NOASTRE IS A DOUA JUMATATE A VEACULUI AL XVI-LEA

NOASTRE ĪS A DOUA JUMĂTATE A VEACULUI AL XVI-LEA

Pentru a doua jumatate a secolului al XVI-lea izvoarele slnt mai multe mai interesante.

īncepem cu acela care este mai putin īntins.

Pīna acum ni-am īnchipuit un calator polon venind īn partile noastre da asta data avem a face cu un calator real, care a fost adeseori prin partiL noastre si probabil ca stia chiar romāneste, fiind īn legaturi strīnse cu lumei boiereasca de la noi.

Caci īn vremea aceasta legaturile dintre nobilii poloni si boierii nosti ^sīnt mult mai intime decīt odinioara, si se va ajunge, la sfīrsitul veacului, ī: domnia lui Ieremia Movila, la casatorii īntre unii si altii: Ieremia-Voda si-maritat trei din fetele lui dupa nobili poloni; una dintre dīnsele a fost ace Ana Mohilanka, sotie a trei barbati, care a jucat un rol extraordinar īn istori polona din īntīia jumatate a secolului urmator, pīna īntr-atīta ī icīt, cīnd murit, i s-a pus pe mormīnt o lunga inscriptie latina enumerīnd toate defec tele care, supt raportul politic, o īmpodobeau.

īnainte de aceasta, daca polonii nu cumparau mosii īn Moldova, moldc venii īsi asigurau mosii īn Polonia. Cum, odinioara, se īngrijau boierii din sect Iul al XV-lea, si mai ales diji intīia jumatate a veacului al XVI-lea, sa aifc o mosioaraīn Ardaal, unde sa se poata retrage īn timpuri grele, tot asa, acum; se cautau mosii dincolo de Nistru. Una, vestita, care se pomeneste adeseo īn documentele noastre, caci familia lui Ieremia Movila a stat acolo mull vr 646f54g eme, este mosia Ustie, unde probabil ca trebuie sa se gaseasca si urme a petrecerii lui voda, a aprigei doamne Elisaveta, a fiului lor, Constantin, si tuturor boierilor si jupaneselor cari-i īncunjurau.

Afara de aceasta boierii nostri erau interesati īn toate marile aface comerciale pa care le faceau capitalistii din Orient īn regiunile polone, si m ales in Galitia. Provincia avea de multa vreme legaturi strīnse cu Moldov; la Lemberg exista o suburbie moldoveneasca si o biserica moldoveneasc facuta de Constantin Corniact, pe care l-am mai mentionat, si care a fo vames-mare īn Moldova si apoi si vamss īn regatul polon: e zugravit pe zi »īn costumul boierilor de la noi, si se vede pīna astazi bourul moldovenes

Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

acelasi zid. Alexandru Lapusneanu are o īntreaga corespondenta

ortodoxa" care exista acolo, la Lemberg, la Liov, cum i se zicea de-

vorba de un clopot si de cīte alte lucruri necesare acelei biserici,

nostru are anume legaturi cu "fratia" aceasta a ortodocsilor, īn > romāni sau greci romanizati, stabiliti cīndva si la noi. Cīnd am stu­die din Lemberg, am gasit acolo o serie īntreaga de procese privitoare

din oras, unii foarte buclucasi, cu copii cari spargeau capul cuta-liovean aruncīndu-i pietre de pe fereastra. E un īntreg capitol de-īāneasca dincolo de hotarul Moldovei1.

se īntīmpla vreo schimbare politica si oamenii nu se simteau asa de-ia la dīnsii, ei se retrageau la mosiile lor din Polonia, sau se īngrijau» afacerile'pe care le īncepusera īnainte. Asa au facut familiile domni-i si Simion Movila, Nistor Ureche vornicul si toata ceata care īncun-/[ovilesti.

