diversificat: triumfa sistemul capitalist – de la camatarie la societati (de credit) anonime: statul intelege nevoia de credit pe piata

• exista un mediu prielnic sistemului bancar: stabilitate, siguranta, conjunctura favorabila in economie
• 1914 – 215 societati de credit (crestere de 5 ori)

creditul se orienteaza prin diferite institutii – specializate pe finantarea marii proprietati si exploatarii agricole, partial pe finantarea micilor gospodarii: interventia lui Spiru Haret pentru eliminarea intermediarilor

rol mai mare pentru bancile comerciale si BNR

• acorda credit in industrie si comert
• creste importanta lor – 9 mari banci (4 cu capital strain)

creste rolul bancilor mijlocii: credite pentru tarani

principala sursa de credit autohton: BNR (dobanda 5-6%) – diversificarea si extinderea sistemului de credit

Concluzie: 1878-1914 – a avut loc un proces de dezvoltare si crestere generala, modernizare si dezvoltare a economiei romanesti