NOUL CADRU DE EVOLUTIE A ROMANIEI DUPA 1918. ANALIZA COMPARATIVA CU ALTE STATE ALE EUROPEI

NOUL CADRU DE EVOLUTIE A ROMANIEI DUPA ANALIZA COMPARATIVA CU ALTE STATE ALE EUROPEI

Ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, in Romania si-a modificat locul in Europa, transformandu-se dintr-o tara mica in una de marime medie. Suprafata sa a crescut de la 1 km' in la km~ in ocupand locul in Europa. Romania era, dupa Polonia, cel mai mare stat in spatiul cuprins intre Marea Baltica si Marea Egee. Potrivit datelor vremii, Polonia avea km', Cehoslovacia km², Ungaria km², Iugoslavia km², Bulgaria km², Albania km², Grecia km².

Aceasta schimbare de statut teritorial a permis o mai larga impli­care a Romaniei in viata internationala, mai ales, in timpul ministe­riatului lui Nicolae Titulescu

a) Populatia

Romania avea milioane locuitori in populatia sa a crescut la milioane in ajungand la milioane in si milioane in Din punctul de vedere al numarului de locuitori, Romania se afla pe locul in Europa, dupa URSS., Germania, Marea Britanic, Franta, Italia, Polonia si Spania. In perioada interbelica, Polonia avea circa milioane locuitori, Cehoslovacia milioane, Ungaria milioane, Iugoslavia mi­lioane, Bulgaria milioane, Albania l milion, Grecia milioane.

Pe provincii istorice, in situatia era urmatoarea:

Dupa cum se observa, 818b15i provincia cea mai populata era Muntenia, urmata de Transilvania; cel mai mic numar de locuitori aveau Dobrogea si Bucovina.

Conferinta pacii de la Paris a pus la baza deciziilor sale principiul nationalitatilor. S-a urmarit ca noile granite europene sa includa in cadrul statelor nationale un numar cat mai mic de minoritati. Pe harta Europei au aparut noi state: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria, Austria, Cehia s-a unit cu Slovacia, luand astfel fiinta Cehoslovacia; la randul sau, Romania si-a intregit teritoriul, iar Serbia a creat, impreuna cu Croatia si Slovenia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven (Iugoslavia).

Datorita evolutiei istorice de-a lungul secolelor, mai ales in Evul Mediu, popoarele si apoi natiunile s-au amestecat pe arii geografice intinse, astfel ca nu s-a putut realiza, la sfarsitul primului razboi mondial, o deplina departajare statala pe criterii etnice. Practic, nu exista tara fara minoritati nationale. Ponderea acestora era de circa in Cehoslovacia, in Polonia, in Iugoslavia, in Bulgaria, in Austria, in Ungaria etc.

In Romania potrivit recensamantului din 1 populatia totala era de locuitori, dintre care: romani unguri germani evrei ruteni si ucrainieni rusi bulgari tigani turci gagauzi cehi si slovaci sarbi, croati si sloveni polonezi dupa care urmau, cu procente mai mici, greci, tatari, armeni, albanezi, hutani si alte neamuri. Aceste date concrete aratau ca ponderea minoritatilor nationale era de acestea se aflau in toate provinciile istorice romanesti, cu o pondere mai mare in Bucovina, Dobrogea si Transilvania. Datorita dispersarii lor teritoriale, precum si politicii statului roman, in tara noastra nu s-au dezvoltat miscari separatiste, care sa puna in pericol unitatea nationala, asa cum s-au inregistrat in Cehoslovacia, Polonia sau Iugoslavia.

in ce priveste religia locuitorilor, situatia se prezenta astfel: ortodoxa -13.108.227 (72,6%), greco-catolica - 1.427.391 (7,9%), romano-catolica -1.234.151 (6,8%), mozaica - 756.930 (4,2%), reformat-caivina -710.706 (3,9%), evanghelica-luterana - 398.759 (2,2%), mahomedana -185.486 (1%), unitariana - 69.267 (0,4%), baptista - 69.562 (0,3%), lipoveana - 57.288 (0,35%) si cu sub 0,1% adventista - 16.102, armeano-10

gregoriana armeano-catolica -l alte religii si secte Jiber-cugetatori nedeclarata Provincia cea mai omogena din punct de vedere religios era Oltenia ortodocsi), iar cea mai mozaicata era Transilvania, unde se intalneau aproape toate confesiunile.

Dupa un numar important de romani a ramas in afara granitelor statului roman. Potrivit unor date statistice, numarul acestora era de peste un milion, dintre care traiau in Rusia (Uniunea) Sovietica, in Iugoslavia, in Bulgaria, in Ungaria, in Albania, in Cehoslovacia, in S.U.A., in Australia, in Canada.