.u asigurarea boierilor mai importanti se dadusera chiar acte deceta--ma. Avem si acum documentul prin care se recunoaste calitatea-in al regatului cutarui "prieten", care īnainte de aceasta īndeplinise boieresti pe līnga domn si care, la schimbarea regimului, astepta, neasca din nou aceleasi functiuni.

ra de precautiune nu era rea, pentru ca, īn a doua jumatate a seco-iVI-lea, trei dintre domnii moldoveni refugiati īn Polonia prietena , pe vremea regelui, de origine ardeleana, ungureasca, stefan Bātho-i voevod al Ardealului, care avea visul de a īntinde Polonia pīna la nviind un vechi pretins drept de suzeranitate asupra principatului esc, dar pentru moment facea politica oportunista in folosul turcilor-t taiati la cererea ceausilor turcesti. Cīnd stefan Tomsa, īnlocui-Despot, s-a refugiat la poloni, a fost īnchis si i s-a taiat capul, īmpre- )i boieri cari-1 īntovarasisera: Motoc si Spancioc; s-a pastrat si tes-lor, facut cu cīteva zile īnainte de a muri. Aceeasi soarta o avuse-:oava, care se zicea a fi Ion Voda cel Cumplit, acel care se rasculase-rcilor si fusese batut, īmpresurat la Roscani līnga Prut, si, predīn-"ise legat de patru camile. Potcoava, caruia i s-a dat aceasta porecla pea potcoavele īn mīna, un splendid barbat cu ochii si pletele negrer, npunatoare si un suflet corespunzator cu aceste daruri ale lui Dumne-igīndu-se īn Polonia, a fost īnchis, osīndit la moarte si executat: it īn doua versiuni discursul, foarte frumos, tinut de dīnsul īnainte-taia capul si prin care, murind pentru crestinatate, acuza miselia, tefan. In sfīrsit, tot ca fugar din Moldova peri acolo Iancu Sasul,, etru Rares cu o sasoaica din Brasov, persoana destul de mīndra si« cronica spune ca el se plimba vara la Iasi cu sania cu talpi de os., .ecunoscut cetatean polon īnsemna īnsa un mijloc de a se asigura īmpo-smnitarii si a osīndirii la moarte, caci nu se putea proceda cu unu polon ca fata de un simplu fugar din Moldova, un "cetatean turc".,, ia cererilor venite din Constantinopol.

pre bisericile moldovenesti din Liov vorbeste d. P.P. Panaitescu, īn Buletinul monumentelor istorice, an. 1928.

Ţcrile noastre īn a doua jumatate a veacului al XVI-Iea

Legaturile principatului muntean, desigur, sīnt mult mai rare si putin importante. Cīnd si cīnd vine din Polonia cīte un trimis care vizite -si Ţara Romāneasca; ici, colo se mai īntīlneste cīte un act care arata existe de relatiuni cu acele parti. Pentru curiozitatea lucrului īnfatisez scrisos pasaport data lui Nicolae Brzeski, care a jucat un rol important īn legat -cu terile noastre prin aceea ca a dat o traducere īn limba polona, cu oarec .explicatii asupra boierilor si rosturilor terii, a vechii cronici slavone a prii patului: vestita "Cronica moldo-polona", tiparita de Hasdeu si pe urma loan Bogdan1.

Iata pasaportul:

"Io, Petru Voevod" - era Petru schiopul -, "din mila lui Dumne ■domn a toata Ţara Ungrovlahiei, scriu Domnia Mea cinstitului si buni prieten si prea-iubitului parinte, marelui Zecmot August, mare crai les si litvan si mazur" - Mazuria sau Mazovia facea parte din deosebitele si ale regelui polon - "si peste alte teri si partile lor de sus, multa sanatat dragoste trimetem Craii Tale, si cu aceasta dam stire Craiei Tale ca a v< un poclisar (adeca ambasador) al Mariei Tale craiesti, cneazul Necula, d< cinstita Poarta domneasca a cinstitului Īmparat la Domnia Mea, si ne-a \ tit de viata si prietenia si dragostea pe care o are Craia Ta catre noi, si a ce de la noi oameni sa-1 duca la stefan Craiul" - era pe vremea aceasta ste Bāthory, domnul Ardealului, considerat ca succesor al regilor unguresti "si Domnia Mea i-am dat lui oameni sa-1 duca" - acestia se numeau mai ziu mehmendari-."si, fiindca a īntrebat Craia Ta pentru mīntuirea ne tra, sa stie Craia Ta ca noi cu ajutorul lui Dumnezeu sīntem īn viata si natosi, si sa dea Dumnezeu ca si Craia Ta sa fie sanatoasa si Dumnezeu a īnmulteasca zilele si anii Craii Tale".

Aceasta este traducerea īn romāneste, pentru ca actele de stat se al tuiau īn limba slavona: limba romāneasca nu juca decīt rolul de a da anuir interpretatii. Cīnd si cīnd la margenea documentului slavon cuvinte romān» se amestecau īn textul slavon. In romāneste se scriau īnsa scrisori particule si avem una īnca de la 1521, pe vremea lui Neagoe Basarab, vestita scriso a lui Neacsu Lupa catre brasoveni. īn afara de aceasta se scriau īn romāne minute de tratate si instructii pentru ambasadori. Pentru vremea lui ste cel Mare stim ca tratatul de pace cu regele loan Albert a fost redactai romāneste, si slavoneste, si latineste. īn sfīrsit, pe vremea lui Petru sei pul sīnt o sumedenie de acte romānesti: īnsemnari de ale domnului, contrac instructii, scrisori particulare, pastrate, printr-un hazard fericit al istor prin prezenta lui ca fugar īn Innsbruck si Bozen. Pe urma, pentru epoca

1 Asa ceva s-a īntīmplat numai de doua ori īn istoria noastra, ca straini sa pref letopisetele noastre īn limba lor. Pe vremea lui stefan cel Mare, cīnd fiica lui, Elena, a 1 pe mostenitorul tronului rusesc, ca sa se īnvedereze ca e fata de neam bun, s-au intro analele putnene īn letopisetul rusesc, puindu-se pe līnga aceasta si o īntreaga poveste fa īoasa, īn care se arata de unde vin moldovenii, de la Roma, cu lupte pe vremea Papei F mosus īntre Roman, de o parte, si Vlahata, de alta parte. Mai tīrziu, īn secolul al XVII-cronica lui Miron Costin a fost prefacuta īn limba latina pentru poloni, dar de dīnsul īns-care a dat polonilor, īn acelasi timp, cum se va vedea mai pe urma, si o scurta descri si istorie a Moldovei si a neamului romānesc īn genere, īntr-o poema si o expunere īn pr< polona.

Pīna la jumatatea veacului al XVH-lea

teazul despre care o sa vorbim mai tirziu, numarul de documente i e mai mare, si avem chiar cīte un document oficial. īn sfīrsit, se se scrie si inscriptiile de biserici in romāneste, prevestind o īntreaga < de care, īn treacat, se va mai vorbi aici.

a aceste explicatii venim la calatorul Andrei Taranowski, care vine

le lui de calatorie sīnt foarte scurte. El soseste prin nordul Moldovei,
unea pe care austriecii o vor numi mai tirziu Bucovina, nume rama&
reunirea ei la patrie .      ,...'.

rivire la aceasta Bucovina zice calatorul: "m care padure a Bucovinei eci si trei de ani īnainte, adeca īn 1497, 50 000 de ostasi poloni au ', īntr-o singura zi de romāni".

ista īnseamna īnsa lupta lui stefan cel Mare cu loan Albert, cīnd īntinati", adeca taiati pīna la coaja, cazura asupra armatei polone rusera.

a aceea se pomeneste de Suceava, si īn legatura cu ea se aminteste irtea lui Despot, care se īntīmplase numai cu sase ani īnainte. E vorba tora, la varsarea Jijiei, care va deveni pe urma vestita prin venirea tatarilor la 1595, prin instalarea lui Ieremia Movila. Aflam si de putin mai jos, care a ajuns sa fie destul de importanta: avem acte i de acolo. Alexandru Lapusneanu era din acest tīrg, prin mama sa,. i la manastirea Rasca.

celelalte orase ale noastre calatorul stie numai Chilia, care acum era i si decazuse foarte mult, ca sa treaca apoi īn Dobrogea, īnsemnīnd i Babadagul, īn drumul catre Constantinopol. Se mai vorbeste de ruri care se īntīlnesc si la alti calatori, de marile pescarii ale Moldovei, l pe vremea aceea aici. O īntreaga populatie, care nu arata sa fi fost ci romāneasca, erau pescarii de pe cursul Dunarii pīna īn Muntenia* te si de alta a fluviului, caci Turtucaia nu e decīt un vechi sat de omāni. Calatorul ni spune ca īn bratul Chiliei se prindeau moruni, irt de zi cale, cu luntrea.

ntoarcere se noteaza si Cetatea Alba, Tighinea, care acum era Ben-■cesc, īntarit de sultanul Soliman (la Bender s-a gasit inscriptia de . care spune, īn legatura cu aceasta, cum a fost strivita Moldova supt cailor sultanului). Cetatea īnsa nu mai avea rosturi de vama, ca alta-Ldca toti fugeau de vamesii turci: Hotinul a folosit foarte mult de pe )tului ca rivala sa a fost ocupata de turci. Tot la īntors, calatorul i Iasi, care este o "capitala" a terii, ītorul iese din Moldova prin Camenita, cetatea polona aproape de