Procesul de emigrare si imigrare a cuprins circa de persoane pe an. Au plecat din Romania in Ungaria injur de de persoane, care au optat pentru cetatenia maghiara, iar de turci, mai ales din Dobrogea si sudul Basarabiei, s-au stabilit in Turcia. Au venit in Romania peste evrei (mai ales din Polonia si Rusia Sovietica), aromani (din Grecia, Bulgaria si Albania), 1 romani din S.U.A. si Canada.

in perioada interbelica, indicele demografic a cunoscut o evolutie pozitiva. Cu un spor natural de la de locuitori, Romania se afla pe primul loc in Europa (ultimul loc era ocupat de Suedia, cu nasteri la de locuitori), in acelasi timp, Romania ocupa prima pozitie in privinta mortalitatii infantile, cu decese la de nou nascuti (pe ultimul loc se afla Suedia, cu decese la de nou nascuti), in cele doua decenii ale perioadei interbelice, Romania a cunoscut un spor demografic de milioane de locuitori, ajungand in la o populatie de aproape milioane.

Repartizarea demografica dupa mediile de locuire era in 1 urma­toarea: in mediul rural, in cel urban. Interesant este ca, la sfarsitul perioadei interbelice, ponderea populatiei rurale a crescut la acest fapt datorandu-se ratei de natalitate mai mare in lumea satelor. Totusi, in cifre absolute, populatia urbana a crescut de la locuitori (in la locuitori (in Structura populatiei era similara cu cea a statelor vecine: locuiau la sate din cetatenii Bulgariei, din cei ai Iugoslaviei, din cei ai Poloniei etc. in Ungaria populatia rurala avea o pondere de iar in Cehoslovacia de (dintre care in Slovacia).

Potrivit recensamantului din Romania avea sase orase cu peste de locuitori. Pe primul loc se afla capitala tarii, Bucuresti locuitori), urmata la mare distanta de Chisinau Cernauti

(l Iasi Cluj Galati Bucurestii erau cel mai mare oras din zona sud-est europeana, fiind considerat "micul Paris', datorita stilului arhitectural, bulevardelor largi si luminoase, vitrinelor atragatoare, dar si institutiilor sale de invatamant si cultura.

Structura populatiei dupa profesiuni era similara cu cea a mediului de locuire. Recensamantul din indica urmatoarele date concrete:

Covarsitoarea majoritate a populatiei Romaniei se ocupa cu agricultura, in timp ce in industrie lucra mai putin de din totalul acesteia. O pondere foarte mica o avea populatia din servicii, care nici macar nu a fost recenzata ca atare, in aceasta perioada, ponderea populatiei care se ocupa cu agricultura era in Bulgaria de in Iugoslavia in Cehoslovacia Ungaria Polonia Tara cu cea mai putina populatie care se ocupa de exploatarea solului era Anglia in aceasta tara, dintre locuitori erau angrenati in activitati industriale.

b) Caracteristicile vietii politice

Viata politica din Romania a fost puternic marcata de introducerea votului universal. Constitutia a fost modificata in iulie iar decretul-lege pentru reforma electorala a aparut in noiembrie Se prevedea ca Adunarea Deputatilor sa fie aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si obligatoriu de toti barbatii majori (peste ani). Pentru Senat se cerea varsta minima de de ani.

Se cuvine precizat faptul ca si actele de Unire contineau dezideratul votului universal. Astfel, Declaratia privind unirea Basarabiei cu Romania, din martie prevedea ca alegerile parlamentare "se vor face pe baza votului universal, direct si secret'. Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba lulia din l decembrie cerea: "infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice.

Vot obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 1 de ani'.

Legislatia romaneasca se inscria in ansamblul reformelor infaptuite in Europa acelei perioade. O analiza comparativa privind varsta la care se acorda dreptul de vot si situatia femeilor arata urmatoarele:

Votul universal a chemat la viata politica activa milioane de cetateni. Sistemul partidelor politice s-a diversificat. Alaturi de vechile partide de guvernamant Liberal si Conservator si-au desfasurat activitatea Liga (Partidul) Poporului, Partidul Taranesc, Partidul Nationalist-Democrat, Partidul Social-Democrat (devenit Partidul Socialist) in vechiul Regat. Lor li s-au alaturat partidele din provinciile unite: Partidul National Roman din Transilvania, Partidul Taranesc din Basarabia, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina in anii acestea au fuzionat cu partide din vechiul Regat. S-au constituit partide ale minoritatilor nationale: Partidul German, Partidul Maghiar, Uniunea Evreilor Pamanteni etc. Treptat, s-au creat partide extremiste, de stanga (Partidul Comunist din Romania) si de dreapta (Liga Apararii National-Crestine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Partidul National-Socialist German etc.). Regimul politic din Romania a evoluat pe o cale democratica, specifica marii majoritati a statelor europene.