■r-un scurt studiu, d. I. Nistor arata originea acestui nume, care se īntīlneste īn-itul veacului al XlV-lea īnsemnīnd "padure de fag". "Bucovina" corespunde, ast-itura cu un singur fel de copaci, cu numele pe care-1 poarta obisnuit ChighecM. ;, am partile Falciiului: Codru si locuitorii de acolo codreni. Deālminteri Buco-mna acelasi lucru: padure de fagi.

Ţerile noastre īn a doua jumatate a veacului al XVI-lea       /

Iezuitul Giulio Mancinelli a fost pe la noi īntre anii 1582 si 15l in care tronul Moldovei era ocupat de Petru schiopul, bunul domn inoīeiia. "matca fara ac", si de Iancu Sasul, a carui stapīnire de cītiva ani a fost terir. nata prin acea scena tragica de la Lemberg.

Īnainte de aceasta īnsa cīteva cuvinte asupra legaturilor pe care le-a avut noi cu acest ordin al iezuitilor si cu ordinele propagandei catolice īn geneT Am vazut ca aceasta propaganda se facea la īnceput prin dominicani, calug rii predicatori si prin franciscani. Rolul dominicanilor a scazut cu totul timpurile mai noua, dar al franciscanilor a ramas īnsemnat. Vechea lor pri paganda se facea prin frati din Ungaria, barati (de la barat dupa slavul bri, frate). Italienii s-au amestecat cu dīnsii īn a doua jumatate a veacului XVI-lea. īn timpuri mai noua, īnsa, dupa 1600, propaganda se facea de a: franciscani, veniti de la Marea Adriatica, din regiunile Albaniei si ale Dalmati* unde misiunile lor au avut totdeauna o foarte mare importanta, si cari īnāi tasera prin Peninsula Balcanica pīna la Dunare. In Bulgaria ei au gas: dealminterea, pentru propaganda lor un substrat care la noi nu se īntīlne, acei vechi eretici cari se chemau bogomili sau pavlichieni, crestini ai Sfīntul Pavel -, Reicherstorffer si-a īnchipuit, un moment, ca eram si noi, īn Mc dova. tot crestini pavlichieni, fiidca s-a pastrat ceva din erezia aceasta īn sp ritul poporului -, si cari, ramasi, de la o bucata de vreme, fara nici un spi jin si fara nici o orientare, si-au gasit refugiul, din cauza raspingerii lor fa' de ortodoxie, īn catolicismul pauperist, popular, al franciscanilor. Aceas explica de ce franciscanii au venit din Bulgaria, nu din cauza legaturii* speciale īntre poporul bulgar si religia catolica sau cultura pe care o aduc* aceasta religie catolica.

Mai ales īn secolul al XVII-lea a jucat un mare rol īn propagarea catolici oiului la noi acea parte a ordinului franciscanilor care se zicea Observant pentru ca si-au fost impus anumite regiile de "observare" morala, ceilal ■calugari fiind ratacitori, cersitori, ignoranti si de multe ori si cu mon vuri rele.

A fost un timp deci cīnd biserica latina din Muntenia a atīrnat īntru toal .de cea de dincolo de Dunare, mai tīrziu de episcopatul de Nicopol si, de | un timp, episcopii nu mai rezidau acolo, la Nicopol, unde erau īmprejura grele, ci preferau sa steie pe līnga bogatele curti ale domnului muntean, i Bucurestii cari, īn tot cazul, nu puteau fi comparati cu nici unul din vechi tīrguri mucegaite, pradate, cazute īn saracie din Peninsula Balcanica. Catol cii bulgari de la Cioplea, din apropierea Bucurestilor, erau īn legatura cu pr< paganda aceasta a franciscanilor veniti din regiunile bulgaresti.

In Moldova īnsa, franciscanii din secuime, cari aveau o "casa" vestii acolo, la simlaul Ciucului (Ssik-Somlyo), deserveau bisericile episcopatul! de Bacau, desi "biscupul" era acuma īn Polonia; ei duceau o viata foarte m< desta, administrīnd fara a predica.

De la o bucata de vreme, un alt ordin al iezuitilor luase asupra-si raspīr direa crestinismului si la pagīni si la shismatici - si noi, ca ortodocsi, erai ■cuprinsi īntre shismaticii pe cari biserica catolica-i despretuia si-i prigonei cautind sa li mīntuiasca sufletele prin chemarea-i la singura biserica salvatoan Fusesera īntemeiati īn a doua jumatate a veacului al XVI-lea, īn momenti .cīnd catolicismul, atacat de protestanti, a crezut ca nu se poate apara mai bir

Pīna la jumatatea veacului al XVH-lea

acestei invadari a ereziei - caci pentru dīnsii protestantismul ,zie _ decīt prin proclamarea dogmelor fata de care nu se īncape ■1 de īngaduinta sau tranzactie, si prin organizarea unui corp de calu-tati capabili de toate finetele si initiati īn toate subterfugiile diplo-' pe linga aceasta, stapīniti de o energie ostaseasca, am zice, fara

itii desi avīnd ca fundator pe un spaniol, s-au recrutat mai ales, nu i caci temperamentul spaniol nu prea e potrivit cu o activitate de le ipocrizie, de strecurari mestesugite, ci dintre italienii cari facusera >nasterii, cari trecusera prin īnvataturile lui Macchiavelli, cari luasera itīt'de īnsemnata la alcatuirea diplomatiei moderne, lasīnd cele mai ite adevarate si folositoare rapoarte cu privire la dezvoltarea poli-Ltelor de la īnceputul epocei moderne. Preocupati si de cucerirea mo-xtremului Orient, iezuitii au mers de preferinta, nu īn Germania, sa se apere, nu īn Peninsula Balcanica, unde era un domeniu al fran--, ci, īnainte de toate, īn regiunile ardelene, polone si rusesti. Pe la iveau o situatie admirabila īn Ardeal, si au īntrebuintat-o cu atīta īncit a trebuit sa se ia masuri īmpotriva lor, fiind expulzati, la un dat, caci altfel īntreaga politica a printilor unguri din Ardeal ar fi mīinile lor: avem īn Sigismund Bāthory, acel care se credea stapīnuī Viteazul, desi supt raportul militar nu era vrednic nici sa-i dezlege intea, asa ambitios, iubitor de glorie, degenerat si incapabil cum ipul tīnarului bine crescut de educatori de acestia cu apucaturi calu-n Polonia ei s-au putut aciua foarte bine pe Unga regele stefan Ba­re era din aceeasi familie ca si stapīnitorul din Ardeal; el a fost un mare al ordinului īn lupta contra ereziei sociniane, forma īn care protes-1 patrunsese acolo, īmpotriva chiar a protestantismului unei parti ;le polone, ca si īmpotriva ortodoxismului unei parti din nobilii ai amosi facusera parte din statul lituano-rus. Avea nevoie, pe līnga de iezuiti, nu numai supt raportul religios si cultural, dar si pentru iceau o escelenta cunoastere a limbii latine, calitati pedagogice dis-rau oameni, īn sfīrsit, cari, īntr-un sens, au continuat actiunea Renas-abili fiind a da lustru unei teri. Pentru a fi īn legatura cu aceia dintre ramasesera ortodocsi, s-au stabilit, pe līnga alte "case" pe care le Polonia, cu manastiri, scoli, teatre scolare, o "casa" si la Lemberg. a Lublin veni parintele Warszewiecki din societatea lui Isus, care iunea speciala de a lucra intre rusi si īntre vecinii, tot ortodocsi, tot ;i, cari erau romānii din Moldova. īn special asupra Moldovei s-a prin aceasta casa din Lemberg o puternica influenta iezuita. Asupra mānesti s-a lucrat mai putin, influenta ardeleana fiind mai slaba, s, cum am spus, venind alta influenta catolica, a calugarilor francis-tiuigaria. In sfīrsit, īn Rusia iezuitii au jucat, la īnceputul secolului lea, un rol extraordinar de mare, si a fost un moment cīnd Moscova ajunga catolica. Pentru ca sa se opreasca opera de propaganda, aici it sfortari mari din partea ortodoxiei, cu greu salvata de patriarhul' lim, Teofan, care a alergat imediat īn partile acestea, pe la 1620, - si i din Ierusalim era mult mai mult decīt cea din Constantinopol sī nai mult decīt cea din Moscova si Chiev -, dar, īnainte de toater