Imediat dupa adoptarea actelor de Unire a inceput actiunea de integrare a provinciilor istorice respective in cadrul statului national unitar roman. Astfel, la aprilie a fost publicat decretul prin care se ratifica unirea Basarabiei cu Romania; in aceeasi zi, doi reprezentanti ai acestei provincii au fost inclusi in guvernul Romaniei; pentru administrarea teritoriului dintre Prut si Nistru functionau Directorate Ministeriale cu sediul la Chisinau, conduse de directori numiti prin decret regal, in ziua de decembrie au fost promulgate decretul privind ratificarea unirii Transilvaniei cu Romania si cel pentru numirea in guvernul Romaniei a trei reprezentanti ai acestei provincii; un alt decret, din aceeasi zi, stabilea ca "pana la definitiva organizare a Romaniei intregite' conducerea serviciilor publice din Transilvania era incredintata Consiliului Dirigent. Prin decretele regale din decembrie ianuarie se ratifica unirea Bucovinei; erau numiti doi reprezentanti ai acesteia in guvernul Romaniei si se asigura rezolvarea problemelor specifice acestei provincii de catre Secretariatele de Serviciu cu sediul la Cernauti. Toate decretele mentionau ca afacerile straine, armata, caile ferate, posta, telegraful, telefoanele, circulatia financiara, vamile, imprumuturile publice, siguranta statului intrau in atributiile exclusive ale guvernului Romaniei. Organele administrative locale aveau menirea de a facilita procesul de integrare a Basarabiei, Transilvaniei si Bucovinei in cadrul statului roman Iara disfunctionalitati si cu luarea in consideratie a particularitatilor create de-a lungul vremii; ele lucrau sub conducerea guvernului Romaniei.

Pe aceeasi linie se inscrie adoptarea calendarului gregorian (stilul nou) pe intreg cuprinsul tarii, utilizat pana atunci numai in Transilvania si Bucovina ziua de l aprilie 1 stil vechi devenind 1 aprilie stil nou.

in noiembrie au avut loc primele alegeri generale pa baza votului universal din istoria Romaniei, in urma carora cetatenii au ales un singur Parlament. Este semnificativ faptul ca presedintele Consiliului de Ministri desemnat in urma acestor alegeri a fost ardelean Alexandru Vaida-Voevod, care a depus juramantul in ziua de l decembrie cand se implinea exact un an de la Unirea Transilvaniei cu Romania, in sedinta solemna din decembrie desfasurata sub presedintia lui Nicolae lorga, Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu patria-mama.

Existenta Parlamentului care intrunea reprezentanti ai milioanelor de cetateni de pe intreg cuprinsul tarii, a guvernului in care intrau fruntasi al intregului spatiu romanesc, facea inutila mentinerea organelor administrative provinciale, in consecinta, la aprilie s-a hotarat desfiintarea Consiliului Dirigent din Transilvania, a Secretariatelor de Serviciu din Bucovina si a Directoratelor Ministeriale din Basarabia, ceea ce a asigurat mai multa operativitate si functionalitate aparatului de stat.

In ziua de octombrie a avut loc incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria la Alba-Iulia, in fata Catedralei Ortodoxe (special construita pentru acest eveniment), act ce semnifica consfintirea unei realitati istorice: Marea Unire, infaptuita in implinirea celui mai scump ideal al poporului roman.

c) Viata cotidiana

Viata de zi cu zi a romanilor a cunoscut o evolutie dinspre traditio­nalism spre modernitate, in peisajul statului roman au fost integrate orasele si satele din Basarabia, Bucovina si Transilvania, fiecare cu specificul sau. Ocupatiile s-au diversificat, mai ales ca urmare a dezvoltarii industriei si a schimbarii conditiilor de munca. Familia a continuat sa fie mediul cel mai propice pentru viata cotidiana a romanilor, indiferent de etnie. Locuinta, imbracamintea, moda au cunoscut evolutii spectaculoase, mai ales in mediul urban. Alimentatia a ramas cea traditionala, doar in familiile foarte instarite inregistrandu-se o diversificare notabila. Asistenta medicala a ramas precara, fapt ce explica procentul foarte ridicat al mortalitatii infantile. Viata politica a intrat in cotidian, mai ales datorita campaniilor electorale (in perioada au avut lor 11 alegeri parlamentare).

d) Stiinta si cultura

Stiinta de carte este un element important in aprecierea gradului de civilizatie a unui popor, in circa dintre romani stiau sa scrie si sa citeasca; cei mai multi in Transilvania cei mai putini in Basarabia Pana in aproximativ dintre locuitorii Romaniei erau stiutori de carte, in alte state europene situatia se prezenta astfel: Bulgaria Ungaria Polonia Cehoslovacia Numarul cel mai mare al stiutorilor de carte se inregistra in Franta

Caracteristica esentiala a Romaniei era puternica dezvoltare a invatamantului liceal si a celui universitar, precum si afirmarea unor mari personalitati in domeniile stiintei, artei si culturii.

Realitatea istorica arata ca, dupa prin noul cadru creat ca urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei Romania a cunoscut o evolutie pozitiva, fiind una dintre tarile cu cea mai puternica dezvoltare economica, politica si culturala din Europa.