Ţerile noastre īn a doua jnmftfate a veacului al XVI-lea

printr-un romān, fiul lui Simion Movila, Petru, care fusese īntīi Patrasc Voda, candidat la tronul Moldovei si Munteniei si se asezase apoi īn cali garie la Chiev, la vestita manastire a Pesterii. Ajuns mitropolit de Chie' īntemeietor de tipografie, alcatuitor de catechism, creator al unei literatu rusesti si, prin originea lui aristocratica, prin legaturile lui cu curtea polon [a fost una] din cele mai mari personalitati pe care le-a cunoscut popori rusesc, caci viata culturala a īntregii natiuni deriva de la prezenta pe scauni din Chiev a lui Petru Movila sau Moghila, a doua zi dupa epoca lui Mihj Viteazul.

Iezuitul care a jucat un mai mare rol si īn Ardeal si īn Rusia a fost ve titul Padre Possevino, care a fost si un scriitor vestit,-īn total o personalitai foarte interesanta.

Asezati īntre ardeleni, poloni si rusii de supt coroana polona, din Galit] si de peste Nistru, linga cazacii supusi pe urma influentei tarului din Moscov< natural ca si noi a trebuit sa primim influente de acestea iezuite. Sīnt domr din a doua jumatate a veacului al XVI-lea cari au ocrotit propaganda catfl lica. Petru schiopul a fost prietenul acestei propagande: pe līnga dīnsul functionat multa vreme īn calitate de camaras de Lapusna, pe urma de poste nic, un albanez italianizat, cu aparenta de nobil venetian, Bartolomeo Brut frate cu talmaciul ambasadorului venetian la Constantinopole, Cristofor Bruti, si ruda cu alti membri ai aceleiasi familii, ramasa īn Capo d'Istria si ī deosebite parti ale Italiei. Bruti era asa de bogat, īncīt putea sa trimeat 6 000 de galbeni unguresti rudelor.

Acesta a fost sprijinul de capetenie al propagandei catolice la noi. Er vorba sa se primeasca stilul nou īnca de la 1590, īndata dupa decretul pri care Grigore al XV-lea īl impuse, īn Moldova; s-a cautat a se redacta u catechism romānesc, ceea ce nu s-a facut. Ungurii si sasii cīstigati pentn propaganda luterana trebuiau sa fie adusi din nou la catolicism. Se va vede ca si Ieremia Movila a sprijinit catolicismul, mergīnd īn Suceava la biseric catolica. īn Muntenia Alexandru Voda, fratele lui Petru schiopul, est zugravit asa de un scriitor catolic, autorul unui raport italian: "Petru Vod din Moldova si prieten al regelui Poloniei, a avut un frate care a fost dorm īn Muntenia si se chema Alexandru, care a murit la 1577, fiind socotit sfīnt ca unul ce purta ascuns supt haina lui un vesmīnt de calugar de par de ca foarte aspru, cu care a si murit"1.

Se pomeneste īn acelasi raport de nevoia unor carti unguresti si "sīrbesti (adeca slavone) īn legatura cu propaganda catolica.

Asa fiind, era natural ca iezuitii sa si vorbeasca de terile noastre.

Acum, nu cunoastem tot ce au spus iezuitii si ce se pastreaza īn relatiu nile lor manuscrise. Este o imensa arhiva la Roma, a congregatiei de "Propa ganda Fide" ("Pentru raspīndirea credintei"), care se ocupa de toate provin­ciile cīstigate īmpotriva paginilor sau ereticilor. Un inventariu al acestor bogatii lipseste, si s-au tiparit numai relatiuni īntīmplatoare, sporadice.

Revist. ist., VII, p. 212 si urm.

1 Tot el spune, īn ce priveste pe Petru schiopul, ca avea o garda de 400 de trabanti si 500 de albanezi, cari erau catolici si a facut o biserica de piatra foarte frumoasa- Gf-

Pīna Ia jumatatea veacului al XVII-lea

.rierile parintelui Possevino despre Ardeal1 se vorbeste despre jporului romānesc de acolo. Este chiar un pasagiu foarte important ■ constata existenta unui vladica romānesc la Alba Iulia. A fost

foarte pasionata īn ce priveste rostul acestui episcopat. Gītiva, ri ma numar, sustin ca romānii n-au avut un mitropolit rezidind ī Ardealului decīt pe vremea lui Mihai Viteazul si din cauza influentei sprijiniti pe anume acte, dubioase, pretind ca īnca din secolul al .a un mitropolit al Ardealului. Acesta se pare cu totul imposibil,

situatia romānilor din Ardeal era asa de umila, cu atīta despret

ti de oficialitate, īncīt un mitropolit al lor asezat īn fata episcopului

īnsasi resedinta principilor Ardealului, e nelogic. De fapt, pe vremea

facea īn Ardeal printre romāni o foarte puternica propaganda cal-

>ia i se datoreste si traducerea īn romāneste a o multime de carti

predici si tiparirea acestor carti. In fruntea bisericii acesteia calvine

or din Ardeal era un superintendent, dar ai nostri nu prea īntelegeau

[■intendentul, si-i ziceau si mai departe: vladica. si, deoarece super-

ul trebuia sa aiba legaturi strīnse cu printul, era necesar sa aiba un

i Alba Iulia: s-a facut acolo, deci, o bisericuta, care pe urma a fost

ata īn biserica de zid de catre Mihai Viteazul. Acesta este sensul

episcopului. Dar el nu era acolo īn calitate de episcop romān, caci

inta ca episcop neamul sau romānesc, ci era unul care prin aducerea

i calvinism lucra la deznationalizarea neamului sau.

sibil ca Possevino sa fi spus ceva si despre Moldova, īnsa acel care a

despre dīnsa si a carui expunere s-a tiparit este pīna acum numai

lio Mancinelli.

■ ine din sud, prin Varna, Mangalia, Preslavita. Ce 1-a izbit īntii, īn

ieftinatatea de la noi. Pentru un aspru - moneda mica de argint ptire, pe care turcii o falsificau īn chip scandalos, dar, pe cīnd ei 1 aspri noi, cereau sa fie platiti īn aspri vechi - se dadeau cinspre-

o gaina costa doi aspri si un butoias de vin patru, jinelli īnseamna la Constanta ca mai existau īnca ruine din vremea

la Tomis. Se mai gaseau "marmuri mari" aici, si un turc bogat le n ruine. Pe urma Mancinelli īnainteaza la bratul Chiliei. Pe aici se arte greu, fiindca bratul era īnnomolit, si numai īn anume momente

cu multa primejdie, puteau sa se strecoare īn aceste parti. Aici a *ci de care atīrnau moruni spintecati, pusi īn protap. īn ce priveste i spune ca morunul plin de icre, cīt omul de mare, costa 60 de aspri, calatorul vode coloniile straine - si asupra acestor colonii vom re-iOmpuse din ragusani, germani, unguri. Erau si familii bogate catolice, au pe mormintele din jurul bisericii lor, apoi distruse, blazoanele 1 lor. Cīnd se īntoarce, Mancinelli e prins de furtuna īn locuri grele ile Dunarii si ajunge īn pericol sa se īnece. Tovarasii lui de calatorie atunci de Dumnezeu sa-i crute viata, fagaduind sa recladeasca bise->iatra a Sf. Nicolae din apropiere.

■ Andrei Veress: Transilvania (1584), Budapesta 1913.

Adaug ca la 1565 Giovanni Andrea Gromo da o descriere a Ardealuli īn care romānii sīnt prezintati ca hoti si tīlhari. Alaturi, se vorbeste de c 3 000 de calari ai Moldovei (de toti 60 000 de ostasi), cu cai buni si soii vestiti (300 de cai si 100 de soimi se dau sultanului). Se atinge si āleger domnilor.1

Un raport de iezuiti2 prezinta o calatorie la Suceava supt Ieremia Movi] La Cetatea Neamtului e pīrcalab Hrisoverghi cu fiu care a īnvatat la Venet (īntors de doi ani; si tatal īntelege italieneste). īn tīrgul vecin, doua biseri'< cu un preot catolic si credinciosi sasi. īn Suceava voda-i mīngīie de prigonir< printului ardelean si-i īmbraca. E un domn pios si foarte blīnd: biserica rom neasca are frumoase picturi; icoane īn sala de audienta. Sīnt, pentru cei negustori si soldati poloni, doua biserici catolice. La urma se pomeneste bin inta lui Radu serban contra lui Moise Szekely, acel print de prigonire3.

1 Archiv fur siebenburgische Landeskunde, N.F., II; Rev. ist., I, p. 65 si urm. zVeress, Annuae literae Soc. Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum £ thori, Budapesta, 1921.